Chiar în campanie fiind, să nu uităm de votul util ! Altfel, pierdem !

Este promovată o idee care, deși pare corectă, după cum este susținută de cei care declară că votează USR, în realitate duce la pierdere. Se spune că Cioloș ajunge prim-ministru după 11 dec. dacă se votează orice partid care îl susține. Unii sunt mai direcți și spun despre PNL și USR cu recomandarea, din partea lor, a USR. Și asta este o tactică de campanie.

Ideea pare bună. Până la un punct.

Partidele care îl susțin pe Cioloș, până acum, sunt doar PNL care îl promovează direct, ca obiectiv politic al partidului și USR care a promis că îl susține, dacă ajunge în Parlament (!). Mai mult, USR aduce condiționări pentru susținerea lui Cioloș, condiționări care reflectă un mod de gândire axat pe suspiciune și prezumția de vinovăție atât asupra lui Cioloș, dacă nu face ce îi cere USR dar, în special, pentru viitorii miniștri propuși de PNL (de exemplu) care este partidul care va încerca să formeze o majoritate parlamentară pentru susținerea lui Cioloș și a programului de guvernare pe care acesta îl va pune în aplicare. Programul va fi al PNL, acceptat de Dacian Cioloș ! Ei bine, USR deja se opune acestui program, cel puțin din ce declară în aceste zile Nicușor Dan sau alți membri de marcă ai USR.

Să spunem că împotriva campaniei agresive anti-PNL desfășurată de USR, ambele partide ajung în Parlament. Acestea trebuie să aibă capacitatea de a forma o majoritate parlamentară care să îl susțină pe Cioloș. Nicușor Dan a afirmat că în Parlament, dacă va exista o majoritate a PNL cu USR dar și a altor partide care îl susțin pe Cioloș vor vota pentru desemnarea lui Cioloș ca premier fără a participa la guvernare și fără a fi în alianță cu partidele care susțin Guvernul ! Este o declarație care poate fi probată fără nici un dubiu. Condiția USR este „dacă va exista o majoritate”. Dacă nu va exista, nu este nici o problemă pentru cei de la USR. Unde nu este, nici Dumnezeu nu cere, vorba aia ! Suntem deja la dubiul de care nu avem nevoie. Nu avem nevoie de acest „dacă”. Nu promovează entuziasmul pentru a avea un vot masiv pentru formațiunile politice care îl susțin pe Dacian Cioloș. Este o poziție indiferentă promovată în media de Nicușor Dan. Descurajantă. Nu îndeamnă la vot pentru Cioloș, dar cere voturi pentru USR (chiar dacă cei care îi dau voturile nu sunt și „demni” de a deveni membri ai acestui partid de elitiști) care se folosește de imaginea lui Cioloș și care, să fim foarte cinstiți, să respectăm adevărul spus de ei, nu își exprimă vocația de a guverna, nu vrea să se exprime ca o formațiune politică care sintetizează opțiunile politice ale electoratului său pentru o guvernare a României. Cu tot ce înseamnă această guvernare, nu doar transparența achizițiilor publice din fonduri guvernamentale - marea dorință „politică” a USR ! Suntem deja în „Absurdistan” ! Susțin un premier potențial fără a-i susține viitoarea guvernare ! Cei din USR, liderii lor, cei care fac și desfac în spatele ușilor închise obiectivele unor interesați pe care nu îi cunoaștem, nu au treabă cu viitorul României, au probleme doar cu interesele lor, doresc să fie la un nivel mai înalt al politicii pentru „apărarea” intereselor lor ! Josnic ! Cum-necum, banul să iasă ! Cât privește susținerea lui Cioloș la desemnare, o rază de speranță există. UDMR și-a manifestat, cam cu jumătate de gură, susținerea pentru Cioloș dacă va exista acea majoritate parlamentară la care să se alieze. Tradițional, parlamentarii minorităților vor vota cu puterea care se va impune în Parlament. Judecând cum trebuie, vedem că susținerea pentru Cioloș declarată de USR este nu doar subțire, este și nesinceră. Atacul furibund, permanent al USR, în media și pe internet, pe grupurile de socializare, împotriva PNL are drept scop, pe de o parte slăbirea PNL la alegeri și creșterea USR. Mulți se vor grăbi și vor spune că așa este în campanie. Corect. Dar să mergem să gândim mai departe. Slăbirea PNL va avea drept consecință nerealizarea obiectivului Dacian Cioloș prim-ministru după 11 decembrie ! USR va capta, dau de la mine, 1-2% din aceste atacuri dar nu este sigur că va avea suficientă putere pentru a acoperi pierderile PNL și astfel să se ajungă la formarea unei majorități parlamentare ! Dimpotrivă, eu văd că acțiunile USR sunt, de pe acum, pentru împiedicarea formării unei majorități parlamentare sub conducerea PNL. Cui folosește acest comportament ? Nici nu trebuie să te gândești mult. Evident PSD. PSD este partidul favorizat de comportamentul politic al USR. Păi, să îmi fie cu iertare, eu cred că USR simulează democrația și sprijinul pentru Dacian Cioloș, de imaginea căruia se folosește pentru a atrage voturi în folosul partidului. Culmea, „partidul salvatorilor de țară” se folosește de tertipuri și simulări pentru a deveni partid parlamentar ! Ei, USR-iștii care stau toată ziua cu cinstea și corectitudinea politică și socială pe limbă ! Vorba aia populară, au „limbă de șarpe” !

Mă înfurie faptul că PNL a ales să nu răspundă mârșăviilor USR. Poate că răspund și nu știu eu. Poate fi și așa.

Fără mare greutate se observă necesitatea de a se da un vot masiv PNL dacă vrem, cu adevărat, să avem un viitor guvern Cioloș. Dacă vrem să vedem personalitățile existente în partid sau atrase de PNL - prezentate deja publicului prin diferite manifestări -, puse pe listele parlamentare la Senat și Camera Deputaților, în viitorul Guvern Cioloș. Este singurul partid care are capacitatea de a se opune PSD și aliaților lui. Nu vorbesc despre cei care vor să parvină. Vorbesc despre partidele care au sintetizat, de la înființare, opțiunile politice ale cetățenilor țării și le-au susținut în Parlament, în Guvernele din care au făcut parte, în alte forme de organizare politică. Vorbesc despre partidele care, de-a lungul timpului, au făcut ceva pentru România, au schimbat sensul dinspre est spre vest. În viață mai este PNL. Din nefericire, PNȚCD a fost distrus de grupuri de interese străine politicii românești. Îmbucurător este faptul că o mare parte dintre vechii țărăniști au venit în PNL unde activează pentru apărarea, în continuare, a democrației și a viitorului pro-european al țării. Dintre cele 3 arătate mai sus ca fiind pro-Cioloș, este singurul partid care intră sigur în Parlament ! Este singurul partid pro-Cioloș care va primi voturi la redistribuire în loc să le dea la redistribuire ! Împărțirea voturilor celor care îl susțin pe Cioloș între PNL și USR poate avea drept consecință pierderea majorității parlamentare necesare susținerii unui viitor Guvern Cioloș iar de la un astfel de rezultat ajungem exact unde nu ne dorim: la o nouă dominație a PSD. Pentru că cei care își declară susținerea pentru Cioloș nu sunt atât de mulți încât să asigure partidelor care îl susțin majoritatea parlamentară ! Mai mult, nu există siguranța participării lor la vot ! Angajamentele electorale ale partidelor cu privire la procentajele pe care „le vor obține” sunt doar vorbe de auto-încurajare și stimulare a alegătorilor. Partidele mici, abia formate, fără structuri teritoriale consolidate, care își propun procentaje cu două cifre și le dau ca sigure, mint de îngheață apele. Sondajele de opinie, în general falsificate, „corectate” din creion, nu arată realitatea.

Imaginea pe care o am eu în urma consumului de informație care abundă în media este că PSD și aliații atacă PNL braț la braț cu USR ! Este ciudat, este ireal, este stupid !

Această imagine se suprapune peste succesul PSD la București, unde a fost sprijinit masiv de comportamentul politic al USR. Am spus-o și acum câteva luni, o spun și acum: USB-ul lui Nicușor Dan a dat Bucureștiul, în totalitate, PSD ! Este rezultatul acțiunilor desfășurate de USB-ul devenit acum USR, al acțiunilor desfășurate de Grupul de Dialog Social unde s-a evidențiat Gabriel Liiceanu, Revista 22, Societatea Academică Română a Alinei Mungiu Pippidi, a „muncii dezinteresate” desfășurate de intelectualii care au susținut „România curată”. Așa de bine au lucrat cei de mai sus, încât au făcut suficientă curățenie pentru ca PSD să câștige Bucureștiul. Acum lucrează în toată țara. Dacă a mers în București, poate merge în toată România !

La București, treaba este clară. Ori Firea, ori Predoiu.

Mă voi referi, îndeosebi, la „soarta” Bucureștiului. Nu neglijez restul țării, departe de mine gândul acesta. Am văzut că sunt județe din țară unde PNL este foarte bine cotat, de departe este pe primul loc, am văzu județe unde PNL duce o luptă strânsă cu PSD și am văzut județe fost fiefuri ale PSD unde PNL recuperează. Cred că și acolo, în acele județe în care lupta politică este acerbă, PNL va face un rezultat bun. Fără a neglija Bucureștiul dar și fără ai da o importanță exagerată, un rezultat general foarte bun al PNL ar fi un pas bun în vederea cuceririi puterii politice la toamnă, atunci când Parlamentul nu va mai fi format din tot felul de neaveniți, din tot felul de parveniți, din tot felul de ciudați ajunși prin oculte manevre politicianiste în înalta demnitate de reprezentant al cetățenilor.

Marea, înnebunitoarea întrebare a unor zile lungi de luptă politică a fost: cine este pe locul doi în preferințele electoratului ? Minunea ONG-istă Nicușor Dan sau „infamul” liberal Cătălin Predoiu ?

Tot felul de sondaje ale PSD sau ale unor posturi Tv arondate PSD, ale unor grupuri de interese dirijate de Alina Mungiu Pippidi dar și a altor actori politici îl scoteau pe Cătălin Predoiu pe la 8% - 12% în preferințele electoratului. O situație la PNL spunea că situația este alta. Cătălin Predoiu fără a fi desemnat candidat al PNL avea deja 22%. Cum i s-a anunțat candidatura, Pippidi și echipa de campanie a lui Nicușor Dan a scos imediat pe piață „un sondaj” de casă (încă am convingerea că fostul CSOP devenit între timp TNS - mare casă de sondare internațională ! -, este unul dintre sponsorii lui Nicușor Dan) în care Cătălin Predoiu „se prăbușește” la 8%. Normal, Nicușor Dan era la peste 20%. Și în „sondajele” PSD și în cele ale lui Pippidi (USB/CSOP).

Practic, PSD și USB-ul lui Nicușor Dan au lucrat împreună.

Simt că trebuie să o spun. Îmi vine greu să tot folosesc numele lui Nicușor Dan ca fiind candidat. Simt că el este, de fapt, doar o marionetă în mâinile mai multor grupuri de interese financiare și imobiliare care își doresc cu ardoare să pună mâna pe București („fată” bună de măritat, cu potențial de dezvoltare, cu terenuri încă protejate împotriva hulpavilor dezvoltatori imobiliari ...). La astea se adaugă informațiile, foarte deranjante, privind relațiile celor din anturajul lui Nicușor Dan cu cercuri de influență din Rusia, cercuri financiare, cercuri de promovare a unei politici externe ostile sistemului democratic al UE (care a stabilit sancțiuni împotriva Rusiei în domeniul bancar, al libertății de mișcare a capitalurilor rusești în Europa !). De aceea simt că vorba lui Nicușor Dan nu este a lui. El recită, ca un papagal, lecția pregătită de alții.

Am încercat să văd ce înțelege Nicușor Dan din nevoile Bucureștiului nu ca oraș, ca structură organizată a populației, ci ca reședință a celor 2 milioane de cetățeni, ca zonă de interes economic pentru încă un milion de cetățeni legați de București prin locuri de muncă, prin afaceri, prin rude etc. Pentru că nu mi-a ieșit, din prima, am analizat punându-mă în postura unui analist al cerințelor clientului. Clientul fiind bucureșteanul. Eu fiind printre clienți. Ei bine, Nicușor Dan abordează, în mod cu totul și cu totul superficial, el se axează pe un sistem de raportare, prin intermediul unui sau unor sisteme informatice existente sau pe care el le va cere când ar ajunge primar general. Ei bine, o astfel de abordare este cumplit de superficială. În fapt, el ne spune ce și-a dori el ca „apărător al Bucureștiului”, ce nu a avut și ce vrea el să se întâmple în viitor. El vede administrația Bucureștiului din perspectiva strâmtă, foarte strâmtă a unui ONG-ist care își dorește notorietate și nu din poziția unui viitor guvernant al capitalei.

Întăresc cele spuse prin faptul că nu a vorbit de loc, dar absolut de loc, de starea actuală a sistemului informațional din administrația centrală a Bucureștiului, nu a identificat suprapunerile informaționale și, pe cale de consecință, nu a identificat suprapunerile de atribuții între diferitele compartimente ale administrației publice, nu a identificat locul în care se rupe comunicarea administrației publice cu beneficiarii acesteia. Nu poți să te avânți în promisiuni cu sisteme informatice dacă nu știi care este sistemul informațional în structura analizată, în structura care ar urma să folosească sistemul informatic. Apoi, să îmi fie cu iertare, nu toată populația Bucureștiului este interesată de acele rapoarte pe care le reclamă Nicușor Dan. Rapoarte care constituie baza așa-zisului program de guvernare a lui Nicușor Dan. Nu degeaba a constatat Cătălin Predoiu că Nicușor Dan este superficial. Și este. Nicușor Dan vorbește de „instrumente” în loc să vorbească de reguli și principii, de programe și planuri de lucru. Habarnist. Notoriu. De aceea nu cred că el este „candidatul” real, este doar o „păpușă”, o „marionetă”. Alții sunt beneficiarii de fapt ai candidaturii lui.

Este evident că lupta se dă între Cătălin Predoiu care vine cu un proiect de guvernare al capitalei - capitala urmând a fi configurată ca o mare putere economică și financiară în zona de sud-est a Europei -, și Gabriela Vrânceanu Firea Pandele care vine cu proiectul „o capitală pentru familiile bucureștenilor”. Tema „familiile bucureștenilor” este una sentimentală, este promovată prin luări de cuvânt de către liderii Bisericii Ortodoxe Române tot în aceste zile, este promovată de liderii socialiștilor europeni care dau declarații pentru susținerea lui Firea, este promovată inclusiv de posturile de televiziune care nu își doresc ca PNL să preia conducerea în București. Diferențele de abordare sunt imense între principalii competitori. Creștin-democrații germani și-au declarat susținerea pentru Cătălin Predoiu arătând că ei îl susțin pentru că îl consideră singurul capabil să promoveze și să susțină „statul de drept” la nivelul guvernării celui mai mare oraș al României, aici unde sunt principalele instituții ale Statului. Firea ne invită către un București bisericos, Predoiu ne invită către un București al competiției internaționale. Un București favorabil și celor care îl susțin pe Nicușor Dan dacă nu ar dori cu ardoare dispariția controlului statului asupra manevrelor financiare oculte sau opoziției față de betonarea tuturor spațiilor verzi din capitala României.

Iau de bun comunicatul lui Nicușor Dan, potrivit căruia nu se retrage și că nici unul dintre susținătorii lui nu îl vor vota pe Cătălin Predoiu (chiar dacă Nicușor Dan s-ar retrage !). Dacă așa au primit „ordinul de zi pe unitate” de la Moscova sau de la Soros (tot acolo !), așa să fie. Rămân încă în pronunțare cei care nu și-au manifestat încă preferințele. Este vorba despre cei care își doresc locuri de muncă, își doresc dezvoltare, își doresc evoluție. Dacă nu găsesc încă ce își doresc în programele candidaților poate se uită mai atent la programul PNL promovat de Cătălin Predoiu și vor observa că acesta indică căile și mai puțin instrumentele de lucru. Iar căile sunt foarte importante, sunt generatoare de progres prin mijloacele care pot fi convenite cu cei interesați, se pot alege instrumentele care există deja, se pot adăuga noi instrumente, se pot moderniza cele existente pentru a face raportul cost/beneficiu cât mai atractiv.

Votanții anti-PSD au posibilitatea să iasă în față, la fel ca la alegerile din 2014 când a fost evitată catastrofa punerii lui Victor Viorel Ponta la conducerea țării. În mic, la București, suntem astăzi în aceeași situație. Desemnarea Gabrielei Vrânceanu Firea la conducerea capitalei este tot o catastrofă.

Ceilalți să se gândească bine. Acum se dă votul util. Nu există al doilea tur. Pot da votul politic, pentru consilierii partidului din care fac parte sau pe care îl susțin, dar la capitală au de ales: ori Firea, ori Predoiu. Nu există cale de întoarcere.

Atrag atenția și asupra votului la unele sectoare. Și acolo avem situații asemănătoare. La Sectorul 3 lupta este între Robert Negoiță, candidatul urmărit penal al PSD și Cristina Ancuța Pocora, deputatul PNL care a făcut dovada, cu vârf și îndesat a apărării intereselor comunității - creșterea alocațiilor pentru copii, creșterea indemnizațiilor pentru mame. Acum poate fi încurajată să se ocupe de administrarea unui sector, împreună cu consilierii PNL sau ai altor partide politice adversare ale PSD.

Votul util la europarlamentare, ar duce la un semnal de coagulare a dreptei.

Partidulețele cu pretenții de dreapta ar trebui să fie mai serioase cu aceste alegeri. Au un prag electoral peste care nu pot trece. Sunt pline de orgolii și au o dorință disperată să se răzbune pe celelalte formațiuni politice care au reușit. În special pe cele care le-au fost adversare și mai apoi aliate pe scena politică în diferite momente.

Pe blogul ei, Cristina Pocora (aici) are un material despre votul util care trebuie dat la aceste alegeri. Are dreptate. Formațiunile politice care nu trec pragul electoral de 5% dau voturi (prin redistribuire) partidului sau alianței care are mai multe voturi. Practic, trimit în Parlamentul European pe adversarul politic împotriva căruia vituperează zi de zi.

Spune Cristina: „Un vot neexprimat sau un vot pentru un partid mic, care nu va trece pragul de 5%, este în fapt un vot pentru PSD. Absenteismul sau irosirea votului pe un partid care îl va pierde la redistribuire  va crește scorul principalului partid care în continuare câștigă alegerile pe spatele celor defavorizați, a celor asistați social, ale căror voturi sunt mai ușor de strâns”.

Perfect adevărat. Din discuțiile purtate pe rețelele de socializare am văzut persoane care îndeamnă la anularea votului, la refuzul de a vota sau care îndeamnă la sancționarea partidelor politice printr-o formă sau alta la momentul votului pentru că ... nu au acceptat și nu au înstrăinat monarhia. Ei bine, toate aceste persoane fac jocul PSD. PSD încurajează aceste forme de manifestare pentru că ele aduc PSD procente suplimentare la redistribuire. Cum spune un lider local al PSD: „Fiecare cetăţean trebuie lăsat să facă aşa cum crede de cuviinţă. Sigur, să-l informăm că sunt unele calcule politice care se fac, e o discuţie, dar oamenii trebuie să decidă singuri cu cine votează”. Ziua de Cluj (aici).

Încurajarea absenteismului sau a manifestărilor „sancționatorii” pentru partide (o tâmpenie mai mare nu s-a putut spune !) completează zbaterea unor partidulețe fără orizont  de a ieși în evidență. Așa cum sunt PNȚCD Pavelescu, Noua Republică a lui Neamțu sau Forța Civică a lui M.R. Ungureanu. Este evident că acestea nu vor trece pragul de 5%. Sondajele falsificate ale PSD care îl creditau pe MRU cu aproape 20% „încredere” la dus pe individ aproape de narcisism. Ai lui sunt convinși că vor depăși pragul de 5% deoarece „poporul” îl iubește pe MRU !

Chiar dacă cele 3 (trei) partide așa-zis de dreapta au puțini membri și puțini simpatizanți, sunt hotărâte să vadă unde sunt situate pe scena politică. Liderii acestor partide nu au nici o jenă pentru faptul că orgoliul și nesăbuința lor poate duce la alegerea unui parlamentar în plus pentru PSD în PE. Ura oarbă față de alte formațiuni politice, ranchiuna, conștientizarea propriei neputințe îi împiedică să sprijine curentele politice pe care le promovează zi de zi. Toate trei sunt sau vor să fie membre ale PPE. Ei bine, prin efortul lor conjugat, efortul prostiei, vor favoriza unul sau două voturi în PE în favoarea PES. Eu cred că socialiștii români ar trebui să le ridice, după alegeri, un grup statuar al prostiei, drept mulțumire.

Crin Antonescu, Vasile Blaga și chiar cei din PMP au adus vorba despre acest „vot util”. Sunt partidele care luptă cu PSD iar măgărețele astea politice devin, prin comportamentul lor electoral, aliați ai PSD.

Crin Antonescu: „Există mai multe formaţiuni care se declară de dreapta, şi probabil şi sunt. Nu asta este discuţia acum, PNŢCD, Forţa Civică, mai ştiu eu care, Noua Republică şi aici este un lucru foarte important şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră să încercaţi să trimiteţi acest apel. Nu suntem un partid care a canibalizat alte partide, n-avem nevoie de asta. Este extraordinar de important ca oameni de bună credinţă şi cu convingeri de dreapta să înţeleagă că un vot dat acestor formaţiuni este, după toate probabilităţile, este un vot dat PSD şi nu cred că asta vor, pentru că, dacă ele nu fac acel barem de cinci la sută, şi e mult prea puţin probabil să-l facă, aceste voturi la redistribuire se duc la cel care are cele mai multe voturi, adică la PSD. Nu cred că un om care votează cu PNŢCD sau cu Forţa Civică la aceste alegeri vrea ca votul lui, de fapt, să fie folosit de PSD”.

Vasile Blaga: „Voturile date unor partide care nu vor intra în Parlamentul European în cea mai mare parte se vor îndrepta către PSD care, e clar, se învârte undeva la 40% şi va lua 40% şi din redistribuire. De aceea un vot dat unor partide care nu vor intra în PE este până la urmă un vot dat PSD”.

Este clar. Am văzut și reacțiile „tulburate” ale liderilor celor trei „măgărețe” politice. Sunt penibili.

Nu are importanță pentru care partid de pe partea dreaptă a eșicherului politic vor vota, important este să dea votul unui partid care prezintă garanția că va depăși pragul electoral. Nu vor PNL ! Foarte bine. Poate vor PDL (care i-a adus în Parlament în 2012 !) sau, de ce nu, PMP. Pe oricare dintre ele ar pune votul este infinit mai bine dacă ar vota pentru partidul lor. Au timp să crească, dacă au de unde, iar în 2016 să facă dovada că pot depăși pragul electoral.