Cazul: o infirmieră în Franța a refuzat să renunțe la vălul islamic pe timpul serviciului public încălcând astfel dreptul pacienților la egalitatea de tratament medical.
Cauza este interesantă. Foarte interesantă. Mai ales că CEDO distinge între dreptul de a practica o religie și obligația ca în timpul serviciului public să nu se facă o discriminare a beneficiarilor pe baze religioase. Discriminare care poate fi prezumată, nu doar dovedită.
Mi-a venit în minte imediat situația din România.
Medicii din spitale și policlinici, medicii de familie ca și personalul medical aferent își exhibă preferințele religioase la locul de muncă. Este posibil ca un pacient de altă confesiune sau unul care nu aparține de o religie să se teamă că nu va fi corect tratat ? De ce nu ! Pe timpul discuțiilor cu medicul sau cu personalul medical este posibil ca aceștia să considere că pacientul de altă confesiune sau ateul nu merită un tratament egal cu credincioșii de „bună credință”. Nu trebuie eliminat acest semn de întrebare. Mare semn de întrebare. Mai ales când pacientul vede în spatele medicului icoane, cărțulii cu rugăciuni, vede că are la gât însemne religioase etc. La medici de religie musulmană pot exista alte însemne care să pună pe gânduri un pacient.
Ajungi la poliție. Te întâmpină icoanele și crucile. Te poți gândi că tratamentul de care vei avea parte va fi influențat de religia afișată de polițiști ? Te poți gândi. Te poți gândi că o plângere depusă de tine, un necredincios sau un credincios al altei religii, împotriva unui credincios de religia polițistului va fi tratată cu superficialitate sau pur și simplu aruncată la coșul de gunoi ? Te poți gândi.
Când vezi că în spatele oficialului din poliție, a cărui poză apare în presă, peretele este plin de icoane, pe birou are icoane te gândești de mai multe ori dacă are rost să faci plângere împotriva polițistului care nu a respectat legea și nu a dat curs plângerii tale. Corb la corb nu își scoate ochii.
În instituțiile de învățământ iar ne aflăm în fața acestei probleme. Ostentativ, directorii și profesori își arată apartenența la ortodoxism, acolo unde biserica ortodoxă este dominantă, la protestantism acolo unde protestanții sunt dominanți, la catolicism sau la islamism. Nu ai altă școală unde să duci copiii. Trebuie să te gândești serios la posibilitatea ca aceștia să fie discriminați pe motiv religios și să fie declarați tâmpiți din naștere.
Și toate acestea pe fondul politic foarte viciat de competiția generată de niște idioți politici: care politician este mai credincios în ortodoxism. Să nu uităm campania PSD din anul 2014 când ei se declarau a fi singurii credincioși adevărați. Să nu uităm de faptul că au impus tot personalul din administrația publică, buni creștini ortodocși dar și buni social-democrați.
Chiar am de gând să promovez această decizie a CEDO. Ne-ar ajuta să revenim la normal, să eliminăm pericolul înfruntărilor religioase, pericol din ce în ce mai apropiat generat de persoane lipsite de spirit civic (nu ar fi o noutate asta, ar fi o noutate să scăpăm de aceste otrepe).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu