Consultări la Cotroceni pe tema Justiției pentru referendum

DECLARAȚIILE PREȘEDINTELUI PNL, LUDOVIC ORBAN, LA FINALUL CONSULTĂRILOR PE TEMA JUSTIȚIEI, LA PALATUL COTROCENI, 11 APRILIE 2019

Considerăm fundamental referendumul inițiat de Președintele României, Klaus Iohannis, pentru evoluția ulterioară a societății românești. Asaltul infractorilor asupra independenței justiției trebuie să înceteze. Trebuie corectate toate stricăciunile provocate de majoritatea PSD-ALDE asupra funcționării normale a unei justiții într-o societate democratică.

Partidul Național Liberal este alături de Președintele României și va susține cu toată forța reușita acestui referendum. Alături de Președintele României îi chemăm pe toți românii să decidă clar, că în România, infractorii care săvârșesc fapte de corupție vor fi condamnați și nu vor fi iertați sub nicio formă, orice majoritate parlamentară sau guvernamentală ar încerca să facă acest lucru.

De asemenea, îi chemăm pe români să fie alături de Președintele României și de Partidul Național Liberal pentru a spune limpede că nu mai este permisă emiterea de OUG, cum au fost OUG 13, OUG 7, OUG 90, OUG 92, toate, niște acte normative ticăloase, care nu au urmărit nimic altceva decât să-i scape de pușcărie pe cei care au săvârșit infracțiuni de corupție și care odată ajunși la putere, în loc să servească interesul public, au folosit puterea publică pentru a încerca să scape de consecințele faptelor de corupție pe care le-au săvârșit.

Garantăm românilor că voința exprimată la acest referendum reprezintă pentru noi o obligație de transpunere a acestei voințe în modificarea Constituției și modificarea legislației, astfel încât să garantăm că voința românilor va fi respectată și ea va fi transpusă în Constituție și în legislația românească.

Cum veți aduce laolaltă forțele politice pentru modificarea Constituției, desigur, în cazul validării referendumului?

Prin procedura de revizuire a Constituției. Inițiind, peste tot unde va fi necesar, fie procedură de revizuire a Constituției, fie modificarea cadrului legislativ. De altfel, Partidul Național Liberal a fost extrem de activ în această privință. Pot să vă spun că în privința OUG, Partidul Național Liberal a inițiat un proiect de lege, care să permită controlul constituțional prealabil în cazul OUG și la solicitarea altor entități decât Avocatul Poporului.

Cu câțiva ani în urmă, atunci când a existat o majoritate consistentă care ar fi putut întrunit 2/3 în Parlament nu s-a ajuns la un consens pentru modificarea Constituției. Cum credeți că veți reuși?

Am încredere că și dacă acest Parlament, care este încă majoritar împotriva independenței justiției, împotriva democrației și susține infractorii. Românii vor ști să aleagă, la viitoarele alegeri, un Parlament care să ducă la o modificare constituțională, într-adevăr, conformă voinței care va fi exprimată de cetățenii români cu ocazia acestui referendum.

Ați discutat despre implicarea președintelui în campanie alături de PNL?

În cadrul discuției oficiale pe care am avut-o cu Președintele României, am discutat despre importanța acestei teme, despre faptul că trebuie chemați românii să stopeze această agresiune sistematică, care este provocată de niște oameni certați cu legea, de oameni care au săvârșit infracțiuni, care au fost condamnați sau urmează să fie condamnați. Să oprim acest asalt agresiv asupra independenței justiției și a bunei funcționări a instituțiilor din domeniul justiției. De asemenea, am discutat de consecințele aprobării referendumului și de modalitățile prin care trebuie să facem ca voința românilor să fie respectată. Nu am discutat detalii legate despre campanie, dar vă spun ceea ce spune legea și anume că odată ce Președintele a convocat un referendum, Președintele poate să facă această campanie pentru susținerea referendumului.

Aveți o strategie în situația în care Guvernul va trece la ceea ce PSD-ul a anunțat referitor la secții de votare diferite?

În conformitate cu legea actuală, referendumul și alegerile pentru Parlamentul European se desfășoară în aceeași secție de votare, ca atare, cetățeanul care se prezintă la vot, va primi un buletin pentru alegerile pentru Parlamentul European și un buletin de vot pentru referendum. Nu vedem niciun motiv pentru ca această stare de lucruri să fie schimbată și nu credem că poate fi justificată de majoritatea guvernamentală orice modificare a legislației în domeniu, care să afecteze dreptul cetățenilor de a se exprima, dar oricâte chichițe, oricâte obstacole procedurale vor încerca să găsească, nu pot să-i oprească pe români să voteze. Oamenii s-au săturat și lucrul aceasta îl simțim din fiecare întâlnire pe care o avem cu românii, s-au săturat de această stare tensiune, de această permanentă agresiune care este provocată de cei aflați la putere numai cu scopul de a pune punct luptei anticorupție și de a-i scăpa pe aceia care au săvârșit infracțiuni de corupție. Mai mult de o majoritate zdrobitoare a românilor este categoric pentru a interzice amnistierea și grațierea faptelor de corupție, de altfel, așa este normal într-o societate. Nu putem încuraja pe cei care ajung la putere să le spunem, domnilor, puteți fura liniștiți că o să vină PSD-ul la putere și o să vă dea amnistie și grațiere. Orice deținător de putere actuală și orice om care vrea să dețină o funcție publică, o funcție politică în statul român, trebuie să știe clar că există toleranță zero față de corupție.

I-ați înaintat președintelui Klaus Iohannis, propunerea de întrebări pentru referendum? Ați discutat despre posibile întrebări?

Din punctul nostru de vedere, așa cum sunt temele stabilite de președinte, cred că nu este necesară prezentarea unor opinii legate de întrebări. Suntem convinși că președintele are întrebările formulate, care rezultă în mod clar pentru orice om care înțelege temele respective, înțelege cum vor arăta întrebările.

Ați discutat cu domnul președinte dacă există posibilitatea să nu existe un număr suficient de oameni care să vină la referendum? Dacă își asumă cumva președintele acest lucru?

Nu. Am discutat despre faptul că românii susțin categoric temele propuse. Românii sunt clar de partea Președintelui și a punctelor de vedere susținute odată cu convocarea acestui referendum. Suntem convinși că românii vor veni în număr foarte mare la vot și își vor exprima voința, pentru că referendumul permite fiecărui român să decidă direct asupra evoluției societății românești în teme fundamentale pentru societatea românească.

În discuțiile pe care le-ați avut ați abordat și alte teme, alte subiecte?...pentru că spunea ieri președintele că este deschis la dialog și în legătură cu alte subiecte.

Am discutat strict pe problematica justiției, pe problematica modalităților în care putem să stopăm odată pentru totdeauna acest asalt al infractorilor împotriva bunei funcționări al sistemului de justiție.

Ați discutat despre situația Procurorului General al României?

Nu am discutat acest subiect.

Ați discutat cumva despre solicitarea președintelui adresată Parlamentului în legătură cu referendumul, pentru că încă nu a fost anunțat nimic...

Considerăm că această solicitare trebuie dezbătută de Parlament și Parlamentul să exprime un punct de vedere, pentru că nu putem accepta ca cei doi președinți ai celor două Camere să decidă în locul tuturor parlamentarilor ai Camerelor reunite, pentru că dacă îi lăsăm pe Dragnea condamnat și încă o dată condamnat și de asemenea, pe Tăriceanu, care fuge de Justiție și se ascunde de răspunderea pe care o are pentru faptele comise, în spatele complicilor lui din PSD, complăcându-se în nefinalizarea procedurii privind cererea urmării penale împotriva lor, deci, dacă îi lăsăm pe Dragnea și pe Tăriceanu să decidă, nu ajungem nicăieri. Aici ne vom bate ca Parlamentul în ansamblul său să se pronunțe asupra temelor propuse de președinte.

Consultări la Cotroceni, delegația PNL

TRANSCRIEREA DECLARAȚIILOR PREȘEDINTELUI PNL, LUDOVIC ORBAN, LA FINALUL CONSULTĂRILOR DE LA PALATUL COTROCENI, 24 OCTOMBRIE 2018

PNL salută inițiativa președintelui României de a convoca partidele politice la o discuție privitoare la Legile justiției, la Codul penal și la Codul de procedură penală în urma rapoartelor adoptate de Comisia de la Veneția care exprimă puncte de vedere extrem de critice privitoare la toate proiectele de legi și care formulează recomandări extrem de serioase.

PNL a prezentat președintelui României mandatul pe care l-am primit ca delegație din partea Biroului Executiv al PNL, care este un mandat extrem de simplu, reluarea dezbaterilor pe Legile justiției, pe Codul de procedură penală, pe Codul penal iar în reluarea dezbaterilor să se țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția, de deciziile Curții Constituționale în privința Codului de procedură penală și în privința Codului penal, de asemenea, să se țină cont de toate tratatele la care România este parte, de obligațiile internaționale ale României, să se țină cont de standardele care funcționează în materie de organizare a Justiției la nivelul Uniunii Europene și de asemenea, să existe o voință politică extrem de clară privind asigurarea independenței Justiției, privind accesul neîngrădit al cetățeanului la actul de justiție, privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români.

România este într-un punct de cotitură. De doi ani de zile, absesia lui Dragnea de a scăpa de pușcărie și obsesia ultrașilor din PSD și ALDE de a controla Justiția și de a opri lupta anticorupție a făcut un rău imens României.

Suntem pe punctul de a prelua președinția Consiliului Uniunii Europene. În funcție de modul în care România își va exercita această funcție de președinție a Consiliului Uniunii Europene, România va urma un destin european, va fi respectată de partenerii de la nivel european și va putea să fructifice în beneficiul cetățenilor români avantajele pe care le avem ca stat membru al Uniunii Europene sau dacă, cei care au siluit legislația în domeniul Justiției, cei care au călcat în picioare independența Justiției, cei care și-au bătut joc până astăzi de toată voința exprimată de societatea civilă, de toate punctele de vedere exprimate de corpul profesioniștilor din Justiție, de toate solicitările externe și avertizările externe pe care le-am primit din partea partenerilor noștri strategici, există riscul ca România să sufere și ca cetățenii români să fie sancționați pentru prostiile și pentru actele de rea-credință făcute împotriva României de către o majoritate grupată în jurul lui Dragnea.

Este momentul ca partidele care compun majoritatea parlamentară să abandoneze susținerea proiectului lui Dragnea care este împotriva interesului general al României.

Urmează raportul MCV, asupra României planează riscul aplicării unei rezoluții de sancționare în Parlamentul European. În discursurile liderilor europeni se vede foarte clar că ne transmit mesajul că în cazul în care vom merge pe drumul corect, vom putea adera la Schengen și vom putea beneficia din plin de toate avantajele pe care le putem dobândi din statutul de membru al Uniunii Europene pe de altă parte, prin poziția clară exprimată atât de președintele Comisiei Europene, de prim-vicepreședintele Comisiei Europene, de liderii de grupuri parlamentare, inclusiv liderii de grupuri parlamentare din ALDE și PSD, este foarte clar, vor utiliza toate pârghiile pentru a se asigura că în România, independența Justiției, funcționarea normală a statului de drept vor funcționa așa cum trebuie.

Cred că este momentul ca toți cei care până astăzi au crezut că pot să calce în picioare Tratatul Uniunii Europene, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, independența Justiției, liberul acces al cetățeanului la Justiție, trebuie să se trezească și să înțeleagă că pentru binele României trebuie să ne așezăm la masă, să începem un proces de elaborare a unor legi care să stea în picioare, care să beneficieze de sprijin din partea societății și care, cu adevărat, să permită domnia legii, să permită cu adevărat, apărarea cetățeanului român de către sistemul de justiție.

Intrebări 

( Credeți că este necesară încheierea unui acord între partide?) 

Nu cred că este necesar un astfel de acord, cred că este necesar ca cei care până astăzi au crezut că își pot bate joc de legislația în domeniul Justiției, să facă legi cu dedicație pentru lideri, să inițieze propuneri de modificare contrare Constituției, contrare reglementărilor de la nivel european, să se trezească, să renunțe la aceste tentative de modificare a legislației în interes propriu și să gândească pentru binele României și pentru interesul general al bunei funcționări a sistemului de justiție din România.

( Domnule Orban, președintele PSD a spus că nu vrea un acord între partidele parlamentare, președintele ALDE a spus că vrea un astfel de acord insă doar dacă în centru se va pune cetățeanul și eliminarea abuzurilor făcute contra cetățenilor. Sunteți de acord cu o astfel de abordare?)

Poziția PNL a fost întotdeauna o poziție care pleacă de la interesul fundamental al României și de la interesele cetățenilor, de la voința de a respecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor români, a liberului acces la Justiție și la dreptul fiecărui român de a i se face dreptate de către sistemul de justiție. Întotdeauna am susținut astfel de prevederi iar una este ceea ce doresc să facă domnul Dragnea și cu ultarșii săi anti-justiție, alta este ceea ce dorește PNL.

Sunt convins că și în partidul de guvernământ sunt destui parlamentari care gândesc mai apropiat de noi decât de interesele obscure ale grupului din jurul lui Dragnea,

În ceea ce ne privește pe noi, ne așezăm la masă, cu oricine, pentru a încerca să elaborăm niște Legi ale justiției, un Cod penal și un Cod de procedură penală care, într-adevăr să satisfacă nevoile reale din societatea românească, care să înlăture orice abuz comis de către oricine, care să împiedice politizarea sistemului de justiție, așa cum, din păcate, se întâmplă în ultima perioadă prin modificări legislative și prin acțiuni ale ministrului Justiției, ale Guvernului și ale președintelui Camerei Deputaților pentru că la urma urmei, vă repet, suntem într-un punct în care fiecare om politic trebuie să înțeleagă că pentru binele României trebuie să facem legi pentru cetățenii români și nu legi pentru interesul personal al unuia sau altuia dintre liderii politici.

(Dv. ați vorbit în acea declarație de intenție care cele 3 Legi ale Justiției care sunt deja în vigoare să fie suspendate. I-ați spus președintelui...?)

M-am referit la suspendarea prevederilor care sunt contrare recomandărilor, care au fost declarare neconstituționale de CCR privind detașarea magistraților.

De asemenea, ministrul Justiției a profitat de ordonanță pentru a-și întări puterile, și-a dat dreptul de a sesiza Inspecția Judiciară, ca o formă de control politic și de amenințare din partea politicului a magistrațior și de afeactare a funcționării atât a parchetelor cât și a instanțelor.

De asemenrea, noi suntem pregătiți cu un proiect de lege care să transpună recomandările Comisiei de la Veneția în Legile justiției și de asemenea dezbaterii în Parlament a Ordonanței 90 și a Ordonanței 92. Avem pregătite amendamente care să readucă într-un cadru constituțional și de asemenea să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția.

Consultări la Cotroceni aproape normale

Agerpres ne spune că la Cotroceni vor merge la consultări partidele parlamentare după următorul program:

- 15.00 - PSD și ALDE. Tăriceanu este lipit de PSD ca marca de scrisoare;
- 16.00 - PNL;
- 17.00 - USR;
- 17.30 - PMP;
- 18.00 - UDMR;
- 18.30 - minoritățile naționale.

Totul este în regulă până aici.

PSD și ALDE vor avea o propunere comună. Au aproape o oră să lămurească pe președintele Iohannis că sunt serioși, că propunerea lor este viabilă și că au majoritatea parlamentară necesară pentru a putea impune un guvern.

Jaloanele stabilite de președintele Iohannis sunt mai mult decât clare: viitorul premier trebuie să fie o persoană integră, fără probleme penale și să fie susținut de o majoritate parlamentară.

Integritatea unei persoane care să devină prim-ministru sau ministru are doar un jalon legal. În legea de organizare și funcționare a Guvernului unde se stabilește că persoanele condamnate penal nu pot fi desemnate în aceste funcții. Importantă este și Decizia CCR (cu referire la o speță privind aleșii locali) unde se stabilește că o persoană condamnată penal își pierde integritatea. Iar președintele Iohannis ține, cu încăpățânare, de acest concept.

Legat de integritate, avocățește, politicienii „bat șaua ca să priceapă iapa” că reabilitarea legală sau judecătorească a persoanei care a fost condamnate îi permite acesteia să revină la viața normală. Da, așa spune legea penală însă tot legea penală spune și care sunt limitele reabilitării. Astfel că persoana reabilitată nu este, în mod obligatoriu, reprimită în organizația din care a fost eliminată ca urmare a condamnării. Iar asta ne duce la integritate. Pentru că reabilitarea legală sau judecătorească nu redă persoanei integritatea pierdută ! Radiază din cazier toate interdicțiile privind exercitarea profesiei dar, doar dacă angajatorul are încredere să îi dea pe mână mai multă putere de decizie. Este riscul angajatorului să se pună la „mâna” unui fost condamnat penal. În continuarea vieții lui, cel care și-a pierdut integritatea o are pierdută. Va fi perceput de cetățeni ca o persoană capabilă să comită infracțiuni. Nu mai este o persoană care să ofere încredere, nu mai este o persoană care să fie considerată cinstită, indiferent cât de mult profesionism ar etala în activitatea zilnică. Undeva va exista temerea că face lucruri necurate, condamnarea anterioară fiind proba de bază și suficientă pentru existența și manifestarea suspiciunii.

Bate șaua Tăriceanu cu privire la „persoanele cu probleme penale”, susținând cu mintea lui puțină că președintele Iohannis comite un abuz când a statuat această regulă. Ei bine, Tăriceanu și gașca care îl susține (chiar cu pretenții de juriști !) pot mârâi cât doresc. Evaluarea subiectivă a Președintelui României poate cuprinde o astfel de regulă. Este dreptul lui. Pentru că este în joc guvernarea și imaginea țării, pe care el este chemat, potrivit atribuțiilor constituționale, să o apere. Președintele se gândește la viitor. Un prim-ministru preocupat de propria libertate, aflat în faza de judecată într-un proces penal, se va ocupa mai puțin de problemele țării, pe de o parte, va fi tentat să comită diferite acte administrative sau să aibă inițiative legislative prin care să scape de condamnare (celebra OUG 13/2017, este un exemplu semnificativ !), în urma condamnării va trebui să demisioneze. Imaginea țării va fi praf și pulbere. Bașca se ajunge iar la o criză politică.

După mascarada moțiunii de cenzură este un semn de întrebare cu privire la capacitatea PSD și ALDE de a avea o majoritate în parlament pentru a aproba un program de guvernare și un guvern. Chiar dacă PSD și ALDE dau declarații sforăitoare cu privire la „recuperarea” majorității pierdute la momentul moțiunii, problema se pare că nu este chiar rezolvată.

Nu are importanță pe cine propune echipa de „teroriști politici” PSD - ALDE. Personajele care vor forma guvernul vor fi marionete. Infractorul Dragnea va impune tot o echipă care i se va subordona total. Până când se va sătura și de aceștia. Nu este exclus ca această legislatură să aibă drept caracteristică schimbarea prim-miniștrilor după cum dorește infractorul Dragnea la un moment dat.

PNL are altă abordare. Este posibil să propună președintelui Iohannis un candidat pentru funcția de prim-ministru. Nu strică chiar dacă nu are finalitate imediată. Rămâne ca o soluție cunoscută de președintele Iohannis la care poate apela când desemnarea propusă de PSD și ALDE dă rateu (există această posibilitate !).

Președintele Ludovic Orban a dat informația completă cu privire la acțiunea PNL:

„Luni vom avea întâlnirea Biroului Politic împreună cu grupurile parlamentare la care vor participa și președinții filialelor județene și deputații și senatorii. La această ședință vom stabili componența delegației care ne va reprezenta la Cotroceni și mandatul pe care îl va primi această delegație, ținând cont de punctele de vedere exprimate de membrii din organizații.

Nu vom purta nicio negociere pentru formarea noului Guvern cu PSD. Excludem orice fel de discuție cu cei care și-au bătut joc de România. Dacă vom ajunge în situația de a vota, vom vota împotriva oricărei formule de Guvern care va conține PSD în ea”

Și pentru membrii PNL sunt valabile considerentele privind „integritatea”, „persoane cu probleme penale” și „susținerea parlamentară”. Fac această precizare pentru că am citit, deja, interpretări asemănătoare cu ale PSD-iștilor sau ALDE-iștilor la liberali. Iar astfel de abordări îmi provoacă o oarecare mirare. Sunt ei împotriva președintelui Klaus Iohannis ? Sunt ei de acord cu principiul golănesc potrivit căruia legea există pentru a fi încălcată ? Juriștii care se declară liberali acceptă că principiile care au stat la baza elaborării legilor sunt facultative sau pot căpăta interpretări în funcție de interesul de moment ? În acest caz, vom fi pe baricade opuse. La război, ca la război.

Celelalte formațiuni politice își vor expune părerile. Nu am încredere în ce spune USR și nici în ce spune PMP. Cât despre UDMR ... încrederea este sub nivelul genunchiului broaștei.

Condiții pentru a forma o guvernare a opoziției sunt aproape inexistente. Chiar dacă o majoritate ar fi posibil să împiedice formarea unui nou guvern PSD - ALDE, nu va fi capabilă să sprijine un guvern al opoziției. Comportamentul ciudat al USR elimină orice posibilitate de a avea o continuitate și împlinirea unui program de guvernare, chiar dacă a fost convenit în prealabil.

Ludovic Orban a început consultările în teritoriu legate de poziția PNL

Președintele PNL, Ludovic Orban este la Iași, unde participă la primul Birou Politic Județean în cadrul consultărilor cu baza partidului pentru a stabili poziția PNL față de situația crizei declanșate de PSD prin demiterea propriului guvern dar și căile de urmat după ce treburile se vor calma.

Ludovic Orban comunică și detalii ale acțiunii PNL privind consultările cu formațiunile aflate astăzi în opoziție. Luni vor avea loc consultări cu USR, UDMR și cu Tomac de la PMP, înainte de a merge în fața Președintelui Iohannis cu propuneri.

Ideea de bază transmisă liderilor ieșeni este că alegerile s-au terminat și că PNL se reorganizează în forță. Își schimbă comportamentul politic și ia problemele în piept. PNL este, de facto, liderul dreptei !

După amiază, președintele Ludovic Orban va merge la Piatra Neamț unde se va întâlni cu membrii BPJ Neamț unde va cere păreri privind direcția de urmat în actualul moment de criză.

A declarat că deciziile majore ale PNL se vor lua după consultarea bazei partidului. Acum pune în practică angajamentul. Mâine se va deplasa la Suceava unde va avea aceeași acțiune de consultare a BPJ și va culege punctele de vedere ale sucevenilor privind acțiunile viitoare ale partidului.

Este evident că nu va putea acoperi întreaga țară. De aceea trebuie să acceptăm ideea că prim-vicepreședinții partidului și toți vicepreședinții sunt deja în deplasare, potrivit planificărilor stabilite pentru a consulta BPJ ale PNL.

Nu închei fără a pune părerea lui CTP: CTP: „Atrag atentia asupra aparitiei unui lider in opozitie, el e vechi dar nu a ajuns in fata si anume Ludovic Orban. Este un politician experimentat cu un discurs apasat si este si meserias.”

Actualizare

Discuțiile la conferința de presă, au fost intense. Foarte intense. Informațiile presei cu privire la PNL și acțiunile PNL sunt, în majoritate, false. Iar Ludovic Orban pune lucrurile la punct.

Alegerea primarilor în două tururi. Motivarea PNL.

Scrisoare deschisă adresată Avocatului Poporului

Având în vedere atribuțiile Avocatului Poporului prevăzute de Constituție în privința ”apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor”, precum și prevederea constituțională care permite ridicarea directă a excepțiilor de neconstituționalitate în privința legilor aflate în vigoare,

Vă solicităm sesizarea cu celeritate a Curții Constituționale în sensul ridicării excepției de neconstituționalitate asupra articolului 101 alineatul 2 din Legea 115/2015 care prevede că la alegerea primarilor este realizată într-un singur tur de scrutin: Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În susținerea acestei solicitări vă transmitem argumentația care stă la baza solicitării noastre, precum și considerentele pentru care susținem că alegerea primarilor este constituțională doar în măsura în care este realizată de o majoritate a cetățenilor care se exprimă prin vot. Acest lucru poate fi realizat prin revenirea la formula alegerii în două tururi de scrutin.

Alegerea primarilor în 2 tururi de scrutin duce la corectarea unei erori în privința standardului minim de legitimitate/reprezentativitate pe care trebuie să-l îndeplinească alegerile.

Trecerea de la un singur tur de scrutin la 2 tururi de scrutin NU presupune modificarea sistemului electoral (rămâne uninominal majoritar), ci completarea lui prin introducerea condiției obținerii cel puțin a unei majorități de 50% plus 1.

2 tururi de scrutin înseamnă revenirea la formula inițială (nu este o formulă nouă) utilizată la alegerile locale din 1992, 1996, 2000, 2004, 2008.

Constituția nu permite exercitarea suveranității poporului altfel decât prin intermediul voinței populare a unei majorități, exprimată prin alegeri.

Recomandările organismelor internaționale de profil, cum este cazul Comisiei de la Veneția, nu interferează în acest caz întrucât principiul fundamental pe care îl au în vedere este consolidarea exercițiului democratic.

Astfel, 2 tururi de scrutin presupun mai multă legitimitate, mai multă reprezentativitate și în final mai multă democrație. Din acest motiv, demersul nu poate fi considerat decât unul democratic.

1. Majoritatea (cel puțin 50% plus unu din voturi) este capitală pentru alegerea primarilor pentru că transpune prevederile constituționale care conturează sensul legitimității/reprezentativității. Alegerea primarilor într-un singur tur încalcă principiul majorității consacrat de Constituție.

• Alegerile într-un singur tur de scrutin permit atribuirea mandatului de primar candidatului care obține cel mai mare număr de voturi. Actuala formulă legislativă NU impune condiția obținerii unei majorități de 50% plus unu din numărul voturilor exprimate.

• Astfel, mandatul de primar poate fi alocat candidatului care NU beneficiază de încrederea comunității, în pofida faptului că o majoritate s-a exprimat în defavoarea sa optând pentru alți candidați, care cumulează împreună peste 50% din opțiuni.

• În consecință, se poate cu ușurință aprecia faptul că primarul ales își va exercita mandatul împotriva voinței populare a comunității pe care ar trebui să o reprezinte. Acceptarea unei asemenea posibilități înseamnă a nega principiul reprezentativității și condiția de legitimitate rezultată de prevederile constituționale.

• Eludarea principiului majorității (în sensul a jumătate plus unu) face posibilă situația în care o comunitate este reprezentată de un primar ales cu mult peste 50% din voturi, în vreme ce o altă comunitate are în fruntea sa un ales care a obținut 15% din sufragii.

• Voința majorității este principiul după care se definește democrația constituțională. Guvernarea, chiar și locală (din care face parte primarul), nu poate fi realizată de o minoritate întrucât suveranitatea poate fi materializată doar prin respectarea principiului majorității. În caz contrar, ar însemna că se abdică de la un element definitoriu al democrației potrivit căruia guvernarea este realizată ”de către și pentru popor”, adică de o majoritate care se află mai aproape idealul unei voinţe unitare decât o minoritate.

• În acest sens, acord cu noțiunea de majoritate, Art.2 din Constituţie menționează: "(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu."

• În același timp, Art. 121, alin. 1 din Constituție prevede că: ”Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii”.

• Constituția României atribuie conceptului de majoritate un singur sens, acela de cel puțin jumătate plus unu din opțiuni!

• Legea fundamentală face distincție în privința noțiunii de majoritate – majoritatea simplă (50% plus 1 din voturile exprimate), majoritatea absolută (50% plus 1 din numărul total al membrilor/alegătorilor) și majoritatea calificată ( 2/3 din numărul membrilor/alegătorilor)

• În raport cu aceste sensuri ale majorității (toate acestea privind cel puțin jumătate plus unu din voturi) Constituția stabilește validarea prin vot a unor decizii:

• alegerea Președintelui României ( art. 81 din Constituție)
• suspendarea Președintelui României/ punerea sub acuzare ( art. 95-96 din Constituție)
• desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru și acordarea încrederii Guvernului ( art. 103 din Constituție)
• retragerea încrederii Guvernului ( art. 113 din Constituție)
• cvorumul necesar Parlamentului ( art. 67 din Constituție)
• adoptarea legilor în Parlament ( art. 76 din Constituție)
• votarea tratatelor UE (art. 148 din Constituție)
• adoptarea proiectului de revizuire a Constituției în Parlament ( art. 151 din Constituție)

• Constituția României NU recunoaște alte sensuri ale majorității, iar folosirea altor interpretări contravine atât spiritului legii fundamentale, cât și literei acesteia, reprezentând în fapt un abuz.

• Utilizarea noțiunii de ”majoritate relativă” (termen folosit în domeniul electoral pentru a defini situația în care o propunere întrunește cel mai mare număr de voturi, dar nu depășește 50% plus 1) poate fi corelată în mecanismele constituționale eventual cu inițierea unor demersuri, dar nu și cu luarea unor decizii.

• Totodată, stabilirea rezultatului referendumului (național/local) se realizează în funcție de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel încât decizia aparține celor care reușesc să totalizeze cel puțin 50% plus 1 din opțiuni. Cele două condiții, cea de prezență (30% din listele electorale) și cea de acordare a unui vot valabil exprimat (25% din liste), au fost introduse tocmai pentru a permite unei majorități interesată asupra unei problematici să ia decizia, reducând astfel posibilitatea unei minorități de a bloca decizia prin neparticipare (Decizie CCR, 471/2013) Legea Referendumului (http://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2013/03/LEGE-Nr.-3-2000.pdf )

• De menționat, în acest context, situația referendumului din 2012 de demitere a președintelui Traian Băsescu, caz în care o majoritate exprimată la vot a fost blocată de o minoritate absentă.

• Primarul trebuie să fie depozitar, la nivel local, al aceluiași tip de legitimitate cu al președintelui României. Calitatea de primar și cea de președinte al României sunt singurele funcții alese în mod uninominal, conform Constituției. În cazul președintelui este menționată în mod expres modalitatea de alegere (sub condiția majorității) în două tururi de scrutin. Aceleași condiții de legitimitate au fost atribuite și primarilor până în 2012.

• Primarul se constituie autoritatea locală cea mai apropiată de cetățean, fapt care face ca încrederea în instituția primarului să fie una personalizată, atât prin modul de alegere al acestuia, cât și prin atribuțiile funcției în sine.

• Modul de alegere a consiliilor locale și județene, într-un sistem eminamente proporțional, face ca în configurația politică a acestora să fie oglindită voința populară exprimată prin vot. Astfel, este asigurată în cea mai mare măsură posibilă reprezentativitatea consiliului local/județean, care, la rândul său ia decizii utilizând principiul majorității (50% plus 1).

• Discrepanța între alegerea CL și alegerea primarilor atrage disfuncționalități inerente în luarea deciziilor la nivelul autorităților locale, prin faptul că o majoritate politică configurată la nivelul CL nu este optimizată de alegerea primarului prin voința unei majorități exprimată la urne.

• La nivel european, majoritatea covârșitoare a modelelor electorale de alegere a primarilor ține cont în primul rând de regula majorității (50% plus 1). Atunci când primarul nu este ales în mod direct, prin scrutin uninominal, de o astfel de majoritate, el trebuie să obțină o majoritate absolută în consiliul local pentru a fi învestit în funcție (alegere indirectă).

2. Introducerea a 2 tururi pentru alegerea primarilor NU modifică sistemul electoral propriu-zis, el rămânând unul uninominal majoritar, dar corectează inechitatea și gradul minimal de legitimitate dezirabil în acord cu principiile democratice, adăugând cel de-al doilea tur de scrutin.

• Standardele democratice în materie electorală, enunțate de Comisia de la Veneția, fac referire la stabilitatea normelor electorale, justificând faptul că modificărea frecventă a legislației poate ”dezorienta alegătorul”. În acest caz, revenirea la două tururi de scrutin în cazul alegerii primarilor nu poate fi suspectată a genera un astfel de efect dezorientare, în condițiile în care aceeași regulă a fost utilizată la alegerile locale din 1992, 1996, 2000, 2004, 2008.

• Eventuala suspciune de manipulare a normelor electorale, în privința căreia Comisia de la Veneția atrage atenția, nu poate privi situații în care cadrul legislativ favorizează anumiți competitori în defavoarea tuturor celorlalți, alterând în același timp calitatea actului democratic.

• În același timp, nu poate fi privită drept o ”tentativă de manipulare” revenirea la 2 tururi de scrutin pentru alegerea primarilor câtă vreme această soluție consolidează exercițiul democratic și reduce semnificativ distanța între cei aleși și alegători. O astfel de interpretare ar fi putut avea susținere în cazul restrângerii unei reguli de alegeri în 2 tururi la unul singur.

• Revenirea la 2 tururi se impune și prin raportare la reacția neechivocă a societății românești, care a reclamat nevoia de reprezentare corectă a intereselor sale cu puțin timp înainte de a intra în anul 2016. Această revendicare a fost exprimată tocmai în sensul deschiderii competiției electorale pentru ca rezultatul să fie unul mai fidel prin raportare la opțiunile cetățenilor.

• Inclusiv Comisia de la Veneția a adoptat în 2005 o interpretare asupra interdicției modificării legii electorale cu un an înaintea alegerilor, în care precizează că acest principiu nu prevalează atunci când sunt constatate erori în legislația electorală.

• În acest sens, pentru menținerea unui mecanism electoral care riscă să genereze un deficit major de reprezentativitate, cu efecte greu de prevăzut în societate, nu pot fi găsite argumente plauzibile decât pentru cei direct interesați în mod partizan de astfel de efecte.

• Tot Comisia de la Veneția apreciază, într-un raport adoptat în 2003, că ”trebuie să nu existe nicio ezitare în a rectifica un sistem care începe să genereze efecte perverse, întrucât este ușor să însușești repede obiceiuri proaste, dar acestea devin foarte greu de eradicat atunci când se transformă într-o tradiție culturală” (REPORT ON ELECTORAL SYSTEMS Adopted by the Venice Commission at its 57th Plenary Session (Venice, 12-13 December 2003)

• Rezoluția 1897/2012 Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cere statelor membre în privința mecanismelor electorale: ”adoptarea unui sistem electoral prin care este reflectată mai bine opinia poporului și compoziția politică a electoratului” (8.1.5) (http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/X2H-Xref-ViewPDF.asp?FileID=19121&lang=en )

• Rezoluția 1705/2010 2012 Adunării Parlamentare a Consiliului Europei menționează că ” dreptul tuturor cetățenilor de a fi reprezentați în procesul de luare a deciziilor și reprezentativitatea autorităților alese sunt principii fundamentale ale democrațiilor contemporane” (pct 4, prima teză) (http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/X2H-Xref-ViewPDF.asp?FileID=17808&lang=en )

Codul bunelor practici în materie electorală, al Comisiei de la Veneția:

”Stabilitatea dreptului este un element important al credibilităţii procesului electoral şi este esenţială pentru consolidarea democraţiei. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului.

Necesitatea de a garanta stabilitatea nu priveste, în practică, atât principiile fundamendale a căror contestare formala este greu de imaginat, cât cea a unor reguli mai precise ale dreptului electoral, în special a celor care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea teritorială a circumscripţiilor. Aceste trei elemente sunt frecvent– în mod corect sau incorect – considerate a fi factori decisivi în determinarea rezultatelor scrutinului. De aceea, trebuie evitate nu numai manipulările în favoarea partidului la putere, ci chiar tentativele de manipulare”.

Declarația interpretativă privind stabilitatea legislației electorale, a Comisiei de la Veneția (2005):

Principiul conform căruia elementele fundamentale ale legilor electorale nu ar trebui modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri nu prevalează asupra altor principii ale codului bunelor practici în materie electorală. Acesta nu ar trebui invocat pentru a menține o situație contrară normelor patrimoniului electoral european sau pentru a nu implementa recomandări ale organizațiilor internaționale. Acest principiu se referă numai normele fundamentale ale dreptului electoral, atunci când acestea apar în dreptul comun.

3. OUG pentru reintroducerea a două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor în 2016

• Emiterea de OUG este permisă de Constituție și de jurisprudența CCR atunci când drepturile cetățenilor, inclusiv cele electorale, nu sunt "afectate" în sens negativ.

• Deciziile CCR consfințesc faptul că instrumentul OUG este constituțional dacă actul normativ are consecințe pozitive în domenii în care intervine. (Deciziile CCR 549/2014, 458/2013, 447/2013)

• Instrumentul OUG, în acest caz, nu este în niciun fel restricționat de rigorile constituționale ori de tehnică legislativă (utilizarea OUG nu este în niciun fel restricționată de caracterul ordinar sau organic al unei legi, ea căpătând la rândul ei, la momentul declanșării procedurilor parlamentare, caracterul legii pe care o modifică. Ceea ce nu poate fi modificat prin OUG este Constituția).

• Reintroducerea a două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor este, fără urmă de îndoială, o îmbunătățire a cadrului democratic în raport cu principiul fundamental al reprezentativității organelor alese.

• Soluția celor două tururi de scrutin pornește de la principiul conform căruia decizia luată prin vot aparține unei majorități (jumătate plus 1) a celor care își exprimă opțiunea, fiind condiția primă pentru ca mandatul rezultat să fie unul reprezentativ.

• Dreptul cetățeanului de a decide printr-o majoritate reală, și nu printr-o minoritate (cum e cazul unui singur tur), de către cine va fi reprezentat se constituie în fundația logicii noastre constituționale și democratice.

• Instrumentul OUG a folosit deja de actualul Guvern pentru prorogarea ori suspendarea intrării în vigoare a unor legi adoptate de Parlament. Din acest punct de vedere, soluția OUG nu reprezintă o abordare diferită sub aspectul efectelor unor legilor aflate în vigoare.

• Urgența promovării acestei soluții legislative este determinată de declanșarea calendarului electoral premergător alegerilor locale, ținând cont de momentul stabilirii datei acestora (cu cel puțin 75 de zile înaintea alegerilor – art. 10, alin 1, Legea 115/2015)

• La nivel parlamentar, proiectul de lege privind revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor este blocat exclusiv în interes partizan de PSD – singurul partid interesat de menținerea unui singur tur de scrutin.

• OUG trebuie să privească ”situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”. Sub acest aspect, necesitatea corectării unei anomalii în desfășurarea procesului democratic se impune de urgență, având în vedere importanța majoră pe care o au alegerile într-un stat de drept din perspectiva transferului de încredere dinspre alegători spre cei pe care îi aleg.

• Altfel, în lipsa unei astfel de reglementări este pus sub semnul întrebării însuși rezultatul corect și legitim al alegerilor, prin raportare la Articolul 2 din Constituție: ”Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”.

• Subsecvent, observăm faptul că la nivelul societății în ansamblu, a societății civile, a opiniei publice, precum și a celei mai mari părți a clasei politice există un punct de vedere favorabil alegerii primarilor în două tururi de scrutin. Inclusiv cei care se împotrivesc acestui demers nu contestă în sine efectele absolut pozitive ale revenirii la alegerile în două tururi de scrutin, ci folosesc argumente obținute prin decontextualizarea recomandărilor în materie electorală, făcând abstracție de principiile elementare ale unui sistem democratic.

• Mai multă încredere, mai multă legitimitate, mai multă reprezentativitate înseamnă mai multă democrație. Acțiunile nedemocratice sunt cele care restrâng aplicarea acestor principii sau girează menținerea unui deficit de democrație.

Decizie 549/2014 - Tot prin Decizia nr.458 din 7 noiembrie 2013, Curtea, referindu-se la sensul dispozițiilor art.115 alin.(6) din Legea Fundamentală, a statuat că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin.

Decizie 458/2013 - Referitor la sensul dispozițiilor art.115 alin.(6) din Legea fundamentală, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 25 noiembrie 2008, că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin.

Decizie 447/2013 - Dispoziţiile art.115 alin.(6) din Constituţie prevăd că o ordonanţă de urgenţă nu poate afecta regimul drepturilor, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. Cu alte cuvinte, în cazul de faţă, lipsa de claritate şi previzibilitate a ordonanţei de urgenţă este de natură să afecteze drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, ceea ce impune analiza lor şi prin prisma dispoziţiilor art.115 alin.(6) din Legea fundamentală. Curtea Constituţională a precizat în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr.1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 25 noiembrie 2008) sensul noţiunii de „a afecta”, reţinând sensul juridic al acestei noţiuni, sub diferite nuanţe, cum ar fi: „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecinţe negative”.

Constituția, art. 115,

alin. 4: Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

alin. 6: Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

SMURD-ul Tony Blair în ajutorul lui Ponta ?!

Mediafax (aici). Tony Blair este la București, a ajuns de dimineață la Palatul Victoria unde este „încarcerat” Victor Ponta, nedemnul premier al României.

Anul trecut, mai prin toamnă, Ponta a apelat la sfaturile lui Tony Blair. După cum au decurs evenimentele politice la noi, ruperea USL și alte minunății politice provocatoare de dureri de cap se pare că Tony Blair, incisiv și hotărât în toate acțiunile politice proprii, a dat unele sfaturi pentru obținerea deplinei puteri. Învățăcelul Ponta le-a urmat, se pare, însă cam după ureche. Ca la copy-paste. Rezultatul ? Un accident. Cu încarcerare. O manevră de depășire arogantă, fără asigurare, împotriva voinței populare. Din moment ce s-a înconjurat de gașca condusă de Ghiță și Dragnea și a apelat la „adânca” înțelepciune a lui Gabriela Vrânceanu Firea-Pandele (la naiba, asta adună toate numele de familie ?!) și a nevolnicului Dan Șova, nu putea ieși altceva.

Victor Ponta este la mare ananghie. Nu doar că a pierdut alegerile, nu ar fi primul, a pierdut și inițiativa în propriul partid. Pe zi ce trece pierde din putere. Peste câteva zile nu va fi sigur nici de susținerea în Parlament a social-democraților. În PSD se pune din ce în ce mai acut problema existenței partidului sau susținerii lui Victor Ponta. Ce îi va recomanda Blair ? Să salveze partidul sau să se salveze pe el ?

Înclin să cred că Blair a venit la București la chemarea lui Ponta. Înclin să cred că îl va sfătui în interesul social-democrației și nu în interesul lui Ponta, ca persoană politică.

Menținerea lui Ponta în fruntea PSD, cu toate tinichelele atârnate de el nu este în folosul PSD. În plus, continuarea guvernării în „stilul” Ponta va avea efecte în anul 2015. Chiar în prima parte a anului. Degeaba iei măsuri de reducere a poverii fiscale dacă distrugi, în același timp, pe cei care ar trebui să beneficieze de ele. Iar guvernarea Ponta tocmai asta a făcut. S-a axat pe consum și zorzonele politicianiste și nu pe promovarea inițiativei private, iar efectele se vor vedea imediat în anul 2015. În guvernarea Ponta statul a redus drastic investițiile de stat fără însă a lăsa liberă investiția privată. Proiectele guvernamentale la care ar fi putut veni investițiile private nu satisfac nevoile de dezvoltare. Toate sunt construite pe scheletul investiției de stat. Toate duc la ideea de ciubucăreală politicianistă. Îmi dai voturi, îți dau finanțare. Normal că stăm pe loc.

După discuțiile lui Ponta cu Blair (încerc să le văd ca pe o „descarcerare” !), vom vedea ce acțiuni va avea Ponta și vom înțelege, cât ne duce mintea, ce sfaturi a primit. Indiferent ce sfaturi va primi, indiferent ce va face Ponta, iarna asta este foarte, foarte „caldă” din punct de vedere politic. Măcar să fie cu folos.