Președintele Iohannis a prezentat Strategia națională de apărare. În stilul cunoscut. Scurt și la obiect.
Sunt unele idei ce au fost punctate, subliniate, îngroșate. Ca o concluzie, nu renunță la „a se grăbi încet, pas cu pas”, obiectiv cu obiectiv. Cu răbdare.
Câteva idei sunt și răspunsuri la întrebările pe care cei grăbiți și le pun:
„Strategia Naţională de Apărare e o declaraţie pe care România o face
România puternică în Europa şi în lume - acesta este viitorul pe care îl construim şi viziunea pe care am întemeiat Strategia Naţională de Apărare a Ţării
un stat puternic îşi respectă şi protejează cetăţenii
securitatea naţională nu mai poate fi asigurată individual de niciun stat
securitatea nu e un dat de la sine înţeles - trebuie să investim încredere, resurse şi credibilitate
consolidarea Parteneriatului strategic cu SUA, întărirea profilului României în NATO şi UE; aprofundarea cooperării cu statele vecine şi cu cele din flancul estic - printre obiectivele naţionale de securitate
trebuie să dovedim că avem capabilităţile pentru a participa la apărarea colectivă
în afara elementelor care ţin de apărare, ordine publică, informaţii şi contrainformaţii, securitatea nu poate fi separată de mediul economic competitiv, securitate bugetară, sisteme publice de educaţie, sănătate, pensii, funcționale şi adaptate structurilor; capacitatea de a răspunde problemelor de mediu ”
Le-am preluat doar pe unele, de aici. Sunt și cele care au produs mai multă vâlvă. Pentru a completa ideile care au stat la baza Strategiei, Iohannis a mai făcut unele afirmații prin care a readus în mintea ascultătorilor (evident, doar a celor care au dorit să audă), modelul de politică pe care îl practică, îl va practica și așteaptă ca și alții să îl practice.
„Am spus la început că România își va găsi treptat acea stare în care e normal să respecți legea, în care e normal să ai un minimum de decență în politică și să faci un pas în spate atunci când afectezi imaginea propriei țări, în care e normal să separi instituțiile de persoane particulare. Indiferent cât de mult îi rezistă unii acum, suntem deja pe acest drum, iar acest moment nu va întârzia să vină. Pentru că asta își doresc oamenii de la noi și asta înseamnă să fim o țară puternică în Europa și în lume”.
Evident că se adresează lui Ponta și celor care îl acompaniază căzuți, cu toții, în delirul dat de putere. Tăriceanu, chiar dacă a fost absent - o lipsă crasă de bun-simț -, va recepta mesajul. Instituțiile trebuiesc separate de persoanele care le compun la un moment dat. Guvernul, Senatul, Camera Deputaților, mandatul de parlamentar nu sunt proprietatea celui care ocupă o demnitate în cadrul lor.
„Atunci când vin în fața dumneavoastră și spun că Parlamentul trebuie să lase justiția să-și facă treaba, nu o fac ca individ, în nume propriu, și nu mă adresez unor persoane particulare. O fac în calitate de președinte, care are o răspundere, și vorbesc reprezentanților unei alte instituții. În România puternică, a avea o funcție nu este un privilegiu personal, ci o responsabilitate care implică o conduită, iar oamenii politici, mai ales la cel mai înalt nivel, înțeleg că nu se reprezintă pe sine. Comportamentul fiecăruia dintre noi implică o țară întreagă, imaginea ei în Europa și în lume, iar fiecare gest are consecințe politice și impact public”.
Dacă ar fi să fiu rău ași spune că le-a ținut o oră de dirigenție. Dar nu sunt rău, nu am cum. Nu mă lasă vârsta unora din Parlament. Unii cu educație înaltă în filologie, teologie, filosofie, sociologie, psihologie, drept etc. Dacă astfel de persoane ajung să se comporte ca niște infractori, după toate diplomele și onorurile publice, atunci nu mai ce le face. Păcat doar de diplomele pe care le-au luat și pe care le flutură azi în chip de garanție a calității lor ca persoane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu