De niște ani de zile trăim doar în imagini, pentru imagini, cu imagini. Anul trecut și anul acesta au bătut recordul. Presa, „specialiștii” și cam tot ce ajunge în media lucrează la și pentru propria imagine. Observ o concurență acerbă între moderatori, realizatori de programe și invitați pentru propria imagine. Unele emisiuni sunt din ce în ce mai ciudate. Cum sunt cele ale lui Gâdea. Poate greșesc eu însă am impresia că asist, atunci când ajung la o astfel de emisiune, la o slujbă religioasă, după un model importat. Gâdea în rol de preot care își îndrumă enoriașii pe „calea dreaptă”. După acest model se lucrează din greu și la alte televiziuni. Câte unul mai cu moț își face „biserica lui” dacă nu cumva are sarcini bisericoase dinainte stabilite. Lipsește islamismul deși, unele posturi locale promovează multiculturalismul prin religie. La ele am ascultat cum promovează islamismul pacea și iubirea dintre oameni în numele lui Alah. Nici o deosebire față de mesajele celor care promovează creștinismul. Formele diferă.
Din momentul în care au transformat emisiunile informative în „slujbe” bisericești, indiferent de natura lor, a dispărut informația utilă și au apărut „exemplele negative”. Partea pozitivă a vieții apare exclusiv în vorba jurnalistului sau a invitatului lui. Nu vedem cum se aplică legile în țară, vedem doar certuri, omoruri, bătăi, furturi, accidente și pe jurnalistul sau moderatorul care ne ține predica vieții cumpătate. Se practică corupția sufletelor. Corupția conștiințelor. De la Traian Băsescu la Gâdea, Badea, Gușă, Bogdan, Turcescu sau care naiba o mai fi pe acolo.
Peste toate vin marii specialiști ai falsurilor. Contabilii minciunii. Sociologii. Cu ale lor „sondaje”. Au apărut ca ciupercile după ploaie atunci când au sesizat oportunitatea oferită de media. Sunt cuplați. Televiziune/jurnal - societate de sondare a opiniei publice. Cei din media bat câmpii pe teme date de „stăpânul” politic, vin imediat „sondorii” să confirme ceea ce „javrele jurnalistice” au prezentat opiniei publice. Degeaba butonezi televizorul. Nu afli nimic despre viața reală din țară. Peste tot ai parte de minciună. Care mai de care mai urâtă și mai imbecilă. Totul este fals.
Anul 2014 începe prost. Începe prost pentru că avem prea mulți doritori de spectacol și câștiguri facile, chiar ilicite dacă nu se poate altfel, avem prea puțini oameni care să gândească la treburi serioase. Culmea este faptul că aceștia, cei serioși, sunt cei care plătesc ca trăitorii din spectacol televizat să poată trăi mai departe. Anul 2014 este și anul alegerilor europarlamentare și prezidențiale. Motive temeinice pentru ca jurnaliștii să își dea în petec. Anul 2014 va fi un an trist. Un an al marilor minciuni.
Minciuna are „picioare scurte”. Omul are capacitatea de a se îndrepta. Are marea calitate de a se plictisi de ceva care i se servește zilnic. Mai ales atunci când pomenile „din milă” ale bisericilor media se termină. Ele nu sunt permanente. Ele apar doar atunci când este nevoie de un câștig pe termen cel mult mediu. După ce obțin câștigul, pomenile dispar. Câștigătorii rămân cu amintirea și revin la foametea și mizeria de dinainte. Pomenile nu schimbă starea persoanei sau familiei. Tot săraci și neputincioși rămân. Presa nu ajută. Presa prăbușește în disperare pe cel care „pică norocul”. Păcat de oameni.
Probabil că anul 2014 va fi anul războiului meu cu presa. Normal că îi voi avea în vizor și pe sondori. Îi voi lua la țintă pentru corupția generalizată pe care o promovează. Pentru corupția pe care o întrețin pentru a avea rating. Imaginea mea ca român este afectată de presă. Ea este cea care mă prezintă ca fiind hoț, criminal, bandit, necinstit. Din cauza ei la primul contact cu un străin văd cum acela se ferește, evită să asculte, evită să vadă o soluție în problema care ne-a adus alături. Din cauza jurnaliștilor români suntem desconsiderați ca oameni. Războiul contra mediei române este o obligație socială. Voi căuta să mă achit de ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu