Nu vom permite ca ambasadorul nostru ...

"Comisia Europeană consideră inacceptabile atacurile personale la adresa ambasadorului nostru de încredere de la Bucureşti, Angela Cristea. Ne aşteptăm ca ambasadorul nostru la Bucureşti să fie tratat cu acelaşi respect cu care noi îl tratăm pe ambasadorul român la Bruxelles. Nu vom permite ca ambasadorul nostru de încredere să devină ţinta atacurilor în cadrul controverselor politice interne", a declarat Mina Andreeva, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Prostul până nu'i fudul, parcă nu e prost destul - spune o vorbă dim bătrâni. Prostul în această cauză este Mihai Fifor, PSD-ist de seamă, lingău notoriu al tuturor șefilor care s-au perindat la conducerea PSD, ultimul fiind infractorul Liviu Dragnea.

Ce l-a determinat pe Fifor să declare enormitățile de mai jos?

"Cel putin curioasa pendularea subita a domnului Junker in atitudinea fata de Romania, cu numai cateva zile inainte de preluarea Presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. La o prima vedere, as fi tentat sa spun ca distinsul domn Junker confunda Palatul Victoria cu Palatul Cotroceni si simte o nevoie aproape parinteasca sa dojeneasca Guvernul. Stiind insa cum isi ia informatia orice oficial european, chiar si domnul Junker, adica prin intermediul reprezentantilor diplomatici, nu ma mai mira nimic. La urma urmei, cand cea care informeaza Comisia Europeana este nimeni alta decat Angela Cristea, nu vad la ce lucruri bune ne-am putea astepta", spune Mihai Fifor, fost ministru al Apărării.

"După nota ruşinoasă apărută în spaţiul public, care arăta în mod clar implicarea politică a Angelei Cristea împotriva PSD, ar fi trebuit ca aceasta să fie schimbată imediat de şeful ei, domnul Jean Claude Juncker. Lucrul acesta, desigur, nu s-a petrecut, asa ca nu e de mirare ca domnul Junker are o perceptie total deformata despre ce se petrece in Romania. Faptul că acesta a menţinut-o în funcţie, viciază în mod clar percepţiile şi opiniile pe care domnul Juncker le are despre România"

Panarama de Fifor face o gravă și impardonabilă confuzie. Guvernul României nu este PSD! Chiar dacă PSD îi dă Guvernului miniștrii și prim-ministrul! Guvernul este al României iar ambasadorul Uniunii Europene, Angela Cristea, comunică Comisiei Europene, instituție pe care o reprezintă, modul în care Guvernul României respectă prevederile Tratatului Uniunii Europene și al celorlalte acte constitutive ale Uniunii Europene! Acesta este rolul ei! Este misiunea ei! Își îndeplinește misiunea și, după câte se pare, provoacă un mare deranj incompetenților din PSD care fac parte din Guvernul României (cel mai nenorocit Guvern de care România are parte!).

Problema PSD și ALDE este serioasă. Dacă informațiile pe care le primește Comisia Europeană ar veni doar de la partidele de opoziție, ar exista scuza „luptei politice”. Din moment ce informațiile vin de la reprezentantul Uniunii Europene la București ele sunt considerate veridice, oficiale, sunt analizate și produc efecte. Guvernul Dragnea-Dăncilă este cel care încalcă, flagrant, toate regulile Uniunii Europene nu în dauna Uniunii Europene, cum greșit interpretează unii și alții, în dauna României, împiedicând astfel România să se dezvolte cât mai mult pentru a ajunge la nivelul mediu (cel puțin) de dezvoltare al celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Membrii PSD și ALDE nu au capacitatea de a înțelege ce caută România în Uniunea Europeană! Nu au capacitatea de a înțelege cum se ajunge la dezvoltarea țării în cadrul bine delimitat al convențiilor în vigoare în Uniunea Europeană. PSD și ALDE se comportă la un nivel inferior, cu mult, nivelului de ambiție al unui stat membru al UE! Sunt incapabili să înțeleagă că apartenența la UE este o încadrare a țării în altă emisferă a dezvoltării! Nu mai este o țară care caută să se dezvolte de una singură, este o țară care primește asistență pentru dezvoltare pentru că interesul tuturor celorlalte state membre ale Uniunii Europene este acela ca dezvoltarea să fie cât mai uniformă în cadrul Uniunii, țările să fie cât mai apropiate ca dezvoltare și putere economică pentru că Uniunea Europeană este, de ceva timp, un actor economic mondial ca Uniune Europeană, adică o piață economică a 27 de state europene membre, mult peste fiecare țară membră luată separat. De aceea Germania, Franța, Olanda, Spania etc. pun accentul atât de mult pe reprezentarea economică a întregii UE față de terțele state sau uniuni economice de pe plan mondial! Una este să te prezinți lumii ca o țară dezvoltată, cum sunt Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și altceva este să te prezinți ca Uniune Europeană. Una este să ai în spate o economie care produce un PIB de 3.000 miliarde euro și altceva este când te prezinți ca o forță economică a statelor membre de 16.000 miliarde euro!

Idioții din unele partide politice nu pot gândi mai mult decât interesul personal imediat aflat la capătul pixului unui lider corupt, primitiv, îngâmfat, vanitos, dictatorial.

Vizite pentru reîmprospătarea unor „memorii”

În timp ce lumea este ocupată cu nimicurile promovate ostentativ de Antena 3, Luju.ro, Evenimentul Zilei, România Tv, B1 Tv dar și alte organe de presă, la nivelul politicii înalte au loc mișcări interesante.

Imediat după instalarea noului Guvern PSD-ALDE cu sprijinul neprecupețit al UDMR, țările interesate în mod special de România și-au trimis ambasadorii la Palatul Victoria pentru a transmite mesajele guvernelor lor noului prim-ministru, Mihai Tudose.

Mai înainte, mai hărnicuț cumva, Hans Klemm, ambasadorul SUA, l-a vizitat pe Tudose și i-a transmis dorințele Guvernului Trump. Dorințe exprimate și în cuvântul de ieri de la festivitatea de 4 iulie de la Ambasada SUA.

Astăzi, Mihai Tudose este vizitat la Palatul Victoria de ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt. Diplomat din categoria „grea”, Cord Meier-Klodt a punctat exact unde Germania are interesele majore. În mod normal, orice guvern român ar fi încântat de mesajele transmise de Germania. Cumva, am impresia că Mihai Tudose se va folosi de aceste mesaje pentru „a scăpa” de niște constrângeri politice impuse de infractorul Liviu Dragnea. Nu de alta, dar mesajele sunt mai mult decât clare.

Agerpres. Premierul Tudose s-a întâlnit cu ambasadorul Germaniei; întrevederea - un semnal al importanței relației bilaterale

Comunicatul Guvernului este foarte interesant pentru mine. Putea fi în nota obișnuită a altor comunicate. Acum este mai larg. Impresia mea.

„Premierul Mihai Tudose a subliniat că cele două țări vor dezvolta, în continuare, proiectele în cadrul parteneriatului economic deja existent și vor depune eforturi susținute pentru eliminarea eventualelor obstacole. Șeful Executivului român și ambasadorul Germaniei la București au definit ca proiect strategic prima colaborare economico-militară de anvergură dintre România și compania germană Rheinmetall, un proiect complex, cu perspective pentru ambele state”

Nu scap ocazia să nu aplaud această convenție, mai bine spus, clarificarea unor aspecte privind „prima colaborare economico-militară de anvergură” dintre România și Germania, înființarea companiei mixte româno-germană, între Romarm și Rheinmetall, pentru construcția unor mașini blindate de luptă. De la începutul guvernării Grindeanu, sorta companiei mixte în domeniul economico-militar, româno-germană, devenise nesigură. Niște minți tulburi de la PSD și ALDE aveau alte idei, opuse curentului european de dezvoltare a unei industrii militare europene la care să participe toate statele capabile să producă armament și mijloace cu destinație militară. Curent european care în România a venit sub două umbrele (cât de cât vizibile !): una germană și una olandeză (producția în România, la Galați, a celor 4 corvete necesare marinei militare, după un proiect olandez verificat și viabil).

Compania mixtă româno-germană va produce un vehicul blindat de luptă în comun, pe baza unui proiect german care urmează a fi îmbunătățit cu colaborarea cercetătorilor români, astfel că se va ajunge la un mijloc de luptă comun pentru forțele armate române și germane. Succesul colaborării va permite trecerea la alte colaborări care, nu este exclus, să cuprindă alte parteneriate europene, cum ar fi cu statele care dețin armate mari.

Evident este faptul că diferite parteneriate europene vor avea ca țintă alte armamente sau mijloace de luptă care pot deveni comune tuturor armatelor statelor membre UE.

La ședința CSAT, președintele Iohannis a comunicat interesul României de a participa la proiectul european privind apărarea și securitatea europeană, prin participarea activă la proiectele de cercetare militară și dezvoltarea unei industrii militare a UE, alături de Germania, Franța, Italia, Spania etc.

„Conform sursei citate, ambasadorul Cord Meier-Klodt a exprimat sprijinul Germaniei în vederea consolidării traiectoriei de creștere economică a României și a sporirii rolului acesteia în Europa, cu precădere în contextul în care țara noastră se pregătește pentru preluarea primei sale președinții a Consiliului UE în 2019. Totodată, ambasadorul Germaniei a subliniat importanța menținerii predictibilității și a transparenței, a unui climat investițional favorabil și a direcției de reformă a țării spre o Europă a valorilor comune.”

„Guvernul precizează că un alt proiect important în cadrul cooperării dintre România și Germania este relansarea învățământului dual, ca soluție pentru suplinirea lipsei forței calificate de muncă, resimțită deja de angajatorii germani, dar și de ceilalți angajatori în general.”

În condițiile în care Germania este primul partener comercial al României - volumul schimburilor economice româno-germane a fost de 26,16 mld. euro în 2016, reprezentând 21% din volumul comerțului exterior al României -, Germania este al doilea cel mai mare investitor în România iar o firmă germană este cel mai mare angajator din România, mesajele sunt destul de clare. Predictibilitate, transparență, climat investițional favorabil, păstrarea direcției de reformă a țării spre valorile comune ale Europei, munca împreună pentru a îmbunătăți învățământul și a crea forța de muncă calificată necesară dezvoltării economice sunt cereri care pun în mare dificultate actuala putere pornită să speculeze promisiunile populiste ale campaniei electorale în vederea viitoarelor alegeri, în special a celor prezidențiale !

Aștept vizitele altor ambasadori europeni. Al Franței, al Italiei, al Spaniei, al Olandei, al tuturor țărilor care au interese majore în Uniunea Europeană și, de ceva timp, în România.

Apropo ! Olandezii de la Damen, care dețin șantierul naval de la Galați, sunt pe cale să preia și șantierul naval de la Mangalia, de la coreeni Daewoo.

Și încă ceva. La ședința CSAT de care am pomenit, noul ministru al apărării, celebrul Țuțuianu, a venit cu o caricatură de plan de înzestrare al Armatei pentru perioada 2017-2020 care nu mai prevedea alocarea a 2% din PIB pentru apărare ! Plan respins, urmând ca deștepții din PSD și ALDE care au clocit această reducere a cheltuielilor pentru apărare să îl refacă. Îmi place să cred că vor fi refăcute și proiectele de înzestrare având în vedere, de exemplu, viitoarea producție româno-germană de mașini de luptă !

Distrugerea naște distrugere. Un atac nuclear primește un răspuns nuclear. Simplu.

Rusia forțează nota. Atenționarea ambasadorului Rusiei în Danemarca a primit o replică, diplomatică, din partea statului Danemarca, a SUA și a altor state, inclusiv România. S-a mers prea departe.

Nonșalanți, diferiți scriitori la ziare și analiști de doi bani bucata s-au apucat să facă aprecieri. Penibile pentru mine, înspăimântătoare pentru unii dintre cei care au citit tembelismele (în presa românească !). Sunt sigur că și în presa străină s-au repezit unii să mănânce rahat.

Ambasadorul rus în Danemarca a comis un act incalificabil. A amenințat statul în care reprezintă pe Președintele Putin. Indiferent în ce mediu a pronunțat amenințarea, chiar și o declarație într-un interviu, obligă Danemarca să ceară clarificări de la Moscova. Reprezintă poziția oficială a Rusiei sau ambasadorul a luat-o razna ? Oricum, Rusia va trebui să își retragă ambasadorul dacă nu vrea să îi fie expulzat (așa ar fi o reacție normală a Danemarcei).

Pentru că afirmația ambasadorului din Danemarca a acoperit un spațiu mai larg - toate statele care participă la sistemul de apărare anti-rachetă al NATO -, România va trebui (așa este normal), să ceară explicații de la ambasadorul Rusiei în România plus explicații de la Moscova. În cazul în care Moscova confirmă, toate țările care au devenit ținte ale posibilelor lovituri nucleare rusești sunt în drept să își ia măsuri urgente de apărare. Și de răspuns. Din punct de vedere militar nu se poate judeca cu jumătate de măsură.

Până în prezent, Rusia s-a menținut în limitele unor „agresiuni” politico-diplomatice consecință a nemulțumirii ei de a vedea că statele europene își iau măsuri pentru a limita capacitatea Rusiei de a le lovi armat. Sistemul de apărare anti-rachetă asta face. Reduce riscurile pentru cei aflați în apărare de a fi loviți de arme cu diferite încărcături purtate de rachete. Cu rază scurtă, medie și lungă. Se elimină astfel sau se diminuează o componentă militară pe care Rusia și-a dezvoltat-o și pe care ar fi putut să o folosească. Fie pe scară largă - în special împotriva statelor cu care are frontiere comune (sub diferite pretexte) -, fie punctual, asupra unui obiectiv ales strategic (așa cum a procedat și Israelul când a distrus ținte din Siria sau Iran). Aceste tipuri de lovituri nu duc la un război, chiar dacă încordează sensibil relațiile internaționale. Sistemul anti-rachetă instalat în România și Polonia nu mai permite astfel de acțiuni. Mai departe de Europa centrală și de est, Rusia nu și-a propus să meargă. În Europa de vest sunt state cu propriul arsenal nuclear care au adoptat conceptul distrugerii reciproce - Franța și Marea Britanie -, fie state cu vechime în NATO. Instalarea sistemului anti-rachetă NATO elimină Rusiei posibilitatea de a lovi armat fără a se ajunge la război.

Cei care nu au renunțat să se informeze au aflat deja reacțiile celor mai bine informați cu privire la ce se poate și ce nu. Exagerat sau nu, ambasadorul Rusiei a continuat politica Moscovei de a pune presiune pe țările europene care participă la instalarea și operaționalizarea sistemului anti-rachetă NATO.

O Europă capabilă să se apere iese din sfera de influență a Moscovei. Amenințarea nucleară pronunțată de ambasadorul rus va avea un rezultat. Poziționarea statelor europene în fața amenințărilor nucleare rusești.

Să fie clar, pentru toți cei care comentează dar nu înțeleg mare lucru, un atac nuclear nu afectează doar zona atacată ci și vecinii. Mai ales dacă aceștia sunt în „aceeași barcă” cu țara atacată. Un atac nuclear la Deveselul, în funcție de puterea armei folosite, va avea efecte și asupra Bulgariei. În funcție de curenții atmosferici din zonă, efectele se vor întinde și peste munți, în Serbia și Ungaria.

Un atac nuclear asupra forțelor armate ale SUA implică SUA. SUA va fi obligată la un răspuns de aceeași manieră. Contribuabilul american va cere socoteală conducerii țării pentru cheltuielile făcute și pentru pierderile de vieți omenești din rândul cetățenilor americani. SUA se va implica. Logica aceasta este valabilă pentru oricare punct din Europa ce poate fi atins de arme nucleare rusești.

Neimplicarea nucleară a Franței și Marii Britanii este aproape exclusă. Orice atac rus asupra unei țări membre UE/NATO obligă cele două țări la reacții adecvate. În caz contrar, UE se rupe iar statul care se retrage pentru că nu vrea „război” cu rușii devine, aproape automat, aliatul rușilor ! Consecințele vor fi absolut teribile. Istoria îi va reține ca fiind complicii unui nou război mondial.

Nu cred că Rusia își propune să declanșeze un nou război mondial. Nu are capacitatea să îl ducă. Toate manevrele rușilor din aceste zile urmăresc să arate că sunt puternici din punct de vedere militar. Ei vor să își lămurească propriul popor că au redevenit o mare putere militară.

Rusia își duce acum luptele pe teritoriul altor state. Georgia, Ucraina, Moldova. Ce va fi când localitățile rusești vor fi afectate de război ? Ce vor spune moscoviții atât de încântați acum când rachetele statelor membre NATO vor exploda la Moscova ? Ce vor spune cei din Kaliningrad când vor fi ocupați ? Ce vor spune cei din Sankt Petersburg când vor deveni ținte militare ? Ce vor spune cei din Murmansk când vor fi mereu și mereu sub bombardamente pentru distrugerea bazelor militare ? Are Putin suficiente cuvinte pentru a le spune rușilor că a început războiul pentru că cei din Europa sunt răi ? Ce vor spune rușii când propriile rachete nucleare vor exploda pe amplasamentele lor sau vor fi distruse în timpul deplasării. Nu este exclus ca unele să explodeze și să radă de pe fața pământului comunități rusești întregi.

Să nu gândim doar la ce pot face rău rușii. Să gândim ca subiecți de drept internațional. Și noi suntem capabili să le punem rușilor sabia la gât.

Poziția României față de conducerea din Siria

Statele UE și NATO critică dur regimul Bashar Al-Assad. Unele state și-au retras ambasadorii și au expulzat ambasadorii Siriei. Rusia și China sunt pentru renunțarea la sancțiunile internaționale și sprijinirea guvernului sirian pentru a aduce la normal situația din țară. ONU are o poziție de neutralitate. Nu poate altfel. Două mari puteri, Rusia și China, pot bloca în orice moment activitatea ONU. Lor li se pot adăuga, evident și alte state.

Nu avem o poziție oficială exprimată de Președintele României, cel care a ales, se pare, să continue a avea relații cu regimul Bashar Al-Assad, împotriva cererii Guvernului ca România să adopte aceeași poziție cu cea a statelor membre ale UE și NATO. Consider, ca cetățean român, că Traian Băsescu nu greșește, devine părtaș la crimele comise de guvernul sirian. Este mai mult decât o greșeală.

Pe de o parte este o problemă a Siriei ce regim dorește. Conflictele în Siria între Guvern și opozanții acestuia sunt proprii acelui stat. Comiterea de crime de către guvernul sirian împotriva propriei populații nu mai este o „problemă internă” a Siriei. Devine deja o problemă de drept internațional, Siria, la fel ca și România, semnând tratatele internaționale cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Din moment ce guvernul de la Damasc încalcă aceste prevederi, România trebuie să reacționeze și să sancționeze guvernul Bashar Al-Assad prin retragerea reprezentantului României la Damasc și expulzarea reprezentantului Siriei de la București. În caz contrar, devine părtaș la aceste crime.

Faptul că Rusia și China se poziționează de partea guvernului sirian nu este o noutate. Nu de dragul Siriei acționează așa Rusia și China, aici este vorba despre poziționarea globală a celor două state, este vorba despre interesul lor politic în zonă. Este vorba despre opoziția celor două state față de SUA și UE care au, la rândul lor, interese politice majore în Orientul Mijlociu.

Poziția României este total greșită. România trebuie să se integreze, ferm, în politica externă europeană care, chiar dacă încă nu a devenit un tot în sine, este la începutul ei.

Băsescu devine penibil. Am auzit, ca idee, exprimări potrivit cărora România nu strică relațiile cu Siria ca un comandament extern, în considerarea relațiilor României cu statele din zonă. România ar deveni o interfață între statele care au sancționat Siria însă doresc să continue relațiile cu ea. O astfel de interpretare ar arăta că acele state au sancționat Siria de ochii lumii, că interesele majore de politică externă justifică crimele contra umanității. Nu o cred. Mai plauzibilă este varianta că Traian Băsescu nu dorește să răspundă cererilor Guvernului în domeniul politicii externe în încercarea lui de a impune poziția pe care a avut-o până în prezent, aceea de singur gestionar al politicii externe românești. Guvernul are însă un as în mânecă. Parlamentul și majoritatea parlamentară actuală care poate, ca urmare a unei cereri a Guvernului să emită o Hotărâre prin care România aplică sancțiuni Siriei, retragerea reprezentantului României pe lângă Bashar Al-Assad fiind una dintre măsuri. mai mult, România poate prin Hotărârea Parlamentului să interzică liderilor politici și administrativi ai Siriei să mai intre în România pentru o perioadă de timp delimitată sau până la îndeplinirea unei/unor condiții.

Cred că acolo se va ajunge, asta dacă Guvernul Ponta vrea să redea Parlamentului și Guvernului atribuțiile constituționale.