Calm ! Calm ! SRI nu este în cauză. El va lucra ca și până acum pentru apărarea securității naționale potrivit legii sale. Va culege informații prin sistemele pe care le are pentru a asigura securitatea națională. La fel cum fac toate instituțiile specializate din lume. Va descoperi spionii statelor „inamice”, le va spune cu frumosul să se care în țara lor, aceia vor pleca de bună voie pentru a nu provoca o stare de discomfort propriei țări. Va descoperi și ticăloșii din România puși pe furăciuni dacă activitatea lor aduce atingere siguranței naționale iar datele culese de SRI vor ajunge la procurori doar în măsura în care pot fi utile acestora să înceapă urmărirea penală.
CCR a constatat doar că o sintagmă dintr-un articol este neconstituțională pentru anumite motive, corecte spun eu:
„„Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală, care spune că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, este neconstituţional””.
Judecătorii CCR spun că sintagma „alte organe specializate ale statului” nu este în regulă pentru că „nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”. Clar, foarte clar, nu se poate mai clar.
Pe de altă parte, SRI nu poate face acte de urmărire penală ! Poate da informații procurorilor pentru a combate actele infracționale sau a le preveni dar nu poate pune în subordinea procurorilor personalul de specialitate al SRI ! Art. 142 alin. (1) din NCPP asta (chipurile !) ar presupune. Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de către ... alții. Unii au înțeles că „alții” sunt cei din SRI ! Hm ! Calule, mănânci ovăz ?
Tot felul de jurnaliști activi pe facebook construiesc agitați tot felul de scenarii apocaliptice. Mai este puțin și se răstoarnă universul. Normal că nu au citit atent ce spune CCR, sau dacă au citit cu atenție erau deja calați pe senzaționalul care, ce să vezi, nu există. Fie nu au suficiente cunoștințe să priceapă ce au citit.
Articolul în cauză impune un comportament procedural, privind supravegherea tehnică, instituție procedural penală prevăzută la art. 138 și următoarele din NCPP. Recomand textul de aici pentru că este scris de specialiști pentru specialiști, în special, dar și pentru publicul mai larg interesat de subiect.
Art. 142 spune că procurorul
- pune în executare supravegherea tehnică (cu forțele proprii unității de parchet din care face parte)
- dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală (vechile organe de cercetare penală speciale !)
- dispune ca aceasta să fie efectuată de lucrători specializați din cadrul poliției (aici au de toate, cam tot ce le trebuie pentru a obține informațiile de care au nevoie)
CCR nu îi mai dă voie procurorului să se adreseze la cineva care nu este identificat așa cum arată în motivarea deciziei. Procurorul nu poate dispune cuiva care nu are competențe legale în materie să efectueze „supraveghere tehnică”.
Ce cuprinde „supravegherea tehnică” devenită subiect de gâlceavă ?
În articolul recomandat de mine mai sus de pe site-ul „juridice.ro” se face o trimitere și la Recomandarea 10 (2005) a Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei unde sunt denumite „tehnicile speciale de investigare”, preluate în NCPP român la art. 138 alin. (1) sub denumirea de „tehnici speciale de supraveghere și cercetare”:
a) interceptarea convorbirilor şi comunicărilor;
b) accesul la un sistem informatic;
c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
e) obţinerea listei convorbirilor telefonice;
f) reţinerea, predarea sau perchiziţionarea trimiterilor poştale;
g) solicitarea şi obţinerea, potrivit legii, a datelor referitoare la tranzacţiile financiare, precum şi a datelor financiare ale unei persoane;
h) utilizarea investigatorilor sub acoperire;
j) constatarea unei infracţiuni de corupţie sau a încheierii unei convenţii;
k) identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de telecomunicaţii sau a unui punct de acces la un computer.
Dacă jurnaliștii patriei ar fi citit și ce anume se „supraveghează tehnic” ar fi constatat că nu mai vine apocalipsa ! Că interceptarea convorbirilor și a comunicărilor se poate realiza nu doar de către SRI. Dar nu și nu ! Inteligenții patriei o țin langa-balanga cu binomul lui Cristoiu și a altora ca el, oameni ajunși la o perioadă evidentă de pierdere de conștiință și memorie.
Este adevărat că SRI poate realiza toate procedurile speciale de supraveghere (ar fi trist pentru noi ca nație să fie altfel !) dar tot la fel de adevărat este și faptul că SRI nu are voie, prin lege, să efectueze acte de urmărire penală ! Articolul acela din NCPP asta ar fi presupus, dacă autorii NCPP asta au gândit și nu au vrut să „deconspire ținta” lor. Dar nu cred. Cred însă că ar fi vrut ei altceva, să instituie o regulă printr-o normă de lege ca anumiți actori ai statului (agenții guvernamentale, de exemplu) să facă o treabă excepțională (în afara atribuțiilor stabilite prin lege !) la cererea procurorilor, mijloacele de probă adunate de ei să fie considerate valide de instanța de judecată. Ei bine, CCR nu a fost de acord.
În concluzie, din art. 141 alin. (1) dispare sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu