Pozția României cu privire la Ucraina. Corectă.

Ieri, Traian Băsescu a comunicat ce trebuie. A comunicat poziția României cu privire la situația din Ucraina.

Sunt de acord cu evaluarea lui potrivit căreia România nu este afectată direct de evenimentele din Crimeea, că nu este și nici nu va deveni, cel puțin pe termen scurt și mediu, o țintă a expansiunii ruse. Însă este evident că nu în aceeași situație se află R. Moldova iar poziția României în protejarea R. Moldova împotriva unei agresiuni rusești trebuie accentuată. Nu ca o țară singură ci ca parte a comunității UE și mai ales MATO.

„Comunicat de presă

(12 martie 2014)

Ref.: Declarația președintelui României, domnul Traian Băsescu, făcută miercuri, 12 martie a.c., la Palatul Cotroceni, cu privire la situația din Ucraina

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a făcut miercuri, 12 martie a.c., la Palatul Cotroceni, următoarea declarație cu privire la situația din Ucraina:

- România susţine fără rezerve independența, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi recunoaşte noile autorităţi ucrainene drept reprezentanţi legitimi ai ţării.
- România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale, este o agresiune la adresa Ucrainei. Apreciem conduita trupelor ucrainene, care nu au răspuns provocărilor, evitând, astfel, escaladarea situației. 
- În aceste condiții, considerăm ilegitimă inițiativa Parlamentului din Crimeea de a adopta o declarație de independență față de Ucraina, în perspectiva referendumului anunțat pentru data de 16 martie. În fundamentarea acestui act, Parlamentul a invocat precedentul Kosovo şi interpretarea trunchiată a deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul Serbia versus Kosovo. 
- România atenţionează că apariţia unui nou conflict îngheţat, localizat în Crimeea, după cele din Nagorno-Karabakh, Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria, este de natură să accentueze instabilitatea regională. 
- Am subliniat pericolul destabilizator al perpetuării conflictelor îngheţate în mod repetat încă de acum 10 ani, inclusiv în formatul Consiliului European și NATO. În nenumărate ocazii am invocat exemplul Kosovo drept precedent pentru noi scenarii secesioniste. 
- În același timp, România a susținut fără rezerve acordarea statutului de MAP (Planul de actiune pentru aderare), Ucrainei și Georgiei încă din aprilie 2008, cu ocazia Summitului de la București. 
- Am fost convins că mesajul pe care NATO l-ar transmite printr-o astfel de decizie ar fi avut un impact puternic asupra întregii regiuni. Ar fi încurajat o comunitate extinsă de valori şi certitudinea că democraţia şi stabilitatea sunt protejate. Din păcate, nu toți membrii NATO au înțeles, la acea dată, că nu doar vecinii noștri au nevoie de o astfel de certitudine, ci întreaga comunitate transatlantică.
- În acest moment, constat că situaţia de risc s-a agravat, cu impact direct asupra securităţii europene. 
- România consideră că, prin măsurile luate de fostul preşedinte Ianukovici, autorizarea deschiderii focului cu muniţie de război împotriva populaţiei, precum şi părăsirea teritoriului naţional într-un moment dificil pentru ţară, îl pun pe preşedinte în situaţia de a-şi fi pierdut legitimitatea, astfel încât acesta trebuie să-şi prezinte demisia.
- România aşteaptă de la noile autorităţi de la Kiev să depună toate eforturile pentru calmarea situaţiei şi să acționeze pentru organizarea la standarde europene a viitoarelor alegeri. 
- În același spirit, partea română așteaptă crearea unui sistem de protecție a persoanelor aparținând minorităților naționale, care să reflecte normele europene și tratatele internaționale în materie.
- România se va alătura demersurilor euroatlantice în vederea restabilirii ordinii de drept. 
- Consiliului European din 6 martie, dedicat situaţiei din Ucraina, a adoptat o abordare etapizată a sancţiunilor care ar putea fi aplicate Federaţiei Ruse în cadrul raporturilor directe.
- Elementul decisiv pentru trecerea la cea de-a doua etapă de sancţiuni, precum interdicţiile de călătorie, îngheţările de active şi anularea Summitului UE - Rusia, îl constituie modul în care Federaţia Rusă se va conforma apelului UE de a intra rapid în negocieri cu Guvernul Ucrainei.
- Este imperativ ca Moscova să recunoască autorităţile legitime de la Kiev, ca unic partener de dialog (referinţa o constituie evaluarea că trebuie evitată repetarea scenariului Transnistria, în care autorităţile autoproclamate de la Tiraspol au fost recunoscute ca partener de dialog în soluţionarea conflictului).
- În fine, etapa cea mai severă de sancţiuni prevede măsuri cu implicaţii vaste pentru „relaţiile dintr-o gamă largă de domenii economice” dintre UE şi Federaţia Rusă (relații financiare, energie, comerţ, exporturi de armament).
- În același timp, România va continua să sprijine toate acțiunile autorităților de la Chișinău în procesul de aderare la Uniunea Europeană și în asigurarea unui spațiu de stabilitate și securitate în Republica Moldova. 
Departamentul de Comunicare Publică 
12 Martie 2014”

Un loc aparte în comunicat îl are „modelul Kosovo”. Da, sunt pentru o soluție a noastră, a românilor, de a respinge recunoașterea independenței Kosovo și a lăsa autorităților sârbe posibilitatea refacerii teritoriale a țării.

Răspunzând jurnaliștilor, Traian Băsescu a clarificat și situația României:

„Întrebare: În regulă. Vreau să vă întreb până unde se pregătesc sau cât de pregătite sunt autorităţile române să intervină, până în ce situaţie, şi ce riscuri sunt, concret, pentru ţara noastră, cât de aproape suntem noi de ridicarea gradului de alertă, spre exemplu?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Foarte bună întrebarea! Vreau să înţelegeţi foarte bine. Pentru România nu există riscul unui conflict cu Federaţia Rusă. Nu există acest risc, cel puţin în conjunctura actuală. Deci România nu este o ţară gata de război. Şi nici nu vom ridica gradul de alertă, să împărţim puşti la populaţie - să nu vă gândiţi la aşa ceva. Nu există acest risc din foarte multe motive. Suntem stat suveran şi independent, suntem stat membru al Uniunii Europene, suntem stat membru NATO. Asta nu înseamnă că evenimentele din Crimeea, dar şi cele din Transnistria, unde gradul de alertă în zilele trecute a fost ridicat la nivel maxim pentru militarii Federaţiei Ruse, chiar dacă ieri a fost scăzut, nu înseamnă că Armata României stă şi aşteaptă primăvara. Armata României îşi face toate programele ei de instruire, toate aplicaţiile, aşa cum au fost planificate. Mai mult decât atât, astăzi am dat dispoziţie şefului Statului Major al Armatei să mute parte din aplicaţiile prevăzute în partea a doua a anului pentru prima parte a anului. Nu facem niciun secret din a vă spune că am spus la dispoziţie spaţiul aerian al României pentru avioanele AWACS, avioane de supraveghere ale NATO; acelaşi lucru l-a făcut şi Polonia. Nu facem niciun secret din a vă spune că România efectuează, în cadrul programului „Cer deschis”, în perioada 17-21 martie, zboruri deasupra teritoriului Ucrainei. Iarăşi, nu facem niciun secret din a vă spune că astăzi am autorizat prezenţa unei fregate franceze în apele teritoriale româneşti, fregată care va sosi în zilele următoare. Deci lucrurile se desfăşoară normal, dar cu precauţie. Însă dacă astăzi nu există niciun pericol, ceea ce vă spuneam despre conflictele îngheţate prezintă un risc de destabilizare regională, pentru că aceste conflicte pot să izbucnească pe rând, să ducă la afectarea suveranităţii unor state prietene sau a unor state suverane - vezi Republica Moldova - sau, având în vedere că sunt destul de bine controlate, pot să izbucnească şi simultan. Daţi-mi voie să gândesc şi în cele mai severe variante. Iar atunci, regiunea ar fi un cerc de foc. Întrebarea este: suntem noi toţi, aliaţii, pregătiţi pentru astfel de evoluţii? Iar răspunsul meu este că trebuie să fim pregătiţi.

Întrebare: A crescut mai mult decât vă aşteptaţi de la prima şedinţă de lucru până acum riscul pentru România?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, pentru România, în acest moment, nu. Eu vă vorbesc de riscurile regionale care ne vor afecta. Dar acum, pe conflictul ruso-ucrainean nu avem riscuri imediate, să ne trezim cu tancurile vreunui stat la frontieră. Nu există un astfel de risc. Da? Bine. Dar cea mai mare grijă a mea este pentru Republica Moldova; pentru că a fost Georgia, este Ucraina şi poate urma Republica Moldova, ceea ce ar fi pentru noi, dar şi pentru partenerii noştri, o uriaşă înfrângere. N-am putut anticipa Georgia, ne-a prins nepregătiţi Ucraina... Am fi ridicoli dacă s-ar întâmpla ceva şi legat de Republica Moldova şi am fi tot nepregătiţi sau surprinşi, în condiţiile în care România o spune de mult, semnalează de mult aliaţiilor ei aceste riscuri”.

Se cuvine a spune că declarațiile lui Băsescu sunt corecte. Așa cum se întâmplă de obicei, conflictul din Ucraina „a trezit” și Armata. Consiliile județene și structurile cu atribuții privind evidența rezerviștilor și a resurselor materiale și umane din județe au trecut la inventarierea lor. S-a trecut la evaluarea capacității comunităților locale de a suporta un eventual conflict militar sau un efort mai mare din punct de vedere uman, financiar și material. Au fost mutate aplicațiile din semestrul II al anului în primul semestru, ceea ce înseamnă că efortul financiar și consumul de resurse materiale va fi crescut în acest semestru, peste ce a fost planificat. Probabil că alocarea de la buget a resurselor financiare pentru nevoile Armatei vor fi prioritare. Guvernul va trebui să realoce resursele financiare în acest prim semestru.

Am un mare semn de întrebare cu privire la resursa umană. Din cine este formată rezerva umană ? Fără sistemul serviciului militar obligatoriu, având de suportat migrația pentru muncă care a scos din țară tocmai persoanele cu potențial pentru a forma rezerva militară, îmi este destul de greu să cred că rezerva armată a României are capacitatea de a acoperi forța de luptă care se poate pierde cu ocazia unui conflict armat. Noi, cei mai în vârstă, cei care am trecut deja în „retragere” putem participa însă fără prea mult folos. Vârsta, bolile, anumite incapacități fizice și psihice nu ne fac utili. Iar cu vorba ... cu vorba toată lumea se pricepe să lupte.

Apreciez ca fiind corectă această declarație a lui Traian Băsescu ca Președinte al României. Sper ca în aceste zile să se tragă și învățămintele necesare cu privire la rezerva armatei. Dacă mă gândesc fără prejudecăți, firmele de pază și ordine private ar putea constitui o rezervă bunicică pentru resursa umană militară.

Poziția românilor din Ucraina, sudul Basarabiei, față de situația din țară.

Am mai scris despre evenimentele de la Kiev. Am expus unele considerente. Am găsit în publicația „Info Prut” scrisoarea românilor din sudul Basarabiei adresată parlamentarului lor la Kiev.

Nu sunt de acord cu aberațiile apărute în ziarul Adevărul unde oameni fără cap propun intervenție militară română. În Ucraina, populația trebuie lăsată să se exprime, să se lămurească cu privire la aleșii lor, să le ceară să apere interesele cetățenilor din Ucraina și nu interesele economice ale altor state. Chiar dacă Ucraina ar avea de suferit pe termen scurt, așa cum am avut și noi după aderarea la UE, și Ucraina va reuși așa cum am reușit și noi.

,,Către: UNIUNEA INTERREGIONALĂ „COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN UCRAINA”
Domnului Dr. ION POPESCU, Preşedinte, deputat în Parlamentul Ucrainei
SCRISOARE DESCHISĂ
• Luând în consideraţie aspiraţiile democaratice şi europene ale comunităţilor istorice româneşti din Maramureşul Istoric, Nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, Nordul Basarabiei şi Basarabia Istorică, aflate azi în componenţa regiunilor ucrainene Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa;
• Având în vedere prevederile statutare ale Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” (UICRU) – cea mai reprezentativă organizaţie a românilor din Ucraina privind opţiunea şi integrarea europeană a Ucrainei şi reprezentarea, prin UICRU, a majorităţii minorităţii naţionale româneşti în legislativul ucrainean de domnul deputat Ion Popescu (membru al Partidului Regiunilor);
vă aducem la cunoştinţă că reprezentanţii mediului asociativ românesc din Sudul Basarabiei, membri şi membri fondatori ai UICRU, îşi declară îngrijorarea faţă de inacţiunea conducerii UICRU în ce priveşte manifestările de stradă din Ucraina, urmare a blocării activităţilor de semnare a Acordului de Asociere a statului nostru de cetăţenie la Uniunea Europeană din Noiembrie 2013.
Considerăm că, implicându-se în viaţa politică a statului prin reprezentarea în legislativul ucrainean de către preşedintele său în exerciţiu, conducerea UI „Comunitatea Românească din Ucraina”, într-un moment istoric al poporului Ucrainei din care face parte şi populaţia românofonă, conform prevederilor din Statutul organizaţiei şi prin convocarea organelor reprezentative, are obligaţia de aşi asuma o atitudine civică unitară în ce priveşte evenimentele din Ucraina care durează mai bine de două luni. În detrimentul aspiraţiilor proeuropene fireşti ale comunităţilor istorice şi autohtone româneşti din Ucraina, conducerea UICRU nu a avut, până în aceste clipe, o luare de poziţie unitară şi publică, asumându-şi doar punctul de vedere al partidului de guvernământ din Ucraina – Patridul Regiunilor. Considerăm a fi o lipsă de responsabilitate faptul că nu au fost consultate organizaţiile-membre ale UICRU şi reprezentanţii delegaţi ai acestora, în ce priveşte schimbarea vectorului politic al statului din preajma Summitului de la Vilnius 2013, fapt care va îndepărta şi mai mult românitatea din Ucraina de arealul spiritual, identitar şi cultural firesc al românilor, situat în centrul Europei.
Luând în consideraţie argumentele mai sus menţionate, reprezentanţii mediului asociativ românesc din Sudul Basarabiei, solicită:
1. Retragerea votului acordat de deputatul Ion Popescu, reprezentant al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” pentru adoptarea pachetului legislativ „Oliinyk-Kolesnicenko” din 16.01.2014, controversat şi antidemocratic /Anularea pachetului legislativ „Oliinyk-Kolesnicenko” din 16.01.2014, în cadrul şedinţei Parlamentului Ucrainei din 28.01.2014;
2. Susţinerea necondiţionată de către UICRU, prin preşedintele acesteia – deputat în parlamentul ucrainean, a parcursului european al poporului Ucrainei şi a semnării într-o perioadă cât mai apropiată a Acordului de Asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană.
În scop de nealterare ulterioară a imaginii comunităţilor româneşti din Ucraina, în perspectiva soluţionării paşnice a diferendelor dintre diversele categorii de protestatari şi autorităţi, considerăm a fi oportună ieşirea domnului deputat Dr. Ion Popescu din fracţiunea parlamentară a Partidului Regiunilor, ca şi reprezentant al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”.
În perspectiva unei abordări superficiale şi a neglijării problemelor abordate ne asumăm răspunderea de a iniţia, în cadrul asociaţiilor pe care le reprezentăm, procedura de ieşire din componenţa UICRU.

Petru ŞCHIOPU, preşedinte al Societăţii Ecologice „IALPUG”, raionul Ismail, membru fondator UICRU

Nicolae MOŞU, preşedinte al Asociaţiei Naţional-Culturale „VALUL LUI TRAIAN” a Românilor din raionul Tatarbunar, membru fondator UICRU

Anatol POPESCU, preşedinte al Asociaţiei Naţional-Culturale „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa, membru al Senatului UICRU din partea comunităţii româneşti din regiunea Odesa”.

InfoPrut amintește că la presiunile Rusiei, Ucraina a refuzat în ultimul moment sa semneze la Vilnius Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Decizia, însoțită de anumite inițiative legislative interne antidemocratice, a stârnit revolta populației ucrainene, care a condus la ample proteste pe întreg teritoriul acestei țări.

Amnistie „țigănească” devenită „voiculească”. Antena 3 e aici ?!

Doi parlamentari de etnie rromă au pus de o inițiativa legislativă. O lege a amnistiei și grațierii care să cuprindă doar infracțiunile denumite, generic, de Mădălin Voicu (PSD), „găinării”. Inițiativa este de mai mult timp. A stat ea ce a stat prin sertarele parlamentare, a primit puncte de vedere care nu o susțin, inclusiv de la Guvern, instituțiile Justiției au ridicat din sprâncene a mirare, parlamentarii au refuzat-o, în cea mai mare parte a lor. Vremurile s-au scurs și hop, inițiativa care nu își terminase parcursul parlamentar a devenit o oportunitate. De la intenția parlamentarilor inițiatori de a mai scoate din pușcării rromii care au comis „găinării”, rromi aflați după gratii „în familie”, s-a ajuns ca Partidul „Antena 3” să simtă nevoia de a se alătura și a completa inițiativa cu amnistia unor infracțiuni și grațierea unor pedepse care să acopere necesarul politic al Partidului lui Dan Voiculescu. Astfel, celebrul Dan Voiculescu, aflat în curs de condamnare definitivă, să scape de „vinovăție” prin amnistie și/sau de executarea pedepsei prin grațiere. Pentru o astfel de realizare, juriștii PC au lucrat intens. Au adunat material comparativ, au constatat că sunt mulți infractori în închisori și că nu mai există spațiu, că sunt multe cheltuieli cu întreținerea condamnaților etc. Tot felul de motive prin care inițiativa legislativă să fie susținută în Parlament. Avocatul parlamentar Ciucă a venit și cu gogâla că în alte țări nu sunt pedepsite cu condamnare la închisoare multe dintre infracțiunile pe care respectiva lege specială a amnistiei și grațierii urmărește să le scoată de la închisoare.

Normal că „opoziția” jurnalistică a adunat suficient material prin care demonstrează că beneficiari ai amnistiei și grațierii devin un număr mare de foști politicieni, în special din „ramura” socialistă sau conservatoare (dacă se poate spune că PC este partid conservator !). Nu pot să nu le dau dreptate. Au dreptate jurnaliștii.

Pe de altă parte, eu nu neg rolul și importanța amnistiei și a grațierii în nuanțarea actului de justiție. Aceste două instituții au un mare rol, ele ajută la satisfacerea unui echilibru social rupt de norme legislative construite superficial, care nu disting, suficient de mult între diferitele situații în care se pot produce unele fapte și nici între persoanele implicate. Ce se vrea acum este însă cu totul și cu totul abuziv.

Aseară discutam cu soția, amintindu-ne de sfârșitul anilor '70 când Ceaușescu a dat o lege a amnistiei și grațierii generale care a avut consecințe cumplite. Condamnații au fost trimiși în localități izolate unde au fost încadrați în muncă (necalificată), au ocupat anumite spații de cazare, populația locală devenind ținta comportamentului lor antisocial. Crime, tâlhării, jafuri, hoții, bătăi, scandaluri ... nu a lipsit nimic din comportamentul amnistiaților și grațiaților regimului comunist. Nu după mult timp, crescând starea de infracționalitate la limite nesuportabile, existând pericolul unor revolte ale populației, infractorii au fost luați și duși din nou în penitenciare. O astfel de lege a amnistiei și grațierii ar avea exact aceleași consecințe. Localitățile din care au plecat infractorii ar fi constatat o creștere a criminalității. Practic, actul de justiție făcut în urmă, prin judecarea și condamnarea țintelor amnistiei și grațierii, ar fi nul. Sumele imense cheltuite pentru cercetarea acestor fapte și adunarea probelor incriminatorii ar fi aruncate pe apa sâmbetei. Și totul, dar absolut totul, pentru a salva de la pușcărie pe Dan Voiculescu !

PNL s-a opus. Alina Gorghiu a prezentat punctul de vedere al PNL:

„Încă din cadrul dezbaterilor și a votului din Comisia Juridică, deputații liberali s-au exprimat împotriva inițiativei legislative, iar faptul că aceasta a fost scoasă de pe ordinea de zi a plenului de astăzi este îmbucurător. Parlamentarii PNL au susținut întotdeauna necesitatea sprijinirii acelor măsuri care asigură o justiție independentă, care nu discriminează și nu creează nicio suspiciune în rândul cetățenilor că anumite categorii sunt protejate în fața legii”.

Să vezi de acum încolo acuze aduse PNL de către PC pentru te miri ce. Nu mai spun de spumele de la gura lui Gâdea sau a altor moderatori ai Antenelor.

Atentat la siguranța națională

Realitatea Tv aduce o informație utilă. Reacția Asociației Magistraților din România atenționează asupra faptului că „reducerea veniturilor bugetarilor pune în pericol securitatea națională”. O să preiau ideile din știre:

Eliminarea unor drepturi şi diminuarea substanţială a altora, anunţate de guvern în vederea restabilirii echilibrului bugetar, sunt de natură să pună în pericol securitatea şi siguranţa naţională, invocate ca argumentări, susţine Asociaţia Magistraţilor din România.

Astfel, potrivit Asociaţiei, este exclusă folosirea argumentelor care vizează siguranţa şi securitatea naţionale. Asociaţia Magistraţilor din România arată că invocarea siguranţei naţionale ca temei al restrângerii dreptului contravine conceptului de siguranţă naţională prevăzut de articolul 1 din Legea nr. 51/1991, care, definind această noţiune, fixează una dintre componentele sale ca fiind asigurarea unui climat de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor cetăţenilor, adică exercitarea lor plenară, şi nu îngrădirea acestora. Mai mult, arată reprezentanţii asociaţiei, nu se încadrează în niciunul din cazurile menţionate expres la articolul 3 din Lege, în care sunt enumerate, limitativ, acţiunile ce constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României (atac armat, atac terorist, atac la sănătatea populaţiei).

"Într-o simplă logică semantică, siguranţa naţională ar trebui să privească întreaga naţiune română şi nu doar o parte a ei, respectiv categoria bugetarilor, supuşi exclusiv măsurilor de austeritate", potrivit Asociaţiei.

Prin restrângerea exercitării drepturilor şi libertăţilor în considerentul articolului 53 din Constituţie, nu trebuie să se urmărească "cauzarea unui prejudiciu patrimonial, aşa cum încearcă guvernul să procedeze prin aplicarea măsurilor de reducere", potrivit magistraţilor, care susţin că Executivul nu a garantat că diminuările salariale şi din pensii vor fi restituie la încetarea stării care a determinat măsura respectivă generată de criză, a cărei limitare în timp nici nu este stabilită, ele fiind supuse unei condiţii suspensive.

Pe de altă parte, magistraţii acuză guvernul că nu a respectat în integralitate principiile articolului 53, pe care le-a aplicat greşit. Concret, nu s-ar fi respectat principiul nediscriminării, în sensul că trebuie să fie aplicabilă întregii populaţii, conform sintagmei utilizate "naţională". Ori, potrivit măsurilor dispuse de aceste legi, vizat este în mod exclusiv doar personalul din sectorul bugetar şi pensionarii, fiind excluşi de la aplicarea cu caracter general, sectorul privat, precum şi salariaţii regiilor autonome şi a celorlalte companii, la care Statul este acţionar, ale căror venituri implică şi o componentă bugetară importantă.

De asemenea, Asociaţia Magistraţilor din România arată că măsura nu este proporţională nici cu situaţia care a determinat-o, "întrucât prin aplicarea reducerilor prevăzute de Guvern, se obţine efectul contrar celui urmărit de articolul 53 din Constituţie, respectiv adâncirea stării de pauperitate a unor categorii sociale şi nicidecum susţinerea economică a acestora pe vreme de criză, aşa cum statul s-a obligat prin norme interne şi prevederi internaţionale", ceea ce reiese din faptul că propunerile Guvernului nu sunt însoţite de măsuri menite să ajute populaţia pe vreme de criză, contrar scopurilor declarate prin Strategia de siguranţă naţională. "Dimpotrivă, se constată din economia legii privind reducerea pensiilor şi salariilor, că aceasta este însoţită de alte reduceri şi de alte măsuri de eliminare a unor drepturi de natură economică", susţine Asociaţia Magistraţilor din România.

"Criza economică nu poate constitui un pretext de îngrădire a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, protejate constituţional şi, mai larg, la nivel internaţional", concluzionează Asociaţia Magistraţilor din România.

Dacă noi, ca oameni obișnuiți, putem da o interpretare, mai bună sau mai rea prevederilor constituționale, în special atunci când Guvernul portocaliu își propune să ne impună un alt tip de stat, cu o „democrație” de tip comunist sau nazist, în cazul interpretării magistraților se cuvine a acorda mai multă atenție, dacă nu încredere. Unul din argumentele în favoarea interpretării magistraților este și acela că ei fac zilnic acest exercițiu al interpretării normei de lege și normelor constituționale, iar undeva, în timp, pot deveni judecători ai Curții Constituționale sau reprezentanți ai statului român la instanțele internaționale la care România a aderat - de ex. CEDO.

Nu mai trebuie să dezbat eu ceea ce este atât de bine tratat în poziția AMR. O să revin, probabil mâine, cu o postare asupra celui de al doilea proiect de lege care va încerca să aducă modificări severe în sistemul public de pensii și să desființeze creanțele statului față de cetățenii care au servit statul, adică să desființeze pensiile de stat și de serviciu.

Actualizare

Despre poziția magistraților se pot citi articolele din cotidianul.ro și Mediafax.