Ca să vezi poznă ... BEC a invalidat Alianța 2020 ca alianță pentru alegerile europarlamentare

Ei bine, ocupați cu treburile mărunte, nu am fost atenți la cele două partide. Iar USR și +plus, în actuala formulă de conducere nu prea sunt în limitele legii! Actualele formule de conducere a acestor partide nu au fost validate/recunoscute de instanța de judecată competentă potrivit legii. Ca atare, erga omnes, Dan Barna și Dacian Cioloș pot vorbi, cel mult, în nume propriu și nu în numele organizațiilor politice pe care, de facto, le conduc. Dacă stau să mă gândesc bine, de au semnat cei doi documente în numele și pe seama partidelor pe care le conduc, înainte ca Tribunalul București să admită rezultatul congreselor lor, cu intenția de a produce efecte juridice în relațiile acestor partide cu instituții ale statului sau private, ar cam trebui să se aplice prevederile art. 26 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 actualizată în 2015:

Art. 26. -
(1) În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acționează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului București încetarea activității partidului politic și radierea acestuia din Registrul partidelor politice.

Suntem în fața primei ipoteze: în cazul în care modificările nu au fost comunicate conform art. 25 alin. (2). Pentru asta să mergem, pas cu pas, acolo unde norma legii ne trimite.

Art. 25. -
(2) Orice modificare se comunică Tribunalului București, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) și (3). Tribunalul București o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 și 21.

Art. 18. -
...
(2) Cererea de înregistrare se afișează la sediul Tribunalului București timp de 15 zile.
(3) În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anunțul cu privire la aceasta se publică de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj.

Art. 20. -
(1) Tribunalul București examinează cererea de înregistrare a partidului politic în ședință publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenție în interes propriu, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cererea de intervenție se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.

 Art. 21. -
(1) Tribunalul București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2).
(2) Împotriva deciziei Tribunalului București pot face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2).
(3) Curtea de Apel București va examina apelul în ședință publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acestuia.
(4) Decizia Curții de Apel București este definitivă.

Din moment ce de la data depunerii actelor privind modificările statutare și organizatorice de către USR și +plus la Tribunalul București și nu avem o decizie definitivă care să fie înscrisă în Registrul partidelor politice pentru ca astfel cele două partide să fie în limitele legii cu privire la competențele noilor organe de conducere, înseamnă că procedura de comunicare a modificărilor statutare și alegerea noilor conduceri nu a fost finalizată. Ca atare, actele și faptele noilor lideri în afara partidelor - cum este constituirea unor alianțe politice sau voința de a participa la alegerile europarlamentare - sunt nule de drept.

Am văzut că +plus a dat un comunicat în care acuză PSD că îl oprește pe Cioloș să candideze. Mă deranjează faptul că prin acest comunicat Cioloș, și cei care i-au dat soluția „protestului” acuzator, nu recunoaște că, de fapt, el a încălcat legea! Nu văd cu nimic o diferență față de actualii guvernanți ai PSD sau ALDE care încalcă legea dar îi acuză pe alții pentru ce au făcut ei. Îmi sună ciudat să citesc o astfel de justificare, foarte asemănătoare cu cele pe care Viorica Dăncilă le lansează în spațiul public! Cică „oameni noi în politică”. La naiba!

Poate că între timp vom vedea finalizarea condiției „comunicării” către Tribunalul București a modificărilor operate de congresele celor două partide astfel că și Alianța 2020 intră în legalitate pentru a putea participa la alegerile europarlamentare, după ce va depune o altă cerere la BEC. Nu pot însă să nu observ că Cioloș prevede și varianta ca cele două partide să candideze separat la europarlamentare. Ei bine, legea prevede că semnăturile prin care se comunică BEC intenția de participare trebuie să fie ale conducerilor executive! Iar asta înseamnă că semnăturile trebuie să fie ale persoanelor recunoscute de Tribunalul București ca fiind conducătorii partidelor. Dacă nu se obține o decizie definitivă a Tribunalului București sau a Curții de apel pentru finalizarea procedurii comunicării, cele două partide vor fi incapabile să participe la competiția electorală.

Luat cu alte treburi nu am fost suficient de atent la aceste probleme deși sunt de maximă importanță! USR și +plus au conducători doar în interiorul partidelor, în exteriorul lor, acești conducători nu există ca reprezentanți legali! Nu poți semna cu ei, ca reprezentanți ai respectivelor partide, nici măcar o înțelegere! Cât de mică o fi ea!