De ieri, 5 decembrie 2013, R. Moldova a revenit la propria Declarație de Independență din 1991 prin decizia Curții Constituționale.
Preiau de la ziarul „Timpul” textul de mai jos:
„Concluziile Curţii
Audiind argumentele părţilor şi examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă consacră crearea noului stat independent Republica Moldova şi stabileşte temeliile, principiile şi valorile fundamentale ale organizării statale a Republicii Moldova.
Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate.
Curtea a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă.
Prin urmare, orice control de constituţionalitate sau interpretare urmează a avea în vedere nu doar textul Constituţiei, ci şi principiile constituţionale enunţate în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.
Hotărârea Curţii.
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.
Curtea Constituțională din R. Moldova a luat această decizie, care este istorică, ca urmare a investirii ei cu o cerere de a se interpreta prioritatea Declarației din Independență față de Constituția republicii, în special cu privire la limba de stat, de către deputatul liberalilor reformatori din Parlamentul R. Moldova, deputatul Ana Guțu și de către facțiunea PL.
Academia de Științe a R Moldova și Președintele R. Moldova, Nicolae Timofti au avut poziții favorabile soluționării în sensul declarării limbii române ca limbă oficială a R. Moldova.
Decizia Curții Constituționale a R. Moldova are consecințe majore. Pune capăt campaniei furibunde a comuniștilor și rusofonilor de a continua să despartă, artificial, poporul român.
Aflat la sediul Academiei de Științe al R. Moldova, Crin Antonescu a făcut afirmații care au conturat o viziune mult mai largă al actului decizional al Curții Constituționale moldovene. Practic, despre importanța istorică a acestei decizii vom vorbi și în zilele următoare pentru că decizia are valoare de adevăr istoric care răstoarnă deciziile politice de zeci și sute de ani ale „vecinului” de la răsărit.
"E o decizie pe care pot să o numesc istorică, o decizie extraordinar de importantă, pe care Curtea Constituţională a Republicii Moldova a luat-o astăzi şi care nu doar statuează termenul oficial de limbă română pentru ceea ce este – aşa cum noi ştim de atâta vreme – limba pe care o vorbim şi în România şi pe care o vorbesc românii şi în Republica Moldova, dar care întemeiază această decizie pe considerarea declaraţiei de independenţă din 1991, drept document constitutiv şi prioritar al Constituţiei şi corpului de documente constituţionale ale Republicii Moldova"
Antonescu a mai susţinut că semnificaţia deciziei Curţii Constituţionale are "repercusiuni favorabile pentru cauza românilor şi din alte părţi, din Ucraina de exemplu, nu doar din Republica Moldova". (Timpul).
Reacția deputatului comunist din Parlamentul R. Moldova, Mark Tkaciuk este semnificativă. Recunoașterea priorității Declarației de Independență a R. Moldova în raport cu Constituția R. Moldova este considerată de acest comunist ca „un pericol la statalitatea” republicii ba, mai mult, „ ... că decizia CC este o dovadă a faptului că membrii Curții Constutiționale care dețin cetățenie română au dovedit că ”Populația Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța au fost ocupată cu forța în 28 iunie 1940”. (Timpul).
Imediat, azi, au apărut reacțiile de la Moscova. Ziarul „Timpul”: „Vicepremierul Federației Ruse, Dmitri Rogozin, vede ca o amenințare pentru integritatea Republicii Moldova "egalarea de către Curtea Constituțională a limbii moldovenești cu cea română".
Printre consecințele cele mai importante ale acestei decizii se vor regăsi lucrările tehnice ale Guvernului și Parlamentului R. Moldova de corectare a întregii legislații - atât acte normative de nivel superior cât și actele normative de nivel inferior sau subsecvente - pentru înlocuirea termenului „moldovenesc” cu termenul „român” atunci când este vorba despre limbă, introducerea oficială a conceptului potrivit căruia cetățeanul R. Moldova este etnic român - cu consecințe directe asupra identității naționale și culturale a rezidenților din alte state care, potrivit politicilor Rusiei și Ucrainei erau calificați din punct de vedere etnic în valahi, moldoveni și români -, documentele oficiale ale R. Moldova ce urmează a se încheia cu alte state și cu UE vor cuprinde sintagma „încheiată în limba română și ...”, astfel că pe plan internațional limba oficială a R. Moldova va fi recunoscută ca fiind limba română. Vor dispare toate manualele „de limbă moldovenească”.
Teama cea mare a comuniștilor din R. Moldova și a susținătorilor lor din Rusia și Ucraina este că istoria are acum o decizie politică puternică pentru a fi corectată. Da, „tovarășilor”, această declarație a Curții Constituționale moldovene afirmă și nu doar confirmă, că Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost ocupate cu forța în 28 iunie 1940. Faptul că R. Moldova nu mai susține propaganda rusească în această materie are consecințe și asupra românilor botezați în fel și chip rezidenți în Ucraina, le arată că sunt sub ocupație străină, că ei sunt români și nu altceva, că au dreptul la identitatea lor reală nu la una inventată de cotropitorul rus alături de cel ucrainean.
Consecințele acestea dar și altele care nu au mai încăput aici se vor exprima în comportamentul politicienilor din Rusia, Ucraina și aliatele lor. Pe de altă parte, statele membre ale Uniunii Europene favorabile minciunilor moscovite vor trebui să facă corecturi în propriile documente, secrete sau nu. R. Moldova este stat românesc, domnilor ! Este un adevăr nu doar istoric, este contemporan, este recunoscut de la Președintele R. Moldova - Nicolae Timofti, ca răspuns la solicitarea Curții Constituționale -, până la membrii Curții Constituționale care au statuat în acest sens. Este un adevăr recunoscut de majoritatea cetățenilor R. Moldova.
Această decizie vine și obligă România să recunoască faptul că aceste consecințe sunt obligatorii pentru politica internă și externă a României. „Frații noștri de peste Prut” nu mai este o exprimare folclorică, este un adevăr istoric. Este un adevăr recunoscut, oficial, de statul moldovean prin reprezentanții săi. România este obligată azi, în interiorul Uniunii Europene, beneficiind de comportamentul UE în situații similare să ceară și să impună ca în relațiile României cu statul român numit R. Moldova să fie instituite reguli privilegiate, fără însă a scuti R. Moldova de obligațiile ce și le asumă pentru parcurgerea pașilor către aderarea deplină la UE. Iar viitorul aderării este azi mai sigur ca oricând. UE va trebui să își reorganizeze planurile și programele privind aderarea R. Moldova având acum o realitate geopolitică și nu o „ficțiune” politică. Recunoașterea de către R. Moldova a adevărului că este „stat român”, o apropie mai mult de UE.
Sunt sigur că Moscova și Kievul nu agrează această situație. R. Moldova le-a scăpat din mână. Trebuie să recunosc faptul că această decizie va da multe bătăi de cap diplomațiilor continentale. Și UE și Rusia cu aliații săi au ajuns, că au dorit sau nu, la un capăt de linie. Sunt curios să văd reacțiile vecinilor noștri. Pentru că vecinii noștri au lucrat, constrânși de „adevărul politic”, cu „moldoveni” aflați sub influență rusă și ucraineană. Acum trebuie să lucreze cu „români”, pentru că limba lor este română.
Sunt foarte multe consecințe care produc schimbări majore. Iar cele istorice vor fi aprig disputate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu