miercuri, 28 martie 2018

Expulzările diplomaților ruși continuă. Rusia califică acțiunile statelor drept „mitocănie”, „obrăznicie”, „nebunie” ...

Se pare că apune, destul de abrupt, visul unei colaborări pașnice cu Rusia lui Putin. Undeva s-a rupt legătura între visul și acțiunea politică a lumii pentru o colaborare pașnică cu Rusia și realitatea zilei. Putin nu s-a putut opri. Refuză noile  realități geopolitice și, așa cum spuneau niște analiști, visează la o nouă Yalta. Vrea o reîmpărțire a sferelor de influență, vrea ca NATO să-și oprească expansiunea și să refuze statelor care doresc să adere la Alianță accesul, vrea ca Uniunea Europeană să își oprească extinderea în Balcani și în apropierea granițelor Rusiei. Vrea să fie recunoscută ca forță mondială și decident asupra soartei altor popoare. Vrea sfere de influență. Vrea, dar Europa, Asia, restul lumii nu mai sunt în secolul XIX! Suntem în secolul XXI și altele sunt datele problemei.


Un număr de 25 de state, printre care SUA, Canada, Australia, Ucraina și 16 state UE au anunțat luni expulzarea unor diplomați ruși, ca răspuns la atacul cu neurotoxină, de la Salisbury, Marea Britanie. În total, 140 de oficiali ruși trebuie să părăsească țările unde se află în misiune.
Problema s-a generalizat. Din ce în ce mai multe state adoptă această atitudine față de Rusia, o atitudine de „auto-protecție”. Pentru că și Rusia, cea care a creat neurotoxina în laboratoarele rusești și nu a declarat organismelor internaționale existența produsului ce urma a fi folosit ca armă de luptă, nu recunoaște faptul că a fost creată în Rusia și folosită pentru suprimarea unor persoane incomode pentru regimul de la Moscova. Mai mult, diplomația rusă susține că neurotoxina folosită la Salisbury a fost fabricată în Cehia, Statele Unite, Marea Britanie, Ucraina etc. Tactica rusă de a duce problema în curtea altora. Numai că, aceeași neurotoxină a fost folosit cu aproape 14 ani în urmă în Rusia, iar cercetările au dus inclusiv la cercetătorul rus care a creat neurotoxina și a pus-o la dispoziția asasinului pentru a suprima un incomod lider politic liberal. A murit și liderul politic, a murit și secretarea acestuia. Este o confirmare a faptului că laboratorul care a creat neurotoxina are rețeta chimică și capacitatea de a o reproduce pentru folosința celor interesați!


Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut o declarație când a anunțat că statele membre ale Uniunii Europene sunt solidare cu Marea Britanie că primele expulzări de diplomați ruși nu vor și ultimele! Este evident că fiecare stat membru al UE își va face propriile evaluări. Lor li se adaugă NATO care a expulzat, de la comandamentul Alianței, un număr de reprezentanți ai Rusiei cu precizarea că astfel se reduce simțitor numărul acțiunilor de culegere a informațiilor din partea Rusiei în interiorul Alianței.

Reacția Rusiei a fost și este agresivă. Prinsă asupra faptului, se comportă agresiv, în buna tradiție rusă, pentru a impresiona și a băga teama în sufletul partenerului extern care nu se comportă cum dorește Kremlinul. Numai că vremurile au evoluat. Comportamentul rușilor este primitiv. De aceea este bine să fim foarte atenți la faptul că statele membre UE și NATO au adoptat această atitudine de solidaritate sub umbrela celor două organizații internaționale! Probabil că în mod individual nu ar fi procedat la expulzarea spionilor ruși sub acoperire diplomatică din țările lor.
Aceste gesturi provocatoare de solidaritate cu Londra, făcute de state care au preferat să urmeze exemplul Marii Britanii fără să se deranjeze să verifice circumstanțele în care a avut loc incidentul, nu fac decât să escaladeze o politică de confruntare, a amenințat ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov.
Imaginea BBC este o fotografie a momentului. La data ... ora ... asta era situația. Pentru  că experiența internațională a învățat marile puteri dar și alte state că jumătățile de măsură nu pot fi acceptate pentru că cei care acceptă vor fi îngenunchiați, urmează și alte măsuri, inclusiv alte expulzări.

Calificând măsurile luate, în funcție de țară, ca „obrăznicie”, „mitocănie” la decizia Irlandei, „nebunie” la decizia României, Rusia nu lasă loc unui dialog. Este de domeniul evidenței: agresorul reclamă că este agresat.

Rusia anunță că va lua măsuri de retorsiune, pe baza principiului reciprocității. Va expulza oficiali diplomatici din ambasadele statelor care au expulzat la rândul lor diplomați ruși. Mai departe ce va face? Este afectată sever de încetarea colaborării economice în multe domenii importante pentru Rusia. Un exemplu simplu: programul rus de reînarmare navală suferă din cauza imposibilității Rusiei de a mai importa turbine navale din Ucraina și motoare diesel navale din Germania. Plus alte și alte sisteme și mecanisme care ar fi oferit navelor de luptă ruse să se situeze la același nivel de performanță ca navele similare din NATO. Deja statele membre ale Uniunii Europene au în pregătire un alt program de sancțiuni ca urmare a situației de la Salisbury.

Recomand pro-rușilor să nu mai calculeze raportul de forțe cu formula „Rusia-țara X” din NATO sau Uniunea Europeană. Situația de acum, confirmă solidaritatea statelor membre NATO dar și solidaritatea altor state cu valorile promovate de statele membre NATO. Iar faptul că Uniunea Europeană se alătură ca o uniune de state și nu ca state membre dar luate individual, arată că Rusia se află în fața unor puteri economice și militare superioare ei. Politica lui Putin a grăbit uniunea politică europeană deși scopul lui strategic a fost acela de a dezbina uniunea. Iar Rusia va începe să își numere eșecurile. Inclusiv reducerea alocărilor pentru înarmare la 3% în anii următori deși se vrea un „semnal de pace” este de fapt un semnal al incapacității Rusiei de a mai susține un program de înarmare ambițios în concurență cu SUA dar și cu proiectul UE de dezvoltare a propriei politici de apărare și securitate.

Unde suntem noi? Suntem în NATO și Uniunea Europeană. Că nu ne comportăm încă la nivelul cerințelor, că nu ne comportăm matur, este vina alegerilor noastre politice. Cu o astfel de conducere a Parlamentului și a Guvernului, nu greșesc dacă spun că foarte apropiată de „modelul” anilor '50 din secolul trecut, nu putem să avem o direcție de dezvoltare predictibilă în sensul integrării depline în spațiul tare al Uniunii Europene. Cu PSD și ALDE ne comportăm la nivel politic ca bișnițarii de la colțul străzii.

Niciun comentariu: