Demnitarii nu sunt funcționari publici. Bagă la cap Băsescule !

Băsescu a tot introdus, cu sprijinul parlamentar al unor gugumani, reglementări care au creat confuzie și care au făcut din statul de drept un stat al bunului plac. De fapt, Băsescu a găsit astfel de reglementări de pe timpul guvernării Năstase, guvernare care a avut multe astfel de „minuni” legislative cu scopul de a impresiona vestul Europei.

Sunt de acord cu modificările în codul penal și în alte legi prin care demnitatea publică nu este asimilată funcției publice. Nu are cum. Președintele, deputații și senatorii precum și profesiile liberale nu pot și nu trebuie asimilate statutului funcției publice. Sunt condiții diferite de ocupare a funcțiilor respective. Sunt funcții, cum se observă bine (pentru că au rol public) însă nu sunt supuse aceluiași statut juridic. În timp ce funcționarul public este subordonat altui funcționar public la nivel superior, demnitarul nu are o subordonare, el îndeplinindu-și atribuțiile în baza unui mandat popular.

Asimilarea demnității publice cu cea a funcționarului public a fost și este o mare prostie. Este o idioțenie, mai bine zis. Băsescu a forțat o astfel de asimilare pentru că astfel putea lăsa impresia că ceilalți demnitari ai statului îi sunt, cumva, subordonați el devenind un „șef al statului”, chiar dacă Constituția nu îi prevede o astfel de funcție.

Pe de altă parte, o astfel de prevedere va obliga Parlamentul să procedeze la modificarea sau completarea legilor existente astfel încât demnitarii să suporte sancțiunile legale în situația în care acțiunea lor publică încalcă normele ce se vor stabili pentru demnitari. Incompatibilități, proceduri de cercetare a actelor și faptelor lor care sunt comise cu încălcarea legii etc.

Odată realizată această disociere, va trebui umblat la atribuțiile funcțiilor de demnitate publică. Mă gândesc la nivelul comunităților locale. Un primar, de exemplu, reprezintă comunitatea locală și nu statul. Astfel că acele acțiuni de recunoaștere a unor drepturi civile ale persoanelor în numele și pe seama statului nu vor mai trebui semnate de primar ci doar de funcționarii publici care la nivel primăriei asigură, în numele și pe seama statului, respectarea legalității. Pentru că actele respective sunt opozabile tuturor celorlalți, ele pot fi atacate în justiție în caz că persoana respectivă este nemulțumită de soluția problemei. Gândind doar sub acest aspect, apare problema subordonării. Pe de o parte, este o subordonare administrativă a respectivului funcționar față de primar - care este demnitar public - și o subordonare lucrativă, funcțională, față de ministerul sau autoritatea centrală desemnată prin lege să reprezinte statul în relația cu cetățeanul pe o temă dată. Se poate, dar este și greu de realizat. O modificare a legii respective are consecințe mult mai mari decât se discută acum. Iar acum se discută doar sub aspectul „răzbunării”, al „sancțiunilor”, al confuziei voite.

Este evident că din moment ce demnitarii - parlamentarii, de exemplu -, nu primesc „salariu”, nu sunt subordonați administrativ, au libertate deplină în acțiunea publică, nu au repere formale de comportament în funcția publică, putând adopta o poziție contrară interesului puterilor politice ale statului exprimate de Președintele României sau de Guvern, chiar pot contesta modul în care s-a procedat la judecarea unui caz în justiție (!), nu pot fi asimilați funcționarilor publici. Tot ce face un demnitar și are libertatea de a face în interiorul funcției publice pe care o deține poate constitui pentru un funcționar public acte sau fapte de încălcare a legii. Pentru care funcționarul public își poate pierde calitatea, postul, poate fi judecat și condamnat.

Eu sunt pentru aceste modificări. Pe acest blog am mai exprimat această idee. Demnitarul nu poate fi asimilat funcționarului public.