Pactul de coabitare. O analiză a Mediafax. Interesantă.

Am citit la Mediafax o analiză a modului în care a funcționat Pactul de coabitare. Interesantă.

Au ales niște momente. După ei, cele mai importante legate de respectivul act, neconstituțional pe fond. Neconstituțional pentru că actorii principali nu pot deroga de la atribuțiile constituționale și legale pe care le au. Pactul de coabitare conferă Președintelui României competențe pe care constituția și legea nu i le conferă. Permite premierului să facă figurație acolo unde constituția și legea îl obligă să fie actorul principal. Conferă celor doi cosemnatari capacitatea de a evalua Justiția și a accepta acorduri politice care să aibă efecte directe în actul de justiție. Un procuror de la mine, unul de la tine, un judecător de la mine, unul de la tine ș.a.m.d.

Au avut grijă să evidențieze și momentele în care cei doi au dat dovadă de „inventivitate” prin insultele proferate la adresa unuia sau altuia. Cel puțin la capitolul „comportament instituțional” Ponta „stă” mai bine. Băsescu a fost prolific. Nu doar Ponta a fost victima insultelor băsesciene, ci toți cei care fie prin atribuții funcționale fie prin poziția politică adversă au săvârșit acte și fapte contrare intereselor băsesciene. Nu stă bine Ponta la comportament însă Băsescu îl întrece. Cu mult. Pot spune că Traian Băsescu a avut un comportament golănesc, a fost un bădăran și rămâne un bădăran.

Construcția textelor analizei s-a făcut cu grijă. Nu am observat o evidentă poziție pro-băsesciană deși în sensul descrierilor se poate observa cum lui Băsescu i se scutură scamele de pe haină. Totuși, față de alte „informații” ale Mediafax, această analiză este mai aproape de neutralitate.

Eu unul nu văd nimic pozitiv în Pactul de coabitare. Compromisul în politică este un instrument recomandat, Pactul de coabitare depășește instituția compromisului. Este un atentat, reușit din nefericire, la ordinea de drept și ca atare la statul democratic. Este inadmisibil ca doi demnitari ai statului să își împartă puterea în stat la mica înțelegere în dauna Constituției și a legilor țării. Pactul ne-a dus la nivelul unei țări aflată în epoca primitivă a democrației.

La Senat, 2013 a fost un an al traseismului politic.

Am găsit la Agerpres o retrospectivă interesantă cu privire la Senatul României în 2013. Foarte interesantă.

Una vorbim și alta făptuim.

Am tot criticat traseismul politic, indiferent de partid, indiferent de sens, indiferent pentru ce motive. Traseismul politic nu are justificare. Nu poate fi adusă ca motivare voința alegătorilor. Niciodată. Alegătorii nu te aleg pe tine ca parlamentar pentru a trece de la un partid la altul. Te aleg pentru că ești la un anume partid. Un mandat întreg ești obligat, măcar moral, să rămâi în formațiunea care ți-a asigurat alegerea.

Retrospectiva punctează „hemoragia”, așa cum a definit-o Crin Antonescu, de la PP-DD la PSD sau aliații acestuia - UNPR și PC.

La început, PP-DD a avut 21 de senatori. Acum a rămas cu 7 la care se adaugă fostul procuror Valer Marian cel care are un război personal cu cei din PSD.

PSD a ajuns la 74 de senatori. Suntem abia în primul an de după alegeri. Având în vedere faptul că grupul PDL în senat are 23 de senatori (împreună cu cei din alianța ARD), opoziția în Senat la USL este doar pe hârtie. PNL are 50 de senatori iar PC 8. UDMR are tot 8.

Au depus jurământul 176 de senatori. Au rămas 172. Ultimul plecat, Toni Greblă, la CCR.

Toți cei care au ajuns la 8 senatori au probleme. Grupul parlamentar poate fi constituit doar din minim 7 senatori, obligatoriu dintre cei care au fost aleși pe listele partidului. Nu cu adăugiri. PP-DD are mari șanse să dispară ca grup din Senat. Ca o particularitate, PP-DD „a alimentat” PSD, UNPR și PC. O vorbă în români ar spune că „a tunat și i-a adunat”. La o formațiune mare cum se simte PSD nu are relevanță din cine este formată. La formațiunile mici însă, componența este semnificativă. Grupul PP-DD s-a constituit pe imaginea „ciocoiască” a celorlalți politicieni din PSD, PNL, PDL, UDMR etc. Acum, „luptătorii poporului” s-au decis să „înnobileze” pe ciocoii din PSD, UNPR și PC. Să arate că ei, PP-DD-iștii, i-au găsit pe apărătorii intereselor „poporului” în Parlament, în special în gruparea social-democrată sau afiliată social-democrației.

Fără a avea pretenția exactității, se poate concluziona așa:

PSD (UNPR este inclus) împreună cu PC are 82 de senatori. Îi trec pe cei de la PC la PSD pentru că oamenii au trecut deja acolo cu cățel, cu purcel și cu mogul. UDMR va fi alături de PSD pentru că PSD conduce Guvernul și are majoritate parlamentară și la camera deputaților. Nu este exclus ca UDMR să aibă accese de conștiință civică și să susțină, uneori, PNL atunci când liberalii nu vor fi de acord cu social-democrații. În restul situațiilor, îi trec pe cei de la UDMR la PSD. Cu UDMR se fac 90 de senatori. Deja suntem în fața a peste 50% în Senat. Dacă la aceștia se adaugă și restul celor de la PP-DD, atunci majoritatea care se va constitui în favoarea PSD va fi semnificativă. Doar existența USL și pericolul ruperii acestuia va tempera pe cei din PSD să nu forțeze lucrurile.

Față de speculațiile citite de mine în media sau pe net eu consider că cei din PSD iau serios în calcul realizarea unor obiective majore în actualul mandat politic. Mă gândesc la modificarea Constituției, mă gândesc la regionalizare și descentralizare, mă gândesc la toate actele politice care impun 2/3 din voturile parlamentarilor atât la Senat cât și la Camera Deputaților. Sunt în curs de finalizare modificări majore în sistemul de sănătate, în sistemul silvic, în sistemul Justiției etc. Cei care văd doar majorități și stări conflictuale în Parlament nu au viziune. Un PSD care rupe acum USL pentru „jocuri politicianiste” va pierde în viitor. Va pierde enorm la popularitatea pe care i-o conferă Guvernarea. Toți cei care îi laudă azi, mâine îi va huidui. Ei știu asta.

Nu văd USL rupt acum. Și cei din PSD știu că greul mandatului actual este în finalul anului 2014 când trebuie finalizate modificările la Constituție (unde se pot introduce inclusiv clarificări privind Justiția și funcționarii publici), trebuie supuse referendumului pentru aprobare (nu va conta că va fi iarnă, decembrie, se vor găsi ei peste 30% dintre români care să își dorească o altfel de Constituție și o altfel de relație între „puterile statului”). Normal, va urma anul 2015 când toate cele noi stabilite vor urma calea punerii în practică. Modificările legislative vor fi majore iar USL în integralitatea lui va putea să asigure adoptarea legilor necesare în timp util.

Tot ca o constatare. Pentru ca PSD să aibă o majoritate de 2/3 în Senat are nevoie de voturile celor din PDL și UDMR. Abia atunci, PNL rămas în 50 de senatori nu va mai conta. Abia atunci USL se va poate rupe definitiv.

Trece anul 2013. Cu bune și cu rele. Cu dezinformare multă.

De niște ani de zile trăim doar în imagini, pentru imagini, cu imagini. Anul trecut și anul acesta au bătut recordul. Presa, „specialiștii” și cam tot ce ajunge în media lucrează la și pentru propria imagine. Observ o concurență acerbă între moderatori, realizatori de programe și invitați pentru propria imagine. Unele emisiuni sunt din ce în ce mai ciudate. Cum sunt cele ale lui Gâdea. Poate greșesc eu însă am impresia că asist, atunci când ajung la o astfel de emisiune, la o slujbă religioasă, după un model importat. Gâdea în rol de preot care își îndrumă enoriașii pe „calea dreaptă”. După acest model se lucrează din greu și la alte televiziuni. Câte unul mai cu moț își face „biserica lui” dacă nu cumva are sarcini bisericoase dinainte stabilite. Lipsește islamismul deși, unele posturi locale promovează multiculturalismul prin religie. La ele am ascultat cum promovează islamismul pacea și iubirea dintre oameni în numele lui Alah. Nici o deosebire față de mesajele celor care promovează creștinismul. Formele diferă.

Din momentul în care au transformat emisiunile informative în „slujbe” bisericești, indiferent de natura lor, a dispărut informația utilă și au apărut „exemplele negative”. Partea pozitivă a vieții apare exclusiv în vorba jurnalistului sau a invitatului lui. Nu vedem cum se aplică legile în țară, vedem doar certuri, omoruri, bătăi, furturi, accidente și pe jurnalistul sau moderatorul care ne ține predica vieții cumpătate. Se practică corupția sufletelor. Corupția conștiințelor. De la Traian Băsescu la Gâdea, Badea, Gușă, Bogdan, Turcescu sau care naiba o mai fi pe acolo.

Peste toate vin marii specialiști ai falsurilor. Contabilii minciunii. Sociologii. Cu ale lor „sondaje”. Au apărut ca ciupercile după ploaie atunci când au sesizat oportunitatea oferită de media. Sunt cuplați. Televiziune/jurnal - societate de sondare a opiniei publice. Cei din media bat câmpii pe teme date de „stăpânul” politic, vin imediat „sondorii” să confirme ceea ce „javrele jurnalistice” au prezentat opiniei publice. Degeaba butonezi televizorul. Nu afli nimic despre viața reală din țară. Peste tot ai parte de minciună. Care mai de care mai urâtă și mai imbecilă. Totul este fals.

Anul 2014 începe prost. Începe prost pentru că avem prea mulți doritori de spectacol și câștiguri facile, chiar ilicite dacă nu se poate altfel, avem prea puțini oameni care să gândească la treburi serioase. Culmea este faptul că aceștia, cei serioși, sunt cei care plătesc ca trăitorii din spectacol televizat să poată trăi mai departe. Anul 2014 este și anul alegerilor europarlamentare și prezidențiale. Motive temeinice pentru ca jurnaliștii să își dea în petec. Anul 2014 va fi un an trist. Un an al marilor minciuni.

Minciuna are „picioare scurte”. Omul are capacitatea de a se îndrepta. Are marea calitate de a se plictisi de ceva care i se servește zilnic. Mai ales atunci când pomenile „din milă” ale bisericilor media se termină. Ele nu sunt permanente. Ele apar doar atunci când este nevoie de un câștig pe termen cel mult mediu. După ce obțin câștigul, pomenile dispar. Câștigătorii rămân cu amintirea și revin la foametea și mizeria de dinainte. Pomenile nu schimbă starea persoanei sau familiei. Tot săraci și neputincioși rămân. Presa nu ajută. Presa prăbușește în disperare pe cel care „pică norocul”. Păcat de oameni.

Probabil că anul 2014 va fi anul războiului meu cu presa. Normal că îi voi avea în vizor și pe sondori. Îi voi lua la țintă pentru corupția generalizată pe care o promovează. Pentru corupția pe care o întrețin pentru a avea rating. Imaginea mea ca român este afectată de presă. Ea este cea care mă prezintă ca fiind hoț, criminal, bandit, necinstit. Din cauza ei la primul contact cu un străin văd cum acela se ferește, evită să asculte, evită să vadă o soluție în problema care ne-a adus alături. Din cauza jurnaliștilor români suntem desconsiderați ca oameni. Războiul contra mediei române este o obligație socială. Voi căuta să mă achit de ea.

Premierul R. Moldova la București. Clarificări.

În vizită. Scurtă. Declarații, participarea la o ședință a Guvernului. Informarea noastră, a românilor, cu problemele moldovenilor de peste Prut. Noi, moldovenii ceilalți, rămânem cu problema noastră: Jos Băsescu ! Jos regimul mafiot băsescian !

R. Moldova se conectează la UE prin România. R. Moldova vrea în UE. R. Moldova știe că trebuie să preia de la România modele care să îi permită un parcurs mai rapid către UE. România va face tot ce poate pentru ca parcursul către UE al R. Moldova să fie cât mai bun. Nu ușor, este imposibil, nici foarte greu ci constant, pragmatic, dedicat.

Conectarea prin gazoductul Iași - Ungheni este în plan pe partea română, mai este de traversat Prutul, partea moldoveană mai are de lucrat. Conectarea prin infrastructura rutieră și feroviară este în planurile guvernului Român, urmează ca și partea moldoveană să își facă temele. Moldova anului 2014 poate fi conectată deplin la resursele energetice suplimentare române astfel că dependența R. Moldova față de Rusia va scade. Politicile economice ale R. Moldova vor avea o mai mare marjă de siguranță. Dimensiunea culturală are noi valențe. România va contribui financiar pentru ca la nivel preșcolar să se asigure materialul didactic necesar învățării limbii române, limbă oficială a R. Moldova.

Toate bune și frumoase. Până aici. Pentru că nu totul poate fi bun, a trebuit să apară un măscărici ca Traian Băsescu care să se vadă un fel de Alexandru Macedon și să de cu bâta'n baltă. Declarația lui politică privind obiectivul strategic al României de unire cu R. Moldova a născut și naște în continuare probleme peste Prut.

Preiau de la Agerpres.

„„Leancă a semnalat şi săptămâna trecută că această declaraţie creează 'probleme cruciale' Republicii Moldova. "Ceea ce pot să adaug la acest capitol este faptul că trăim într-o perioadă foarte dinamică, ca să nu o numesc turbulentă. Mă refer nu doar la situaţia din Republica Moldova, mă refer la evoluţiile din spaţiul post-sovietic, sau e suficient să ne referim la spaţiul ţărilor care fac parte din Parteneriatul Estic. Vedem evoluţii sau involuţii în câteva ţări din regiune - în Armenia, o situaţie foarte complicată în Ucraina. Astfel încât astăzi avem nevoie - noi cei din Republica Moldova, care am demonstrat capacitate, voinţă, determinare în realizarea acestui obiectiv de integrare europeană, care este unica soluţie, fără alternativă pentru a transforma Republica Moldova într-un stat funcţional european - avem nevoie de mesaje din afară care vin să consolideze societatea Republicii Moldova, şi nu invers, să creeze anumite scindări în societate", a spus Leancă. 

El a subliniat că, din punctul său de vedere, "problema unirii nu este pe agendă" şi că asemenea abordări creează probleme suplimentare Chişinăului. 

Astfel, ca urmare a afirmaţiei făcute de Traian Băsescu, în sudul Republicii Moldova, unde locuieşte minoritatea găgăuză, "imediat au prins contur câteva elemente care ar putea destabiliza situaţia", a arătat Leancă. 

La aceasta se adaugă declaraţii ale unor deputaţi din Duma de Stat a Rusiei despre "necesitatea consolidării prezenţei militare" în estul republicii, iar opoziţia comunistă de la Chişinău "face circ din Parlament". "Noi avem nevoie de mesaje de susţinere, de mesaje de susţinere a unor obiective care vin să consolideze societatea, iar unicul obiectiv naţional care există astăzi în Republica Moldova este cel al integrării europene. Din acest motiv, sper foarte mult că, pe viitor, vom putea canaliza tot acest sprijin la nivel de declaraţii, dar în mod special la nivel de acţiuni foarte concrete, exact pe această dimensiune", a susţinut premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă””.

Crin Antonescu a declarat moldovenilor că el nu vinde iluzii și că obiectivul României este de a sprijini R. Moldova să se integreze în UE, Victor Ponta a întărit aceeași poziție și coordonează în acest sens acțiunile guvernului României, Comisia Europeană consideră că declarațiile lui Băsescu nu sunt oportune ... Traian Băsescu a rămas singur. La nivel emblematic. Pentru că în jurul lui sunt tot felul de idioți cu ieșiri de tot râsul. Unul dintre idioți îl acuză pe premierul Leancă pentru „ingerințe în treburile interne ale României” ! În condițiile în care declarația tembelă a lui Băsescu provoacă deja probleme grave R. Moldova. Probleme care costă R. Moldova sub aspect politic, financiar, societar. Probleme care pot face mult mai mult rău decât bine dacă R. Moldova nu va fi ajutată să le soluționeze.

Îmi doresc ca R. Moldova să își soluționeze problemele pe care le are ca orice stat care și-a propus un alt parcurs internațional, să rezolve și problemele provocate de discursul iresponsabil al lui Traian Băsescu, să aibă parte de un nou an bun, să semneze Acordul de asociere cu UE și să rămână și după alegerile de anul viitor cu un guvern și un Parlament pro-european.

Guvernarea ... altfel. Ponta a fost sfătuit și acționează greșit.

Consecință a „memoriei de scurtă durată”, criza din USL fie se apropie de un anume sfârșit fie se va acutiza.

Am scris mai înainte despre o exprimare a lui Crin Antonescu, în care acesta a arătat că unele grupuri din PSD confundă USL cu PSD și anul 2004 cu anul 2014. Tot atunci, Crin Antonescu a accentuat pe faptul că partenerii din USL au uitat rolul și scopul înființării USL, obligațiile fiecărui partid parte a uniunii.

Ei bine, acum este foarte important că evidențiez una din consecințele „uitării”. La întâlnirea Antonescu - Ponta de la PNL, înainte de întâlnirea lui Ponta cu Traian Băsescu unde acesta din urmă a repurtat o victorie „nemeritată”, Victor Ponta a făcut afirmația că „el decide în guvern și cei care îi sunt împotrivă, pleacă”. Afirmația era în legătură cu ordonanța de urgență pe care Ponta și ai lui din PSD au gândit-o pentru a evita votul în Parlament pentru desemnarea directorului general al SRTV. Ordonanță pe care liberalii nu o acceptă și pe care liberalii nu au contra-semnat-o. Crin Antonescu i-a atras atenția că el, Victor Ponta, în calitate de prim-ministru poate avea decizia definitivă în probleme administrative însă într-un guvern de coaliție, primul-ministru nu poate dispune după bunul plac. De aceea, miniștrii liberali nu vor contrasemna acele decizii care sunt contrare celor convenite între PSD și PNL cu privire la un domeniu sau altul. Iar o abordare în forță prin impunerea voinței PSD poate duce la ruperea USL.

Este foarte clar că USL se află în impas. Este un impas provocat de succesul relativ al actualei guvernări. Culmea, este impasul provocat de succes. Un succes care a „îmbătat” pe cei din PSD. Aceștia sunt din ce în ce mai convinși că tot ce s-a realizat le aparține iar Victor Ponta a ajuns să considere că este „omul providențial”. De aici și observația lui Crin Antonescu că cei din PSD au ajuns să confunde USL cu PSD. Cu mintea tulbure, cei din PSD nu mai văd în viitor, nu mai au chef să accepte că pot pierde puterea. Și-au făcut majorități parlamentare, au căutat să impună proiecții legislative care sunt în afara înțelegerilor din cadrul USL, și-au constituit „rezerve” pentru pașii următori pe scena politică. Toate în afara contractului politic dintre PSD și PNL.

Consecința acestui comportament este revolta PNL. Naturală, obligatorie, firească. PNL nu poate fi de acord să se subordoneze politic PSD. Pentru că, până la urmă, afirmația lui Victor Ponta că el decide în guvern iar miniștrii liberali fie se supun fie pleacă este o declarație ostilă, este ca un ultimatum dat PNL. Fermitatea cu care PNL i-a răspuns, prin Crin Antonescu, prin miniștrii liberali și prin parlamentarii PNL l-a găsit nepregătit pe Victor Ponta. Numai cu o zi înainte PSD, prin Valeriu Zgonea, făcea afirmația dură că cei care nu pot să participe la guvernare (guvernarea PSD, să înțelegem) pot pleca. După ce s-a întors de la Cotroceni, Victor Ponta a avut parte de un nou reproș din partea liberalilor. Pentru că Victor Ponta nu a anunțat partenerii de coaliție de ce va urma să facă (renunțarea pentru un trimestru, la acciză) în schimbul fie a promulgării legii bugetului fie a trimiterii acestuia de către Traian Băsescu la Parlament din timp pentru a putea intra în vigoare la începutul anului viitor. Pe bună dreptate Crin Antonescu a observat că Traian Băsescu a obținut o victorie pe care nu o merita iar USL a suferit o înfrângere. În plus, Victor Ponta a comis o altă mare eroare. Prin gestul lui și-a eliminat partenerii politici de la luarea deciziei. O decizie deosebit de importantă, o decizie pe o construcție de alianță politică, cum este legea bugetului. Actul lui Victor Ponta este unul de sfidare la adresa partenerului de coaliție, act ce nu poate fi acceptat.

Presa și o parte a așa-zișilor analiști politici consideră că în interiorul USL se merge către „pacea socială”. Că problemele în litigiu au fost soluționate. Că ... bla, bla, bla. Ei bine, eu nu sunt de acord. În USL s-a început construirea de „baricade”, se sapă șanțuri de apărare, se alege armamentul necesar pentru luptă ... Nu este exclus ca în PNL să se analizeze foarte atent activitatea fiecărui ministru liberal iar la nevoie să se ia oricare măsură ce ar putea întări partidul. Eu bănui că în PNL se vor analiza toți membrii care dețin funcții de demnitate publică sau administrativă iar acolo unde se vor identifica riscuri în relația partidului cu PSD se vor lua acele măsuri care fie să le minimizeze fie să le elimine. Cum spunea Crin Antonescu, anul 2014 va fi un an zbuciumat.

Dacă PSD nu renunță la direcția pe care au pornit, o direcție greșită, de subordonare a PNL în actul de guvernare și în activitatea parlamentară, dacă se poate, atunci suntem în fața actului de rupere a USL. PSD și Victor Ponta au de ales. Fie revin la contractul politic cu PNL care a stat la baza formării USL fie forțează ruperea acestuia. Nu poate exista cale de mijloc.

Înclin să cred că PSD nu va reveni la contractul politic cu PNL. Am sentimentul că cei din PSD s-au „îmbătat cu puterea” și caută cât mai multă putere, chiar dacă puterea pe care ei o au este mult mai firavă decât pare la prima vedere. Sunt ca cei care iau droguri. Cei din PSD vor „rezultate”, indiferent de modul în care le obțin și indiferent de ce lasă în urmă. Acum se laudă cu promulgarea legii bugetului de către Președinte neglijând tocmai fundamentul actului de putere. Au dat putere adversarului politic, au compromis ideea de dreptate, și-au jignit partenerii politici, au dus în derizoriu lupta anti-Băsescu, lupta împotriva sistemului băsescian. Nu privesc cu ochi buni viitorul din anul 2014.

USL este un instrument politic nu o biserică a „sfinților din politică”.

Ieri seară Crin Antonescu a vorbit la Digi24. Nu urmăresc postul. Iau de la Agerpres.

În afara unor declarații care intră, ca să spun așa, în categoria „condimentelor” discursului politic, mult apreciate de către cei care confundă hrana cu condimentele ei, Crin Antonescu a arătat și cauza care determină tensionarea relațiilor din USL.

„Destul de tensionată (relația din USL—n.r.) pentru că avem cu toții probleme în a ne raporta la spiritul și la mesajul original, avem probleme cu grupuri din PSD, asta e evaluarea mea, care tind să confunde USL cu PSD și 2014 cu 2004”.

Lumea a uitat, pur și simplu, cum s-a născut USL și care îi este scopul. Foarte puțini oameni mai au în minte mesajul original al uniunii politice. Din nefericire, chiar autori ai uniunii au uitat ce au făcut cu mai bine de doi ani în urmă. USL a fost conceput ca un instrument politic împotriva unui sistem politic odios. Regimul Băsescu. Partidele din USL nu au avut ca scop înfrățirea politică, nu au urmărit să își schimbe ideologile, doctrinele ca urmare a uniunii, nu au dorit să înființeze „partidul unic” ci au dorit să stopeze dezastrul național promovat de Traian Băsescu și aliații lui, din anii anteriori (UNPR și UDMR). De aceea programul USL cuprinde modificarea Constituției, reorganizarea administrativă, descentralizarea, reorganizarea sistemelor de stat care trebuie să asigure sănătatea, învățământul, ordinea publică și apărarea națională. Toate acestea pentru a permite României să se dezvolte independent, prin forțe proprii fără însă a nega apartenența la NATO sau UE, la ONU sau la alte organisme internaționale. De aceea există o listă cu priorități legislative, de aceea au existat și încă mai există înțelegeri politice privind cine și ce anume trebuie să facă pe timpul acestei guvernări pentru ca la sfârșitul anului 2016 să se poată afirma că România a fost schimbată suficient de mult spre bine astfel încât dezastrul Băsescu să nu mai poată fi reluat.

Nu există, până în prezent, acte și fapte ale PNL de acaparare a mediului politic autohton. Există însă din partea PSD un astfel de comportament. Crin Antonescu a punctat foarte bine: „ ... grupuri din PSD ... care tind să confunde USL cu PSD și 2014 cu 2004”. Avem exemple suficiente pentru a confirma exemplificarea. Organizații județene ale PSD au profitat de rezultatele înțelegerilor pentru alegerile locale și parlamentare și având o oarecare superioritate au început să elimine de la decizia politică locală liberalii și PNL, comportamentul de la guvernare al miniștrilor PSD care își construiesc acțiuni în dauna ministerelor PNL sau își promovează acțiuni fără a se consulta cu miniștrii PNL care ar fi implicați pe baza deciziei de sprijin a primului-ministru Victor Ponta, parlamentari ai PSD care vin cu inițiative parlamentare care încalcă înțelegerile anterioare cu liberalii și care caută să pună PNL și parlamentarii PNL în fața faptelor împlinite. La toate acestea se adaugă discursurile publice anti-PNL și anti-Crin Antonescu ale liderilor PSD de toată mâna. Iar „colacul peste pupăză” este dat de anunțul privind nerespectarea înțelegerilor anterioare dintre PNL și PSD privind proiectul politic inițial. Inclusiv cel privind împărțirea demnităților publice. Culmea tupeului și nesimțirii, miniștri ai PSD au trecut la o mai veche practică a PSD de pe timpul guvernării Năstase. Emiterea actelor normative cu dedicație pentru sponsorii sau posibili sponsori ai PSD.

Acesta este adevărul. Din nefericire. La toate acestea se adaugă comportamentul susținătorilor sau a membrilor PSD. Toți, fără excepție, de la oameni simpli la oameni cu mai multă educație și înțelegere a fenomenului politic vin să acuze PNL pentru opozițiile sale uitând de angajamentele asumate anterior de PSD și chiar de ei când au susținut formarea și programul USL.

Știu că este greu pentru pesediști să accepte ideea că PNL este un partid egal cu al lor în drepturi în cadrul USL. Este greu pentru că nu sunt obișnuiți cu acest fel de egalitate. Până acum au avut în fața ochilor partide și partidulețe care le-au preamărit imaginea, care le-au acceptat supremația, care le-au ridicat statui politice pentru niște locuri în Parlament și la guvernare. PNL nu este PC-ul lui Voiculescu, acest partid remorcă/căpușă, nu este nici caricatura UNPR a lui Gabriel Oprea, fidelul slujitor al lui Traian Băsescu și PDL în guvernarea trecută. Nu este și nici nu va fi. Și este bine să țină minte.

Crin Antonescu a anunțat că PNL va fi ultimul care va stinge lumina în USL dacă acesta se va rupe. PNL are vocația guvernării și își va respecta angajamentele asumate față de electorat. Cât timp va exista USL, PNL se va comporta ca parte a USL cu angajamentul ferm de a continua programul USL inițial și a respecta angajamentele USL din programul de guvernare. O astfel de declarație este ca o garanție că PNL nu va fi parte la derapajele pe care PSD le are în vedere. Este și o atenționare a PSD, UNPR, PC și a altor aliați ai PSD că PNL nu va permite ca ei să facă altceva decât ce a angajat USL.

Cei care clamează, cu mânie proletară, ruperea USL pentru păstrarea „identității PNL” ar cam trebui să se oprească. Eu unul îi consider ca fiind dușmani ai PNL. Îi voi trata ca atare. PNL își va păstra identitatea doar prin respectarea angajamentelor politice asumate, singur sau în alianță cu alte partide. De aceea spun că USL este un instrument politic și nu o „biserică politică”. Așa cum încearcă să o crediteze pesediștii și aliaților lor sau cum vor să o crediteze unii care se declară liberali. Nici PNL nu este altceva decât un instrument politic. Nu este o biserică.

Sorin Oprescu este disponibil să candideze la Președinție. Dacă Patria o cere, se sacrifică.

„„N-am spus niciodată că mă gândesc, că particip sau că nu particip (n.r. la alegerile prezidențiale). Am spus întotdeauna că am de dus ceea ce am de dus în spate. Dacă se va pune această problemă peste luni de zile, voi vedea. Dacă nu, nu!", a afirmat joi Oprescu la Adevărul live”” (Agerpres).

Emoționant. Un semnal puternic. Ai grijă, Crin Antonescu ! Eu sunt gata !

O vorbă ici, o vorbă colo, așa aflu eu ce știe mai toată mahalaua. Ai naibii PSD-iști. L-au lămurit deja pe Oprescu să accepte să devină candidat de rezervă.

Dan Voiculescu felicită actorii pentru reconcilierea națională. Să îți fie rușine, Traian Băsescu !

Agerpres preia de pe blogul mogului „marea realizare”. Liderii USL, lideri ai PSD și PNL au ajuns la reconciliere. Vinovatul pentru neînțelegerile dintre ei este ... Traian Băsescu. Să îi fie rușine, nemernicului !

"Dorința revanșardă de a face rău românilor care l-au demis și care îl detestă, ambiția fără miză a lui Traian Băsescu sunt clinice și au, de 9 ani, efecte nocive pentru cetățeni și pentru economie. În spatele unui deziderat populist se ascunde lașitatea și neputința unui președinte care a pierdut tot și a cărui ultimă șansă de a fi băgat în seamă e să producă conflict total între PSD și PNL, Guvern și presedinte, președinte și Parlament. Felicit liderii Uniunii Social Liberale pentru că au dat dovadă, și de această dată, de echilibru și responsabilitate și au înțeles că ducerea la îndeplinire a speranțelor românilor este mai importantă decât orice ambiție politică".

Delirium tremens ? Parcă - parcă. Eu sunt pur și simplu devastat. Am probleme cu memoria. Nu uit. La naiba. Nu este bine. Dacă uitam, ca tot omul care se respectă, nu îmi veneau în minte declarațiile lui Voiculescu contra lui Crin Antonescu și a PNL din lunile ce trecură, nu îmi veneau în minte declarațiile acide ale lui Constantin și Ciucă și nici devastatoarele emisiuni de la Antena 3 unde liberalii în frunte cu Antonescu sunt arătați cum înșeală speranțele poporului iubitor de progres, Ponta și varan.

Acum, ca să fiu sincer, trebuie sau „trebe” (cum ar spune clasicul în viață Stolojan), să analizez mai atent agitata declarație. Varanul mogul are talente ascunse. Iar eu nu am puteri supra-naturale ca ale lui Nostradamus să știu ce se ascund în spatele cuvintelor lui Voiculescu. Pentru că nu îl pot acuza de „cinste și sinceritate”, gândesc ca omul că este ceva ascuns. Apoi, nu prea înțeleg ce caută Traian Băsescu în ecuație. Dacă este să mă iau după jurnaliștii Antena 3, se pare că Traian Băsescu ar fi în spatele lui Crin Antonescu și a liberalilor pentru ruperea USL. La asta se referă Voiculescu ?

A făcut o cerere de vizită lui Antonescu și a fost primit. Crin Antonescu a spus jurnaliștilor că au discutat despre relațiile pe ducă din USL. Ce a mai făcut Voiculescu nu spune nimeni. Nici înainte și nici după vizita la Antonescu și PNL. Eu nu cred că a stat pe margine, ca mine. A vorbit cu noii lui colegi din PSD înainte ? A convenit cu ei realizarea unui armistițiu cu liberalii până vor avea majorități depline în Parlament ? Sau chiar a ajuns la concluzia că ruperea USL îl va afecta și pe el, iremediabil și cea mai convenabilă acțiune este de a merge mai departe împreună ?!

Antecedentele lui Voiculescu și emisiunile Antena 3 mă fac foarte precaut atunci când citesc o apreciere favorabilă, cumva, liberalilor. Nu mai suntem indolenți și criminali ?

Stelian Tănase la TVR. Este o soluție.

Am văzut că Stelian Tănase este noua propunere a PNL pentru funcția interimară la TVR. Așa spune presa. De ce nu definitivă ? Nu mă chinui să aflu.

Tot din presă aflu că TVR este un fel de „dinozaur comunist” prin reglementările interne și cu sprijinul legii care îi asigură existența. Din moment ce salariații TVR au devenit, sub o formă sau alta, căpușe pentru această instituție (nici nu se putea altfel din moment ce legea le arată și sursa veniturilor), a conduce TVR este ca și cum ai primi o sinecură politică. Nu ai cum eficientiza TVR pentru că acolo dictează sindicatele, ai doar posibilitatea să umbli la programe. Să pui în față, ca la raft, pe cele care au capacitatea de a influența o anume politică și mai în spate, la ore imposibile, pe celelalte.

Eu nu îl văd ca manager pe Stelian Tănase. Îmi pare rău însă aceasta este percepția mea. Apoi, nu văd cum un manager la TVR poate să existe. Din moment ce o aprobare sau respingere a unui exercițiu bugetar se face în Parlament, urmată de o aprobare sau demitere a CA și a directorului general atunci nu mai vorbim decât „vorbe”. Un manager poate avea un program și mână liberă. Din moment ce legea îi taie palmele iar regulile sindicale îi dau picioare în fund, directorul general este doar o persoană care are obligația principală să semneze, lunar, ștatele de salarii și zilnic facturile.

Pe de altă parte, sinecura director general al TVR are părțile ei bune. Un salariu bunicel, o scăriță în plus la imaginea publică, acces în înalta societate, mai multe călătorii externe iar pentru un scriitor ca Stelian Tănase o mai bună vizibilitate și promovabilitate pentru cărțile lui. Păi, din moment ce va fi prezentat ca „scriitorul momentului” mai tot timpul, la TV, atunci iese și un mic beneficiu.

Înțeleg că PSD este de acord. În regulă. Se termină și cu această „scenă a balconului”. Mergem mai departe.

S-a dus încrederea în PSD. Păcat. Pesediștii nu au mai rezistat tentațiilor.

Ziua de ieri are un învățământ al ei care nu trebuie uitat. Nu trebuie uitat pentru că poate duce de râpă chiar USL, devenit în ultimul timp foarte, foarte firav. Într-un fel, s-au confirmat temerile privind sinceritatea jocului politic al PSD în cadrul unei alianțe. După ziua de ieri, este posibil ca PSD să mai comită niște măgării „parteneriale”, acum că le-a dat de gust.

Nu sunt un telespectator al emisiunilor Realitatea Tv. Nici un admirator al lui Rareș Bogdan. Din ce am citit, are multe legături cu cloaca de la Cluj (PDL+PSD+?). Nu știu de ce a fost ales de PNL să candideze la șefia TVR. Înțeleg însă că într-un partid mare, cum este și PNL, diferitele grupări liberale pe zone din țară au interese și că acestea trebuiesc luate în considerare pentru ca partidul să rămână unit. Nu este exclus ca nominalizarea lui Rareș Bogdan să intre în acest joc politic din interiorul PNL. La fel cum anul trecut același Rareș Bogdan era nominalizarea clujenilor pentru o candidatură într-un colegiu din Cluj la Parlament. Nu îmi place personajul însă nu îi judec „rău” pe liberalii clujeni dacă ei au avut aceste opțiuni.

Critic însă jocul murdar al PSD. Foarte murdar.

Din ce a „răsuflat” în presă, Rareș Bogdan a purtat discuții și cu Victor Ponta dar și cu alții din PSD. Este clar că această opțiune a liberalilor era cunoscută. Pe de altă parte, în presă a apărut și o opinie a lui Victor Ponta că alegerea liberalilor „nu îl încântă”. Este o esență a curentului din PSD. Ce a urmat, frizează ridicolul.

Prin liderii de primă mărime, PSD își dă acceptul ca Rareș Bogdan să devină director general interimar al RTV. Se confirmă această opțiune prin cele comunicate de Ilie Sârbu lui Puiu Hașoti, la Senat. Radu Stroie primește de două ori confirmarea că PSD va vota pentru candidatul PNL. Crin Antonescu este, la rândul lui, informat că PSD nu se opune. La Parlament, PSD împreună cu UNPR și PC o șterg din sala de vot fără nici o explicație. Au loc voturile pentru Știrbu ca ministru al culturii. În regulă. Greblă primește votul liberalilor ca judecător la CCR. În regulă. Se ajunge la Rareș Bogdan și se rupe ața.

Dacă motivul celor din PSD de a refuza pe Rareș Bogdan a fost real, acesta a făcut o afirmație jignitoare față de unii parlamentari ai PSD și nu numai, de ce PSD nu le-a spus ferm liberalilor că din acest motiv nu vor vota în favoarea candidatului liberalilor ? Era suficient timp pentru o nouă nominalizare care să nu fi dus la această „înfrângere” a liberalilor în Parlament. Întrebarea este bine să fie pusă pentru că nu trebuie trecut cu ușurință peste acest eveniment politic. Acum, după producerea lui, se trage concluzia că PSD și-a dorit o înfrângere a PNL în Parlament pentru a arăta că fără el și aliații lui, PNL nu are cum să își promoveze „valorile”.

Să fie un răspuns al PSD la declarațiile lui Crin Antonescu prin care acesta a atras atenția PSD că Victor Ponta este premier datorită susținerii PNL ? De ce nu ?! Este posibil. Este posibil pentru că în ultimul timp PSD se întărește din ce în ce mai mult și pentru că PSD a atras, se pare, atenția PNL că are deja majorități simple favorabile în ambele camere ale Parlamentului. Da, este adevărat, le are acum însă nu le-a avut la formarea guvernului. Amenințările PSD de această natură au și rolul de a atrage atenția PNL că poate conduce și singur, astfel că PNL ar fi și în Parlament dar și la guvernare un partid de umplutură. Aceste semnale arată că PSD va merge mai departe. Miniștrii liberali nu vor mai putea să își promoveze politicile liberale în cadrul ministerelor, așa cum prevede protocolul USL. Victor Ponta și miniștrii din PSD, PC și UNPR se vor opune uzitând de toate formele legale. Vor da avize negative din partea ministerelor pe care le conduc proiectelor de acte normative elaborate la ministerele liberale, vor cere modificări ale acestor proiecte care vor anula conceptele liberale avute în vedere etc. Nu mai spun de folosirea tuturor procedurilor pentru întârzierea adoptării unor acte normative pentru ca proiecțiile liberale să nu prindă viață. Situația este îngrijorătoare. Codul silvic este încă în faza de „consultare publică” din cauza unor opoziții pesediste, legea minelor care urmează a fi modificată pentru a exclude favoritismele gen RMGC va fi întârziată pentru că din punctul de vedere al liberalilor tot ce este legat de exploatarea resurselor minerale din subsolul țării va trebui să fie foarte transparent, va trebui să fie explicit și egal pentru toți competitorii și va trebui să existe un avantaj clar al statului etc. Nu mă mai întind la alte exemple însă se pare că cei din PSD vor căuta să fractureze activitățile politice liberale la ministerele pe care aceștia le conduc pentru a face jocurile „băieților frumoși și deștepți” din PSD, PC, UNPR și, de ce nu, PPDD. Să nu mai spun despre ocultele PSD cu PDL !

Nu personajul Rareș Bogdan este pionul zilei de ieri. Este acțiunea de putere a PSD împotriva PNL. Rareș Bogdan a observat bine. A fost victima unei lupte pentru putere între PSD și PNL. PNL este cel lovit.

Lovitura dată de PSD a fost pe față, publică, să juiseze pesediștii de peste tot de satisfacție că PNL a „primit una'n bot”. Iar pesediștii urlă de satisfacție. Le citesc reacțiile și îmi dau seama că abia se mai puteau abține. Acum își vor dori ruperea USL pentru că au majoritățile realizate în Parlament. Dorința lor de răzbunare nu le permite să judece pentru ziua de mâine. Ei nu mai au nevoie de angajamentele PSD sub pulpana USL luate la alegerile locale și parlamentare de anul trecut. Ei nu au distins nici înainte și cu atât mai puțin acum, între angajamentele social-democrate și cele liberale. Ei nu au priceput nici înainte și nu pricep nici acum faptul că între PSD și PNL a fost acceptat un mixt de politici publice care să permită punerea bazelor unui stat social care să răspundă capitalismului naționalist promovat de puterile economice ale lumii. Ei nu se gândesc la faptul că ruperea USL duce la dărâmarea Guvernului și că astfel pun în mâna lui Băsescu inițiativa guvernamentală și, de ce nu, parlamentară. Nu au această capacitate.

PSD a complicat rău de tot anul 2014. Este anul ruperii USL dacă cei din PSD nu se opresc din arătarea mușchilor politici. Nu se poate colabora cu astfel de oameni. Evenimentul de ieri este o probă concretă a faptului că cei din PSD nu au de gând să își respecte angajamentele politice luate în fața alegătorilor. Din moment ce USL se va rupe, tot ce s-a realizat până acum în actuala guvernare și acțiune parlamentară este pus sub semnul întrebării.

Am mai scris despre faptul că în PSD există un curent puternic anti-PNL. Acum văd că acesta a devenit foarte influent. Mircea Geoană este fericit. Nu este exclus ca PSD să aibă niște negociatori ascunși cu PDL (pe modelul anterior anului 2009) sau direct cu Traian Băsescu. Coabitarea asta ne aduce numai surprize. Ideea din 2009 expusă de Geoană, Nițu, Sârbu, Ponta și alții potrivit căreia în România trebuie să existe două partide, PSD pe stânga politică și PDL pe dreapta politică, se pare că le dă un nou impuls. PNL nu le place.

Pentru a evita căderea Guvernului înainte de europarlamentare și prezidențiale și a avea un control, cât de cât, asupra vieții publice, sunt sigur că cei din PSD vor reveni la masa negocierilor cu PNL. Ar fi de fapt singura acțiune logică, din punct de vedere politic. Nu este exclusă nici varianta lipsei de logică. Cu specialiști ca Mircea Geoană alături, Ponta poate opta pentru oricare dintre acțiuni. PNL va trebui să pună condiții suspensive. Nu se realizează un obiectiv liberal până la data de, se rupe USL. Altfel nu mai merge. Iar la condițiile suspensive trebuie să intre toate obiectivele PNL puse în pericol de a nu se mai realiza. Eu cred că miniștrii PNL și liderii politici de la vârful partidului, la fel și parlamentarii au suficiente detalii pentru a putea construi un act aproape complet al cerințelor PNL în eventualitatea continuării colaborării cu PSD sub forma USL.

Ruperea USL îngrijorează „dreapta” ailaltă ?!

Blaga vrea ca în USL să fie zaveră însă nu îl vrea rupt, nu acum. Nu înainte de europarlamentare. De ce ?

Cumva, simplu, PNL este singurul partid de dreapta dovedit din România. Orgoliul politicianist și prostia umană a celor din PSD îl arată ca fiind adversarul PSD. Cel mai puternic dar și cel mai mare.

Un PNL opus complet PSD, în opoziție definitivă, scoate de pe scena politică toate murăturile băsesciene, inclusiv PDL.

Problema este însă mare. Ruperea USL acum revigorează pe Traian Băsescu și cumva PDL. Celelalte ficțiuni politice nu au nici o șansă. Eu judec ca fiind o mare problemă, din punctul de vedere al unui liberal. Poate că cei din PSD au altceva în cap. Revigorarea lui Traian Băsescu ar permite PSD să arate cum luptă el eroic împotriva dreptei românești care a „făcut atâta rău”. Nu are importanță că așa-zisa dreaptă acuzată - Băsescu și ai lui - au fost parteneri de guvernare ai PSD în 2009 când s-au comis actele majore de violență asupra cetățenilor țării. Lumea uită. Revigorarea lui Traian Băsescu poate fi un scop politic al PSD pentru ca PNL să nu se întărească pe scena de dreapta a politicii românești și astfel să devină un partid majoritar.

Dacă judec așa, atunci acțiunile PSD sunt justificate politic. Este ceea ce Mircea Geoană a tot cerut de la ai săi. Să nu uităm că PSD sub conducerea lui Mircea Geoană a bătut palma cu PDL pentru eliminarea PNL de pe scena politică cu motivarea că în România trebuie să rămână doar două partide mari (amândouă foste socialiste !), PSD și PDL.

După ce au cerut cu atâta insistență ruperea USL, Blaga și ai lui încep să aibă alte gânduri azi, când fostul lor aliat, PSD, este pe cale să le realizeze gândul. Un PNL victimă a PSD este un coșmar politic pentru PDL și toate ficțiunile politice aliate cu Traian Băsescu. Mai ales că „locomotiva” Traian Băsescu nu mai are viitor.

Dacă se va continua „așa”, este posibil ... Crin Antonescu.

Forțând nota, PSD a ajuns mai departe decât și-a propus. A ajuns aproape de ruperea USL. PNL nu acceptă să devină un partid de umplutură la o guvernare de fațadă a USL însă una puternică a PSD. Declarația lui Crin Antonescu trebuie înțeleasă în acest sens. Proiectul de lege al amnistiei, proiectul de lege pentru Roșia Montană, proiectele de lege pentru modificările la Codul penal au fost doar ocaziile care au declanșat reacția. În spatele lor sunt multe, foarte multe acte anti-PNL comise în Guvern, în ministere (de ex. epurările liberalilor de către PSD-iști pentru a face loc pesedeilor și, chiar grav, a aduce niște PDL-ei reevaluați de PSD ?!), în consiliile județene unde liderii locali ai PSD cu acordul tacit sau explicit al celor centrali au „reorganizat puterea locală” eliminând PNL și aducând în loc PDL sau PPDD. Atacurile la nivel local ale PSD asupra PNL, atacuri capabile să schimbe structura politică rezultată la alegeri este una dintre cele mai grave fapte comise de social-democrați. Să nu uităm declarațiile liderilor PSD cum ar fi Ilie Sârbu, Mircea Geoană, Ioan Rus, Radu Mazăre, Marian Oprișan, Olguța Vasilescu etc. care au incitat la ruperea USL și au devenit campioni la discreditarea lui Crin Antonescu și a PNL. Să nu uităm nici campania în media cu sondajele contrafăcute ale consilierilor lui Victor Ponta și promovarea lor în presa anti-PNL controlată de Traian Băsescu. Să nu uităm pactul de coabitare și aranjamentele lui Victor Ponta și a altor pesediști de seamă pentru controlul asupra Ministerului Public în cârdășie cu Traian Băsescu etc.

Sunt mult prea multe. Să nu uităm campania anti-PNL dusă de Dan Voiculescu și PC prin intermediul Antena Grup, în special Antena 3 și Mihai Gâdea. Nu mai spun de ceilalți jurnaliști ai Antena 3 care preiau mereu și mereu „șopârlele” colegului lor Iosif Buble, un fel de purtător de cuvânt al IRL-ului lui Chiliman.

Nu trebuie să uităm. Nu trebuie nici să ne facem că nu vedem sensul în care presa, băsistă sau voiculesciană sau pontistă promovează „știrile”. Cum apare o reacție a PNL la câte o făcătură a PSD, hop și respectiva așa-zisa presă pomenește de „ruperea USL”. Când sunt relatate „faptele de arme” ale PSD în cârdășie cu PC și UNPR la care PNL reacționează ... pauză. Nici vorbă de ruperea USL. De parcă așa ar trebui să fie. De parcă PNL ar trebui să înghită toate măgăriile făcute de ceilalți pentru că, asta este realitatea, în USL există o majoritate „absolută” controlată de PSD.

În acest sens, afirmația lui Crin Antonescu capătă greutate. O greutate apăsătoare. O greutate care nu poate fi ignorată. Majoritatea din USL controlată de PSD va avea mereu tendința de a lovi în PNL și în liderii acestuia pentru a impune puncte de vedere proprii. Evident că PNL nu va tolera. Evident că pus în fața faptului împlinit PNL va arăta presei care îi sunt punctele de vedere și va acționa în consecință. Nu este mult până când PNL va vota în Parlament împotriva unor inițiative mânărite de PC sau UNPR cu sprijinul PSD.

Aseară, la Mihai Gâdea, Victor Ponta a vorbit „a împăcare”. Nu îl cred. Îmi este imposibil să cred că Victor Ponta dorește pacea. Cel mult un armistițiu. Îmi este imposibil să cred că Victor Ponta vrea să respecte protocolul încheiat cu PNL pentru actuala guvernare și alianță parlamentară. Îmi este imposibil pentru că el vorbește împăciuitorist la Gâdea în timp ce responsabilii cu comunicarea din PSD dau ca linie directoare discreditarea lui Crin Antonescu și a PNL pe baza sondajelor consilierilor lui Ponta. Nu merge. În plus, cei care folosesc internetul și sunt susținători ai PSD au dat în clocot împotriva lui Crin Antonescu și a PNL legând reacțiile liberale de nerealizarea obiectivului „Jos Băsescu !”. Este chiar culmea ! PNL împiedică PSD și aliații lui să îl „termine” pe Băsescu ! Este de râsul curului. Cine sunt cei care spun asta ? Cei care sunt susținătorii pactului de coabitare, cei care au guvernat cu Băsescu până la moțiunea de cenzură contra guvernului MR Ungureanu (adică UNPR-iștii !). Cam prea mult.

Conflictul „de frontieră” între PNL și PSD.

Zilele din urmă sunt marcate de conflicte. Nu sunt ele foarte grave sunt însă enervante. Pot specula în fel și chip însă speculația nu ajută soluția. O încurcă, de cele mai multe ori.

Partidele din USL sunt în conflict, de cele mai multe ori. Ceea ce este normal. Ideologii și interese diferite, unele divergente. USL este suma compromisurilor la care partenerii uniunii au convenit până la momentul semnării actului de alianță. Ce vine în plus sau în minus, se cere a fi discutat întâi la masa negocierilor și convenit pe un document scris. Dacă unul dintre parteneri încearcă să aibă o inițiativă pe un document important care este definitoriu pentru programul de guvernare trebuie să își informeze partenerul și trebuie să se ajungă la un punct de vedere comun. Se pare că la PSD nu este acceptată această regulă „de aur” a compromisului politic. Au apărut inițiative care au pus în inferioritate PNL, au încercat să pună PNL în fața faptului împlinit. Reacțiile PNL devin justificate din momentul în care se arată că procedura în interiorul USL nu a fost respectată.

Sub presiunea propriilor membri, liderii celor două partide au ajuns la confruntări publice. Pe de o parte, Victor Ponta sare în apărarea alor lui și acuză pe Crin Antonescu și PNL de joc murdar. Ceea ce este incorect din moment ce tu și ai tăi ai sărit „peste cal” cu inițiativele legislative care ar fi trebuit fi discutate mai întâi în USL și mai apoi să fie promovate. Chiar dacă vrea să pară convingător, Zgonea în conferința de presă de azi se acuză singur. Faptul că anumite proiecte de acte normative erau la Camera Deputaților de ceva vreme nu este o scuză pentru promovarea lor de către PSD și UNPR ca „salvatori ai patriei”. Este, dimpotrivă, o acuză ce seamănă cumplit a separatism politic. Nu ordinea de zi pe care o impui este cea definitorie în relațiile dintre partidele din USL ci activitatea din plen.

Deocamdată suntem în fața unor conflicte de frontieră. Cineva a încălcat limitele suverane ale celuilalt. PSD a încălcat spațiul de interes suveran al PNL. Reacția PNL este normală. Nu admite să își transfere suveranitatea politică PSD, pentru că PSD nu este suveranul PNL. Iar o guvernare de alianță poate continua doar în condițiile respectării partenerilor în toate demersurile cu caracter politic relevant, potrivit acordului de alianță.

Deocamdată, nici unul dintre partenerii majori ai USL nu își propune să rupă alianța chiar dacă sunt voci care o cer. Și la unii și la alții. USL este, deja, o instituție de interes public care impune fiecărui partid în parte. Vor nu vor, PNL și PSD trebuie să meargă împreună cât mai mult posibil, de preferat până se obțin sau se realizează angajamentele asumate de USL față de populația care a votat în 2012. Se poate merge mai departe pe baza programului de guvernare antamat. Sigur este și faptul că vor mai exista inițiative individuale care vor mai tensiona relațiile dintre cei doi parteneri principali ai USL. Tot la fel de sigur este și faptul că vor exista suficiente motive ca la fiecare derapaj să fie găsite soluții care să permită USL să funcționeze până la obținerea obiectivelor politice angajate.

Să vedem ce va mai fi. Acum avem dovada clară că între PNL și PSD nu sunt acele contacte care să ducă la o confuzie doctrinară. Am văzut și reacțiile lui MR Ungureanu și a băsescienilor, a prtocalezilor ... Vrabia mălai vizează.

Și ... ce să vezi ?! În Parlament „se votează legea”.

Buble a pus pe site discuția din BPN a PNL unde Crin Antonescu se exprimă tranșant față de inițiativele PSD atât de controversate. HotNews le preia. De la ei le iau și eu:

„Ce le-a spus Antonescu liberalilor:

- Am avut in USL... USL oficial lunea nu am cam avut, am avut luni o intalnire cu primul ministru la care a participat si domnul Dragnea si domnul Chitoiu, discutie care a vizat doua subiecte. 1.Legea amnistiei si 2.Legea minelor.
- In legatura cu Legea minelor, a fost cu mine si domnul Gerea noi am fost dispuși să inchidem in mod rezonabil acest capitol pe o formula rezonabila si pe o formula pe care sa oa gream si noi. In sensul acesta am cerut retragerea amendamentelor cu dedicatie incluse la Senat si respinse de altfel acolo si adaugarea unui pachet de amende de bun simt convenite cu Transparency International si ong-urile, privitoare la niste garantii de transparenta si responsabilitate, adica toate acele lucruri care lipseau si erau puse din cauza de proiectul Rosia Montana si impreuna cu ministerul condus de domnul Gerea sa facem un proiect pentru exploatarile miniere in general. Am avut si le multumesc colegilor din comisiile respective acest efort precipitat si am promis ca in aceasta forma vom vota proiectul.
- La cealalta lege, la celalalt proiect cu celalalt subiect (Proiectul de lege privind amnistia si gratierea - n.r.) amnistie i-am spus limpede primului ministru ca desi exista motive, ratiuni pentru a discuta serios despre o lege a amnistiei eu nu cred ca acest lucru trebuie facut in fuga in conditiile in care primul ministru nu e in tara si in conditiile in care nu exista un aviz al Ministerului Justitiei.
- Deci ori facem o lege care sa fie rezonabila si care sa poata fi prezentata si aparata in fata opiniei publice, lege pe care sa ne-o asumam cu totii ori daca nu noi nu suntem de acord pentru ca exista riscul de ase folosi propagandistic o astfel de lege este enorm avand in vedere ca printre posibilii beneficiari ai unei asemenea legi ar fi un Adrian Nastase, un Voiculescu, domnul Fenechiu de la noi, domnul Nichita, domnul Dragnea problema avand in vedere ca intră Voiculescu, Fenechiu de la noi, Dragnea si alții desi cu totii avem opiniile noastre despre cum acesti oameni au ajuns sa fie condamnati.
- Premierul a insistat pornind de la aceeasi idee cu care a insistat si in Cazul Rosia Montana, o idee stupida si anume ca se poate foarte bine ca domnia sa sa spuna ca nu e de acord, ca anumiti ministri sa spuna ca nu e bine, ca eu ca lider politic din anumite ratiuni nu sunt de acord, dar ce sa vezi in Parlament trece legea.
- I-am spus ca asa ceva nu sta in picioare si sa luam doar acele decizii pe care consideram ca suntem indreptatiti sa le luam. Sunt de acord ca sunt lucruri care pot avea costuri electorale dar daca ai vointa politica sa le faci le faci dar nu in felul acesta in care te descalifici ca lider politic.
- Eu va atrag atentia ca trebuie sa facem asta nu doar in fata opiniei publice romanesti ci in fata unor institutii internationale, unor tari, unor ambasade. In nici un fel nu poti actiona asa in conditiile in care Guvernul a transmis aviz negativ.
- In sfarsit l-am informat pe primul ministru ca daca legea e pusa la vot foarte probabil PNL va spune ca va vota impotriva si chiar va vota impotriva. Cunoasteti aceste lucruri, la intrunirea de marti a deputatilor am participat eu insumi si am luat decizia de a iesi din sala in cazul unui vot secret si asta nu a fost o provocare fata de partenerii din PSD ci pentru ca in aceasta ecuatie mai exista niste oameni care sunt pe acoli si ma refer clar la PDL.
- Pentru ca se facea vot secret la PDL se putea vota masiv in sprijinul acestei legi dupa care racnetele justitiare ale pdl-istilor si ale presedintelui ieseau si ne acuzau.
- I-am spus aceste lucruri.
- Nu am discutat nimic despre Codul Penal cu premierul.
- Am discutat despre Codul Penal cu George Scutaru destul de in treacat si asta a fost, dar am vorbit apoi cu mai multi din dumneavoastra despre schimbarile de regim.... (neinteligibil). Pornim de la ideea ca daca un anumit set de infractiuni sunt asociate doar cu functionarii publici, e in regula pentru ca demnitarii nu sunt functionari publici, dar sa nu ramane in afara unei forme de raspundere. Sa reglementam pentru demnitari mai ales intr-o tara in care exista atata confuzia si convingerea publica puternica ca toti politicienii sunt niste banditi.
- Acum avem urmatoarea problema:
     - reactia interna, subliniez interna fara cea internationala, a fost devastatoare
     - reactia internationala a fost comica si cand spun comica ma gandesc la domnul Swoboda pentru ca din nou socialistii le-au luat fata celor din PPE. Ma rog... e o intreaga dezbatere si mie imi face o anumita placere.
- Acuma... avem urmatoarea problema stimati colegi. Partenerii nostri doresc in continuare sa mentina hotararile luate.
- In conditiile astea trebuie sa luam o decizie foarte clara pe acest subiect al modificarii Codului Penal sau daca le vom vota. E atacata la Curtea Constitutionala si cel mai probabil va fi picată. Daca va fi declarata neconstitutionala nu stiu ce va face PSD-ul, dar daca nu PSD le va susține în continuare.Trebuie sa luam o decizie.
- Intre timp lucrurile au degenerat – Voiculescu spune că vreau să îl bag în inchisoare, domnul Băsescu că sunt un hoț și ne cere demisia mea și lui Ponta și poate Ponta va ieși mâine și ne va cere demisia mie și lui Băsescu si a mea si e o nebunie, o nebunie.
- Evident ca acum atentia publica e maxima pentru initiativa PSD, pentru ca de acolo din PSD a venit a fost o prostie, o prostie maximă creată de PSD. Am avut o pozitie mediatica buna in care domnul Basescu trebuia sa se justifice, acum a lucrat mediatic foarte bine si Parlamentul e tratat acum ca o institutie fara credibilitate. Nu e vorba ca am luat masuri pentru a limita implicarea politica a ANI si DNA ci ca am luat numai si numai masuri in favoarea parlamentarilor.
- Noi am vorbit încă din campania electorală că trebuie să le luăm niște măsuri împotriva unor instituții gen ANI și DNA pentru nu face numai si numai politica lui Basescu, dar de la coabitare incoace guvernul a luat numai măsuri prin care să le întărească. Acum se spune ca macar daca nu putem face dreptate pana la capat pentru toti ne-am zis ca macar sa ne socatem noi din chestia asta si evident ca a dat foarte prost.
- Când am propus să discutăm foarte serios la nivelul coaliției un set de modificari la aceste legi apropo de aceste instituții am fost respinși. Am propus la Senat o dezbatere pe starea justiției și am fost respinși. Acum există o presiunea din partea cealaltă și trebuie să luăm o decizie pentru că consecințele politice pentru anul viitor și nu numai sunt foarte mari, sunt foarte mari. Nu se mai joacă rezonabil. Lucrurile s-au radicalizat Băsescu și ai lui și-au asumat lupta pentru justiție și stat de drept, iar PSD se pune de-a curmezișul și spune TOTUL pentru noi și ai noștri. Poziția e foarte complicată pentru PNL și trebuie să luăm niște poziții care să ne permită să ieșim din acest clinci.
- Colegii noștri din Comisia Juridică nu au fost invitați la discuțiile de la parlament cu ambasadorii, iar azi domnul Zgonea a trimis o listă Ambasadei americane pe care figurau aceeasi domni Ciuca, Nicolicea si asa, dar de pe care lipseau iar. Alina a încercat, dar dacă nu era pe listă nu a fost lăsată să intre.
- Toate acestea sunt niște semne si trebuie sa facem ceva sa ne pozitionam.
- Exista riscul ca marti PSD și Guvernul sa încerce să treacă legea amnistiei poate chiar cu avizul favorabil al ministrului Justiției, eu nu sunt convins de asta dar se poate, ca ipoteza exista si poate ca dupa ce trece pe la Curtea Constitutionala si modificarile la Codul Penal.
- In aceste conditii din patea partenerilor nostri cu care ne-am vazut ieri seara neoficial Ieri seară domnul Ponta ne-a reprosat votul de la Legea minelor în Parlament desi si de la ei au fost vreo 50 de absenti. Legea a cazut pentru ca nu a fost cvorum nu pentru ca liberalii au spus una si au facut alta”.

Ulterior, Antonescu a anuntat ca liberalii au decis ca vor vota in bloc impotriva atat impotriva legii amnistiei, cat si a celor doua proiecte de lege de modificare a Codului Penal, decizia fiind luat in BPN.

Deja avem aproape un tsunami. PSD-iștii spumegă. Unii cer imperativ ruperea de PNL. Crin Antonescu este plin „de flegmele” social-democrate. Traian Băsescu simte că este loc „de joacă” și lansează acuze la adresa USL și cere demisia liderilor acesteia din funcțiile publice. Numai a lui Ponta, Antonescu și Zgonea pentru că Oprea cu al lui UNPR nu are valoare, nu mai spun de Daniel Constantin cu al său partid Antena 3 (PC). În piețe ies PMP-iștii ca să arate nației că băsescienii există. Jurnaliștii băsescieni se pregătesc să scrie la Bruxelles. ONG-urile foste dar și actual băsiste salivează. Ruperea USL ar fi extraordinară. Undeva, la capătul unui tunel, ar începe să miroasă friptura sinecurilor viitoare.

Cu toate contrele dintre PNL și PSD eu cred că nu este timpul pentru o ruptură. Trebuie să cadă la pace. PSD să pună botniță și jug celor din UNPR care se văd creatori de sisteme ale statului, în special ale sistemului Justiției, iar liberalii să ceară juriștilor lor să fie atenți atunci când mai apar inițiative nicoliciene. Pentru că nu au fost atenți. Sigur nu au fost. Altfel nu spunea prostii Chiuariu reporterilor.

Este clar că USL a ajuns la alianță de compromis în cel mai pur sens al cuvântului. O avea PSD majoritate la Camera Deputaților însă fără votul PNL nu pot trece legi organice, cele care sunt în atenția tuturor azi. Și vor avea de trecut legi foarte, foarte importante. Nu cred că PSD va merge către ruptură. PNL nici atât. Ruperea USL ca urmare a acțiunii PNL ar fi un dezastru. Mai bine este să „lupte” cu PSD pentru a opri tâmpeniile pe care tot felul de apucați le inițiază decât să destrame guvernarea cât timp Băsescu este la Cotroceni.

Fascinația fabulării politice

Este posibil ca eu să greșesc în cele ce voi scrie azi însă simt nevoia să îmi exprim punctul de vedere.

Peste tot, nu doar în presă, observ o creștere periculoasă a nivelului adrenalinei. Toată lumea numără pașii și timpii până la spargerea USL. Pentru tot felul de motive care mai de care mai „serioase”.

La modă este majoritatea PSD împreună cu PC și UNPR la care se adaugă independenții și minoritățile naționale la Camera Deputaților. La Senat încă nu s-a ajuns la o astfel de majoritate însă se poate ajunge. PPDD este gata să o asigure prin transferul senatorilor săi la UNPR, partidul aspirator al generalului de izmene Gabriel Oprea. Politrucii și postacii IRL concubinat cu PNȚCD Pavelescu, alături de cei ai FC și cu largul concurs al politrucilor cotroceniști dau ca sigură ruperea USL pe motivul majorității simple și foarte relative (pe fond) a PSD în camerele Parlamentului. Este dorința lor supremă. Spargerea USL înainte de europarlamentare, înainte de prezidențiale, înainte de finalul anului 2014 ar fi o mană cerească.

Dorința le este realizabilă în măsura în care cei de la PSD nu mai au minte. Pentru că îi văd foarte activi politic și pentru că discursul lor principal nu a fost schimbat între timp - tachinările între politicienii PSD și PNL sunt doar sub forma de „antrenament”, având în vedere viitorul în care PNL și PSD vor fi adversare politice -, înclin să cred că cei din PSD nu vor face pasul la rupere. Majoritatea lor este foarte fragilă în contextul actual.

Traian Băsescu este încă Președintele României. Este, de fapt, riscul major în cazul unei eventuale rupturi. Ruperea USL înseamnă demisia Guvernului. Traian Băsescu nu va mai avea în față o majoritate copleșitoare cu care să se lupte ci o majoritate relativă, UNPR și PC având antecedente de neuitat privind alinierea la ciolan. PSD nu are capacitatea, singur, dar nici cu astfel de „aliați” să lupte cu Traian Băsescu. Traian Băsescu va avea eliberat terenul de joacă preferat: desemnarea candidatului la funcția de premier. Este evident că va face ce vrea mușchiul lui. În litera actualei Constituții. Nu este exclus ca în jocul practicat de Băsescu să se nască alte majorități, firave ele, însă suficiente pentru a duce PSD pe panta declinului. O pantă care se naște ca urmare a ruperii USL din vina PSD.

Ruperea USL rupe și actuala organizare în Parlament. În plus, toți noii aliați ai PSD veniți din PPDD direct sau pe filiera UNPR sau PC vor interpreta ruperea USL ca o îndepărtare a lor de la ciolan. Pentru că ei au venit la PSD gândind la USL, sperând că în această guvernare vor primi și ei acces la resurse. Căderea Guvernului actual este pentru ei un risc major. Îi îndepărtează de obiectivele avute în vedere când au părăsit PPDD. Să nu uităm că acești „parlamentari” sunt dubluri în colegiile în care titulari sunt PSD-iști sau liberali. PSD nu va da la o parte proprii parlamentari pentru a face loc noilor veniți ! De aceea eu cred că noii veniți vor pleca urgent de la PSD pentru că PSD va intra în declin. PSD rămâne puternic atât timp cât este în USL. Cei care interpretează „puterea politică” doar sub aspectul numărului de parlamentari sunt niște uituci. PDL a practicat același sport și nu a reușit să își ducă guvernarea până la capăt. Tocmai „atrașii” au fost cei care au părăsit PDL la momentul moțiunii de cenzură care a aruncat la gunoi caricatura de guvern MR Ungureanu.

Nu mai vorbesc despre angajamentele asumate de partidele componente ale USL la câștigarea alegrilor locale și parlamentare. Toate acestea pică iar ce a fost realizat până acum se poate degrada până la ajungerea la starea băsesciană, adică cu salariile tăiate (din nou), cu pensiile tăiate, cu corupția până peste cap. PSD va fi văzut ca principalul vinovat. Iar anul 2016 nu este departe din punct de vedere politic. Populația va ține minte că PSD nu și-a respectat angajamentele în USL, că se face vinovat de ruperea USL, că se putea face ceva bun iar PSD a generat răul. Anul 2014 s-ar transforma într-unul de coșmar. Căderea Guvernului și joaca lui Băsescu cu desemnarea premierului plus ostilitățile din parlament și nesiguranța în politicienii plimbăreți anulează totul. Guvernul demisionar nu va mai putea angaja nimic. Nici fonduri europene și nici surse financiare pentru funcționarea statului. Nici o bancă nu va da bani unui guvern demisionar. Debandada politică va avea efecte majore în disciplina financiară. Cine își va mai plăti dările la stat ? Nu vor fi mulți.

Cei care bat toba cu ruperea USL ar trebui să se mai gândească. Mai ales dacă sunt susținători declarați ai partidelor componente. Este corect să gândim și în sensul în care cei din UNPR și PC care nu au vocația guvernării își doresc harababura. Ei trăiesc și cresc din harababură. Ceilalți însă, social-democrații și liberalii ar cam trebui să bage picioarele în apă rece și să se mai gândească. Nu exclud nici faptul că unii dintre ei se uită cu jind la viitor, un viitor fantastic în care IRL renaște PNȚCD și îl face vizibil, PMP va înghite toată suflarea „de dreapta” și împreună cu PNȚCD să formeze o majoritate absolută în Parlament iar Traian Băsescu să le fie premier. Cine va fi Președinte are mai puțină importanță.

Dragilor, când mai fabulați cu majorități și cereri de demisii puneți puțin mintea la contribuție. Dacă se întâmplă ce cereți voi, ce urmează ?

Mania asumării paternității. Unii parlamentari vor să fie mai mult decât sunt.

Fondul problemei este în Codul penal construit aiurea în anii anteriori sub coordonarea lui Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiției, ținut în funcție și de PDL/Băsescu tocmai pentru că avea ca proiect ministerial finalizarea codurilor. Faptul că au făcut treabă de mântuială și că au comis excese de reglementare pentru a face pe plac unor politicieni sau demenți cu influență se vede din reacțiile celor care mai au capul pe umeri din punctul de vedere al științei dreptului.

Azi avem o problemă cu unele modificări ale Codului penal comise de un grup de parlamentari, din PSD și UNPR, care se comportă la fel ca cei care au scris reglementările codului până acum. După ureche și cu multe accente personale și personalizate. O treabă de mântuială și contrară scopului reglementării la nivelul codurilor. Au dorit ei să intre în istoria dreptului ca „părinți” ai dreptului penal. Azi sunt la zidul infamiei. Le stă bine.

Zbuciumul din aceste zile obligă partidele politice la luări de poziție care evidențiază doctrinele respectivelor partide. Iar aici avem a distinge, clar, care partid are o doctrină ce promovează democrația și care partid are o doctrină care promovează orice altă formă de conducere a statului.

PDL se opune modificărilor. Se opune pentru că PDL este cel care timp de peste 4 ani a dirijat construcția Codului Penal după cum a vrut mușchii lui, după cum a dictat madam Macovei de la Bruxelles, după cum au recomandat consilierii lui Băsescu de la Cotroceni, după cum au concluzionat că se poate satisface moftul lui Băsescu diferiți juriști din instituțiile superioare de învățământ, după cum au acceptat (după ce și-au băgat la sistemul probatoriu și la proceduri tot felul de tâmpenii) procurorii lui Morar și Kovesi.

PNL se opune pentru că modificările nu sunt superioare reglementărilor anterioare. Marile nedreptăți din Codul penal asumat în Parlament de Emil Boc, premierul de tristă amintire, sunt înlocuite de alte mari nedreptăți care satisfac pretențiile unor membri ai PSD și UNPR. Mie însă nu mi-a plăcut faptul că s-a repetat un fenomen îngrijorător. Juriștii PNL aflați în comisiile juridice dar și ceilalți nu au sesizat aiurelile din textele modificate. Înseamnă că nu s-au implicat în elaborarea acestor texte, înseamnă că le-au lăsat la voia juriștilor PSD care, probabil, au cerut ca aceste modificări să fie creația lor. Îmi amintește de neimplicarea PNL în activitatea Monicăi Macovei la Ministerul Justiției în 2005-2006, când procuroarea teroristă a impus supremația procurorilor în înfăptuirea justiției, cu efecte sinistre până în zilele noastre. Reacția lui Crin Antonescu și a BPN al PNL de repoziționare a PNL față de subiect, în sensul opoziției față de aceste modificări în situația în care drepturile și libertățile fundamentale nu sunt respectate, în situația în care sunt persoane care pot fi excluse de la aplicarea legii pentru fapte de condamnat la restul populației, îmi dă o senzație de bine. Sper ca PNL să se opună tuturor tâmpeniilor comise de parlamentarii PSD care își exagerează rolul și importanța având ca stimulent numărul mare de parlamentari în fiecare din Camerele Parlamentului.

PSD este în dilemă. Probabil că o parte dintre parlamentarii PSD, oameni de bună credință, sunt la fel de deranjați de tâmpeniile promovate de colegii lor la fel ca ceilalți oameni de bună credință. Victor Ponta a văzut reacțiile, destul de violente, ale societății românești și ale partenerilor străini alarmați de semnalele extrem de exagerate ale unor organizații de propagandă băsesciană și înclină către acele corecturi care să permită realizarea unor modificări corespunzătoare. Să vedem ce va ieși pentru că sunt, până la urmă, necesare modificări ale Codului penal în substanța lui. Excluderea interceptărilor ca mijloace de probă în orice condiții este o necesitate.

Situația de azi acutizează și relațiile partidelor din USL. De o parte, părtași la porcăria modificărilor, sunt cei din PSD, UNPR și PC. De cealaltă parte sunt liberalii. Va fi greu în viitor. În USL se poate produce o ruptură majoră înainte de alegerile europarlamentare și datorită faptului că prin achiziții parlamentare se modifică ponderea partidelor în Parlament. PC și UNPR au absorbit mare parte dintre parlamentarii PP-DD astfel încât PSD cu UNPR și PC au, deja, la Camera Deputaților, o majoritate iar la Senat se apropie de o majoritate.

Vom asista la un război al orgoliilor. PSD și aliații săi contra restului lumii. Îmi amintește de perioada guvernării Năstase. Trist.

Demențiada băsesciană

Spune Băsescu la B1 Tv: „„ ... că este posibil ca românii să respingă oferta unui "candidat cinstit" precum Emil Boc””.

Faptul că românii resping un candidat ca Emil Boc este posibil, este natural, pentru că Emil Boc are imaginea unui pupincurist băsescian de ultimă speță, este un om fără coloană vertebrală și prost de bubuie, vorba românului. Guvernările lui au scos în evidență faptul că nu este om de onoare, că nu are sămânță de persoană civilizată și că este complet aservit intereselor meschine ale familiei Băsescu. Românii este posibil să respingă o astfel de candidatură.

Băsescu însă este impardonabil folosind formula „candidat cinstit” cu privire la omul Emil Boc în calitate de candidat la Președinție. Dacă românii resping „oferta unui candidat cinstit”, cine sunt românii ?! Sunt niște oameni necinstiți ? Sunt niște proști ? Sunt niște tembeli ?

Pentru că numai astfel de oameni ar refuza să aleagă un „candidat cinstit”. Afirmația lui Băsescu este o insultă pentru toți ceilalți candidați. Indiferent de unde se ițesc ei. Că sunt din curtea proprie, cum este Mihai Răzvan Ungureanu care se chinuie să devină candidatul PMP după ce a fost desemnat candidatul FC și al PNȚCD Pavelescu, că sunt adversarii lui politici, cum este Crin Antonescu.

Nu mai aduc vorba despre candidaturile posibile din PDL. Predoiu sau Falcă. Nu mai aduc vorba despre intențiile Elenei Udrea. Cu această formulare, Băsescu îi face pe toți necinstiți, pentru că a mai spus ceva care face ca această formulare să fie directivă:

„Mi-e foarte greu să pun degetul pe un candidat dintre cei care își revendică dreptul de a candida. Din câte știu, Falcă are totuși decența să nu spună că vrea să candideze la prezidențiale. Predoiu, Ungureanu... , dacă cineva m-ar întreba, eu aș spune: Emil Boc este soluția dreptei, pentru că este un om și puternic și onest”.

Dar, oare de ce face Băsescu astfel de afirmații ? Nu cumva are un model în fața ochilor care îl poate avantaja în viitor ? Ba bine că nu. Modelul Putin. Cu Boc Președinte, un Boc care ar copia perfect modelul Băsescu de Președinte jucător, Băsescu ar avea șansa să devină premier. Având în vedere comportamentul politicienilor români, consilierii lui Băsescu au „calculat” eventualele majorități pe care un Băsescu desemnat le-ar putea încropi. Normal, că ar urma o nouă eră Băsescu, „cinstitul” Boc fiind în continuare paravanul de care se va folosi Băsescu pentru a conduce țara.

Aceste formulări arată că Băsescu este lovit de demență, o demență periculoasă.

Nu ar strica, spun eu, să revenim în stradă pentru a accentua vrerea noastră din 1012. Jos Băsescu !

Amnistie „țigănească” devenită „voiculească”. Antena 3 e aici ?!

Doi parlamentari de etnie rromă au pus de o inițiativa legislativă. O lege a amnistiei și grațierii care să cuprindă doar infracțiunile denumite, generic, de Mădălin Voicu (PSD), „găinării”. Inițiativa este de mai mult timp. A stat ea ce a stat prin sertarele parlamentare, a primit puncte de vedere care nu o susțin, inclusiv de la Guvern, instituțiile Justiției au ridicat din sprâncene a mirare, parlamentarii au refuzat-o, în cea mai mare parte a lor. Vremurile s-au scurs și hop, inițiativa care nu își terminase parcursul parlamentar a devenit o oportunitate. De la intenția parlamentarilor inițiatori de a mai scoate din pușcării rromii care au comis „găinării”, rromi aflați după gratii „în familie”, s-a ajuns ca Partidul „Antena 3” să simtă nevoia de a se alătura și a completa inițiativa cu amnistia unor infracțiuni și grațierea unor pedepse care să acopere necesarul politic al Partidului lui Dan Voiculescu. Astfel, celebrul Dan Voiculescu, aflat în curs de condamnare definitivă, să scape de „vinovăție” prin amnistie și/sau de executarea pedepsei prin grațiere. Pentru o astfel de realizare, juriștii PC au lucrat intens. Au adunat material comparativ, au constatat că sunt mulți infractori în închisori și că nu mai există spațiu, că sunt multe cheltuieli cu întreținerea condamnaților etc. Tot felul de motive prin care inițiativa legislativă să fie susținută în Parlament. Avocatul parlamentar Ciucă a venit și cu gogâla că în alte țări nu sunt pedepsite cu condamnare la închisoare multe dintre infracțiunile pe care respectiva lege specială a amnistiei și grațierii urmărește să le scoată de la închisoare.

Normal că „opoziția” jurnalistică a adunat suficient material prin care demonstrează că beneficiari ai amnistiei și grațierii devin un număr mare de foști politicieni, în special din „ramura” socialistă sau conservatoare (dacă se poate spune că PC este partid conservator !). Nu pot să nu le dau dreptate. Au dreptate jurnaliștii.

Pe de altă parte, eu nu neg rolul și importanța amnistiei și a grațierii în nuanțarea actului de justiție. Aceste două instituții au un mare rol, ele ajută la satisfacerea unui echilibru social rupt de norme legislative construite superficial, care nu disting, suficient de mult între diferitele situații în care se pot produce unele fapte și nici între persoanele implicate. Ce se vrea acum este însă cu totul și cu totul abuziv.

Aseară discutam cu soția, amintindu-ne de sfârșitul anilor '70 când Ceaușescu a dat o lege a amnistiei și grațierii generale care a avut consecințe cumplite. Condamnații au fost trimiși în localități izolate unde au fost încadrați în muncă (necalificată), au ocupat anumite spații de cazare, populația locală devenind ținta comportamentului lor antisocial. Crime, tâlhării, jafuri, hoții, bătăi, scandaluri ... nu a lipsit nimic din comportamentul amnistiaților și grațiaților regimului comunist. Nu după mult timp, crescând starea de infracționalitate la limite nesuportabile, existând pericolul unor revolte ale populației, infractorii au fost luați și duși din nou în penitenciare. O astfel de lege a amnistiei și grațierii ar avea exact aceleași consecințe. Localitățile din care au plecat infractorii ar fi constatat o creștere a criminalității. Practic, actul de justiție făcut în urmă, prin judecarea și condamnarea țintelor amnistiei și grațierii, ar fi nul. Sumele imense cheltuite pentru cercetarea acestor fapte și adunarea probelor incriminatorii ar fi aruncate pe apa sâmbetei. Și totul, dar absolut totul, pentru a salva de la pușcărie pe Dan Voiculescu !

PNL s-a opus. Alina Gorghiu a prezentat punctul de vedere al PNL:

„Încă din cadrul dezbaterilor și a votului din Comisia Juridică, deputații liberali s-au exprimat împotriva inițiativei legislative, iar faptul că aceasta a fost scoasă de pe ordinea de zi a plenului de astăzi este îmbucurător. Parlamentarii PNL au susținut întotdeauna necesitatea sprijinirii acelor măsuri care asigură o justiție independentă, care nu discriminează și nu creează nicio suspiciune în rândul cetățenilor că anumite categorii sunt protejate în fața legii”.

Să vezi de acum încolo acuze aduse PNL de către PC pentru te miri ce. Nu mai spun de spumele de la gura lui Gâdea sau a altor moderatori ai Antenelor.

Demnitarii nu sunt funcționari publici. Bagă la cap Băsescule !

Băsescu a tot introdus, cu sprijinul parlamentar al unor gugumani, reglementări care au creat confuzie și care au făcut din statul de drept un stat al bunului plac. De fapt, Băsescu a găsit astfel de reglementări de pe timpul guvernării Năstase, guvernare care a avut multe astfel de „minuni” legislative cu scopul de a impresiona vestul Europei.

Sunt de acord cu modificările în codul penal și în alte legi prin care demnitatea publică nu este asimilată funcției publice. Nu are cum. Președintele, deputații și senatorii precum și profesiile liberale nu pot și nu trebuie asimilate statutului funcției publice. Sunt condiții diferite de ocupare a funcțiilor respective. Sunt funcții, cum se observă bine (pentru că au rol public) însă nu sunt supuse aceluiași statut juridic. În timp ce funcționarul public este subordonat altui funcționar public la nivel superior, demnitarul nu are o subordonare, el îndeplinindu-și atribuțiile în baza unui mandat popular.

Asimilarea demnității publice cu cea a funcționarului public a fost și este o mare prostie. Este o idioțenie, mai bine zis. Băsescu a forțat o astfel de asimilare pentru că astfel putea lăsa impresia că ceilalți demnitari ai statului îi sunt, cumva, subordonați el devenind un „șef al statului”, chiar dacă Constituția nu îi prevede o astfel de funcție.

Pe de altă parte, o astfel de prevedere va obliga Parlamentul să procedeze la modificarea sau completarea legilor existente astfel încât demnitarii să suporte sancțiunile legale în situația în care acțiunea lor publică încalcă normele ce se vor stabili pentru demnitari. Incompatibilități, proceduri de cercetare a actelor și faptelor lor care sunt comise cu încălcarea legii etc.

Odată realizată această disociere, va trebui umblat la atribuțiile funcțiilor de demnitate publică. Mă gândesc la nivelul comunităților locale. Un primar, de exemplu, reprezintă comunitatea locală și nu statul. Astfel că acele acțiuni de recunoaștere a unor drepturi civile ale persoanelor în numele și pe seama statului nu vor mai trebui semnate de primar ci doar de funcționarii publici care la nivel primăriei asigură, în numele și pe seama statului, respectarea legalității. Pentru că actele respective sunt opozabile tuturor celorlalți, ele pot fi atacate în justiție în caz că persoana respectivă este nemulțumită de soluția problemei. Gândind doar sub acest aspect, apare problema subordonării. Pe de o parte, este o subordonare administrativă a respectivului funcționar față de primar - care este demnitar public - și o subordonare lucrativă, funcțională, față de ministerul sau autoritatea centrală desemnată prin lege să reprezinte statul în relația cu cetățeanul pe o temă dată. Se poate, dar este și greu de realizat. O modificare a legii respective are consecințe mult mai mari decât se discută acum. Iar acum se discută doar sub aspectul „răzbunării”, al „sancțiunilor”, al confuziei voite.

Este evident că din moment ce demnitarii - parlamentarii, de exemplu -, nu primesc „salariu”, nu sunt subordonați administrativ, au libertate deplină în acțiunea publică, nu au repere formale de comportament în funcția publică, putând adopta o poziție contrară interesului puterilor politice ale statului exprimate de Președintele României sau de Guvern, chiar pot contesta modul în care s-a procedat la judecarea unui caz în justiție (!), nu pot fi asimilați funcționarilor publici. Tot ce face un demnitar și are libertatea de a face în interiorul funcției publice pe care o deține poate constitui pentru un funcționar public acte sau fapte de încălcare a legii. Pentru care funcționarul public își poate pierde calitatea, postul, poate fi judecat și condamnat.

Eu sunt pentru aceste modificări. Pe acest blog am mai exprimat această idee. Demnitarul nu poate fi asimilat funcționarului public.

Victor Ponta, bilă neagră.

Ca susținător al guvernării USL sunt dezamăgit. S-a construit un buget pe o anumită filosofie a resurselor ce se atrag. S-au stabilit obiective pe termen lung. Acum, văd că Ponta se răzgândește. Nu este bine.

Îmi dau seama că Victor Ponta are parte de presiuni din partea alor lui pentru o mai largă deschidere la compromisuri politice. Nu este o noutate că PSD acționează populist. De la un partid socialist nu te aștepți la altceva. Dar este prea „de oaie”.

Acciza la carburanți avea un scop politic declarat. Finanțarea infrastructurii rutiere. Foarte bine. Având acest scop, avea și o oarecare limită de timp pentru aplicare. Câțiva ani, câteva zeci de ani ... nu contează cât. La un moment dat, prin descentralizarea administrativă, o parte din acciză se ducea la bugetele locale iar când situația infrastructurii ar permite, acciza ar dispare. Și-ar fi îndeplinit scopul.

Acum văd că „se întârzie” cu aplicarea ei. Bugetul este la promulgare. Bănuiesc că Ponta și ai lui din PSD nu au de gând să modifice bugetul pentru ca ministerele lui Șova și Dragnea să primească finanțare de la alte ministere pentru că am intra în harababură. Nu mă miră însă să aud că așa vor face, imediat ce bugetul va fi publicat în MOf.

Lipsa de fermitate manifestată de Ponta duce, obligatoriu la lipsa de încredere în guvernarea Ponta. Coabitarea cu Băsescu este dăunătoare.

Crin Antonescu a exprimat poziția PNL și a lui, personal, cu privire la această acciză. Nu o vedea necesară însă dacă este o decizie de politică fiscală, atunci să se aplice. Cu tergiversarea asta se poate ajunge la amânarea scăderii CAS cu 5%. O parte din banii care ar fi acoperit această scădere proveneau din această acciză.

Fac grevă „patronatele” transportatorilor auto ? Hai să nu mai spunem prostii. De când sindicatele sunt patronate ? Fac grevă ? Să facă. Ei vor pierde. Producătorii care stau la mâna transportatorilor greviști își merită soarta.

Oficial. În R. Moldova se vorbește limba română. Unele consecințe.

De ieri, 5 decembrie 2013, R. Moldova a revenit la propria Declarație de Independență din 1991 prin decizia Curții Constituționale.

Preiau de la ziarul „Timpul” textul de mai jos:

„Concluziile Curţii
Audiind argumentele părţilor şi examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă consacră crearea noului stat independent Republica Moldova şi stabileşte temeliile, principiile şi valorile fundamentale ale organizării statale a Republicii Moldova.

Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate.

Curtea a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă.

Prin urmare, orice control de constituţionalitate sau interpretare urmează a avea în vedere nu doar textul Constituţiei, ci şi principiile constituţionale enunţate în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.

Hotărârea Curţii.

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.

Curtea Constituțională din R. Moldova a luat această decizie, care este istorică, ca urmare a investirii ei cu o cerere de a se interpreta prioritatea Declarației din Independență față de Constituția republicii, în special cu privire la limba de stat, de către deputatul liberalilor reformatori din Parlamentul R. Moldova, deputatul Ana Guțu și de către facțiunea PL.

Academia de Științe a R Moldova și Președintele R. Moldova, Nicolae Timofti au avut poziții favorabile soluționării în sensul declarării limbii române ca limbă oficială a R. Moldova.

Decizia Curții Constituționale a R. Moldova are consecințe majore. Pune capăt campaniei furibunde a comuniștilor și rusofonilor de a continua să despartă, artificial, poporul român.

Aflat la sediul Academiei de Științe al R. Moldova, Crin Antonescu a făcut afirmații care au conturat o viziune mult mai largă al actului decizional al Curții Constituționale moldovene. Practic, despre importanța istorică a acestei decizii vom vorbi și în zilele următoare pentru că decizia are valoare de adevăr istoric care răstoarnă deciziile politice de zeci și sute de ani ale „vecinului” de la răsărit.

"E o decizie pe care pot să o numesc istorică, o decizie extraordinar de importantă, pe care Curtea Constituţională a Republicii Moldova a luat-o astăzi şi care nu doar statuează termenul oficial de limbă română pentru ceea ce este – aşa cum noi ştim de atâta vreme – limba pe care o vorbim şi în România şi pe care o vorbesc românii şi în Republica Moldova, dar care întemeiază această decizie pe considerarea declaraţiei de independenţă din 1991, drept document constitutiv şi prioritar al Constituţiei şi corpului de documente constituţionale ale Republicii Moldova"

Antonescu a mai susţinut că semnificaţia deciziei Curţii Constituţionale are "repercusiuni favorabile pentru cauza românilor şi din alte părţi, din Ucraina de exemplu, nu doar din Republica Moldova". (Timpul).

Reacția deputatului comunist din Parlamentul R. Moldova, Mark Tkaciuk este semnificativă. Recunoașterea priorității Declarației de Independență a R. Moldova în raport cu Constituția R. Moldova este considerată de acest comunist ca „un pericol la statalitatea” republicii ba, mai mult, „ ... că decizia CC este o dovadă a faptului că membrii Curții Constutiționale care dețin cetățenie română au dovedit că ”Populația Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța au fost ocupată cu forța în 28 iunie 1940”. (Timpul).

Imediat, azi, au apărut reacțiile de la Moscova. Ziarul „Timpul”: „Vicepremierul Federației Ruse, Dmitri Rogozin, vede ca o amenințare pentru integritatea Republicii Moldova "egalarea de către Curtea Constituțională a limbii moldovenești cu cea română".

Printre consecințele cele mai importante ale acestei decizii se vor regăsi lucrările tehnice ale Guvernului și Parlamentului R. Moldova de corectare a întregii legislații - atât acte normative de nivel superior cât și actele normative de nivel inferior sau subsecvente - pentru înlocuirea termenului „moldovenesc” cu termenul „român” atunci când este vorba despre limbă, introducerea oficială a conceptului potrivit căruia cetățeanul R. Moldova este etnic român - cu consecințe directe asupra identității naționale și culturale a rezidenților din alte state care, potrivit politicilor Rusiei și Ucrainei erau calificați din punct de vedere etnic în valahi, moldoveni și români -, documentele oficiale ale R. Moldova ce urmează a se încheia cu alte state și cu UE vor cuprinde sintagma „încheiată în limba română și ...”, astfel că pe plan internațional limba oficială a R. Moldova va fi recunoscută ca fiind limba română. Vor dispare toate manualele „de limbă moldovenească”.

Teama cea mare a comuniștilor din R. Moldova și a susținătorilor lor din Rusia și Ucraina este că istoria are acum o decizie politică puternică pentru a fi corectată. Da, „tovarășilor”, această declarație a Curții Constituționale moldovene afirmă și nu doar confirmă, că Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost ocupate cu forța în 28 iunie 1940. Faptul că R. Moldova nu mai susține propaganda rusească în această materie are consecințe și asupra românilor botezați în fel și chip rezidenți în Ucraina, le arată că sunt sub ocupație străină, că ei sunt români și nu altceva, că au dreptul la identitatea lor reală nu la una inventată de cotropitorul rus alături de cel ucrainean.

Consecințele acestea dar și altele care nu au mai încăput aici se vor exprima în comportamentul politicienilor din Rusia, Ucraina și aliatele lor. Pe de altă parte, statele membre ale Uniunii Europene favorabile minciunilor moscovite vor trebui să facă corecturi în propriile documente, secrete sau nu. R. Moldova este stat românesc, domnilor ! Este un adevăr nu doar istoric, este contemporan, este recunoscut de la Președintele R. Moldova - Nicolae Timofti, ca răspuns la solicitarea Curții Constituționale -, până la membrii Curții Constituționale care au statuat în acest sens. Este un adevăr recunoscut de majoritatea cetățenilor R. Moldova.

Această decizie vine și obligă România să recunoască faptul că aceste consecințe sunt obligatorii pentru politica internă și externă a României. „Frații noștri de peste Prut” nu mai este o exprimare folclorică, este un adevăr istoric. Este un adevăr recunoscut, oficial, de statul moldovean prin reprezentanții săi. România este obligată azi, în interiorul Uniunii Europene, beneficiind de comportamentul UE în situații similare să ceară și să impună ca în relațiile României cu statul român numit R. Moldova să fie instituite reguli privilegiate, fără însă a scuti R. Moldova de obligațiile ce și le asumă pentru parcurgerea pașilor către aderarea deplină la UE. Iar viitorul aderării este azi mai sigur ca oricând. UE va trebui să își reorganizeze planurile și programele privind aderarea R. Moldova având acum o realitate geopolitică și nu o „ficțiune” politică. Recunoașterea de către R. Moldova a adevărului că este „stat român”, o apropie mai mult de UE.

Sunt sigur că Moscova și Kievul nu agrează această situație. R. Moldova le-a scăpat din mână. Trebuie să recunosc faptul că această decizie va da multe bătăi de cap diplomațiilor continentale. Și UE și Rusia cu aliații săi au ajuns, că au dorit sau nu, la un capăt de linie. Sunt curios să văd reacțiile vecinilor noștri. Pentru că vecinii noștri au lucrat, constrânși de „adevărul politic”, cu „moldoveni” aflați sub influență rusă și ucraineană. Acum trebuie să lucreze cu „români”, pentru că limba lor este română.

Sunt foarte multe consecințe care produc schimbări majore. Iar cele istorice vor fi aprig disputate.

Băsescule ! Te micșorezi pe zi ce trece.

Anul 2013 este „anul negru” pentru Traian Băsescu. L-a început prost și îl termină și mai prost. Legea lui Murphi își „arată colții”.

Astă noapte a fost votat în Parlament bugetul pentru anul 2014 pe articole. Amendamentele opoziției dar și ale parlamentarilor puterii au fost respinse, în majoritatea lor. Nu puteau fi aprobate pentru că ar fi făcut praf strategia bugetară și planificarea guvernamentală pentru anul viitor.

Ieri, Ponta a plusat politic. I-a cerut lui Băsescu o întrevedere pe tema bugetului, scopul fiind acela de a-i atrage atenția că opoziția anunțată de Băsescu prin respingerea bugetului și retrimiterea la Parlament dar și refuzul de a semna memorandumul cu FMI sunt încălcări ale deja celebrului „Pact de coabitare” dintre cei doi dar și un abuz în funcție, întârzierile la adoptarea legii bugetului putând avea unele repercursiuni asupra actului de guvernare. Inteligent, Ponta nu a vrut să discute cu Băsescu pe motivul acestuia vehiculat atât de mult în presă: acciza la carburanți. Se pare că fiecare și-a spus „lecția”, nici unul nu a auzit argumentele celuilalt și nici nu a dorit să le audă. Din acest punct de vedere, Ponta a fost înțelept. A punctat politic. A accentuat prin legarea opoziției lui Băsescu de mult discutata Comisie parlamentară care urmează să se nască cu privire la achiziția terenului din com. Nana. Din ce în ce mai mult se va discuta în media despre acțiunea lui Băsescu împotriva legii bugetului și a memorandumului cu FMI ca o acțiune de șantaj politic prin care acesta vrea să împiedice constituirea unei Comisii parlamentare care poate scoate la iveală o acțiune ilegală a lui. Că o fi ilegală sau nu, nu putem ști acum. Va trebui ca o astfel de încadrare să o facă o instanță de judecată competentă în cazul în care respectiva Comisie parlamentară va avea niște rezultate în urma cercetării. Se pare însă că Victor Ponta nu stă degeaba. Nu este zi să nu mai lanseze câte o „șopârlă” legată de achiziția terenului de la Nana. Zilele trecute a lansat ideea că Băsescu avea deja terenul achiziționat - în sens juridic, a bătut deja palma cu vânzătorul -, introducerea fiicei lui în ecuație cu împrumutul bancar fiind doar o formulă de „spălare de bani”. Dacă este așa, treaba poate deveni foarte gravă, fiica lui Băsescu nefiind beneficiara unei forme de imunitate. Devenită complice poate ajunge după gratii înaintea tatălui său. Dacă sunt reale „scăpările” în media ale lui Ponta, vom avea un an 2014 foarte, dar foarte fierbinte.

Băsescu dorește să atace. S-a legat de acciza la carburanți pe care Guvernul Ponta o introduce de la 01 ian. 2014. Toate susținerile lui Băsescu pentru critica accizei sunt construite pe baza teoriei lui „dacă și cu parcă”. Știind că opoziția parlamentară nu are cum bloca bugetul, un buget care poate aduce multe puncte albe și un avantaj electoral evident USL, Băsescu și-a atribuit statutul de opoziție politică la Guvern și a cerut părerologilor care îl înconjoară să construiască un scenariu apocaliptic pe baza acestei accize cu care să își justifice acțiunile. Scenariul este prost. Foarte prost. Guvernul are propriul scenariu cu care contracarează acțiunea băsesciană având la bază scenarii internaționale privind evoluția prețului carburanților și, mai mult, evoluția carburanților pe piața românească pe timpul sinistrelor guvernări băsesciene când, fără a fi mărite accizele, carburanții s-au scumpit cu peste 50%. Pe de altă parte, România ca stat membru al UE trebuie să aducă taxele și accizele în limitele folosite de celelalte state ale UE astfel încât în spațiul comunitar să nu fie obstrucționată concurența loială între firmele din România și firmele din celelalte state membre. Din punctul de vedere al acțiunii guvernamentale, Ponta se mișcă între parametri care primesc acceptul vieții reale. Băsescu însă, prin susținerile de acum este mai aproape de sistemele socialiste de guvernare, sisteme în care statul își propune să aibă controlul deplin asupra economiei și comerțului. Nu m-ar mira ca nu peste mult timp să văd un Băsescu care să susțină „planuri cincinale” ca pe timpul comunismului lui Ceaușescu. În plus, Ponta va aduce ca motiv și faptul că acciza care nu va scumpi carburanții la pompă devine o contribuție la bugetul de stat a firmelor firmelor de pe lanțul de producție și desfacere a carburanților. Pentru că acciza se va scade din beneficiile uriașe despre care se tot face vorbire de ani buni ale producătorilor și comercianților din domeniul carburanților. Fără creșterea prețului la pompă, acciza asta este. O taxă pe beneficiile producătorilor.

Alte motivări ale lui Băsescu, cum că banii ar putea fi luați de la dezvoltare regională, de la ministerul lui Dragnea, iar nu stau în picioare. Dragnea a spus presei cât este bugetul real al ministerului, unde se duc banii (culmea, la investițiile locale deschise de pedelepre pe timpul guvernărilor lor și neasigurate financiar !), cum se sting arieratele lăsate moștenire de guvernările băsesciene, cum sunt sprijinite administrațiile locale să asigure, cât de cât, trecerea iernii etc. Băsescu se face de rahat cu astfel de motivații. Prin motivările lui, Băsescu își arată adevărata față. Nu a guvernat pentru binele poporului, îl lasă rece problemele acestuia din comunitățile locale. Îl deranjează faptul că aceste comunități sunt îndrumate să devină autonome administrativ. Iar o astfel de politică guvernamentală este în opoziție, evidentă, cu modul lui de gândire și acțiune: controlul absolut de la nivel central. Comunism în capitalism. Băsescian.

Bugetul va trece și de Băsescu. Ar fi bine să treacă înainte de a intra în 2014. Vaietele politicienilor din PSD sunt doar „de ochii lumii”, politicianism curat. L-au prins pe Băsescu la înghesuială și îl duc, că vrea sau nu, în fața electorilor care urmează să își dea votul la europarlamentare. Acesta este „răul absolut” de care noi vrem să vă scăpăm. Ia uitați la el ce face. Numai rele. Toate împotriva țării, împotriva voastră ca cetățeni ai acestei țări. Nu dați votul politicienilor lui !

În plus față de faza asta cu bugetul și acciza, Băsescu a intrat și în colimatorul politicienilor din alte state ale Europei prin stupida afirmație că obiectivul strategic al României este unirea cu R. Moldova. Fără a nega că sunt, tutuși, sentimental, alături de un astfel de obiectiv, trebuie să remarc faptul că momentul ales pentru o astfel de afirmație a fost prost. Foarte prost. A inflamat spiritele tocmai în momentul deosebit de important al semnării Acordului de la Vilnius. Mai mult, reacțiile europene au fost de îngrijorare. Reacțiile politicienilor pro-români din R. Moldova au fost, de asemenea, de respingere. Toți cei care știu ce înseamnă politica la nivel înalt au concluzionat că Traian Băsescu a comis un act impardonabil atât pentru eforturile UE de a atrage în parteneriat statele est-europene cât și față de R. Moldova care a semnat Acordul de la Vilnius. A forțat o poziție politică de respingere tocmai de la cei de la care aștepta o aprobare. A dat apă la moară politicienilor comuniști din tot spațiul ex-sovietic care pot folosi această declarație iresponsabilă în sprijinul politicilor lor separatiste și pro-ruse. Nu mai spun de propaganda rusă care a primit, fără să vrea, muniție suficientă pentru descurajarea altor state fost sovietice să se apropie de UE.

Lui Băsescu îi merge de la prost la foarte prost. Zi de zi i se duce nu doar luciul vopselei de „mare om politic” ci îi apar și pete întunecate. Până și vopseaua îl părăsește. Se ivește, negru și hâd, adevăratul Traian Băsescu. Un „demn” urmaș al dictatorului Nicolae Ceaușescu. Cucuveaua Ion Iliescu începe să crească având la dispoziție pe Traian Băsescu.