DOCUMENT- SESIZAREA PNL ADRESATĂ CCR PRIVIND CONTESTAREA MANDATULUI DE DEPUTAT AL LUI LIVIU DRAGNEA

Partidul Național Liberal a depus astăzi, 14 mai, la CCR sesizarea privind contestarea mandatului de deputat al lui Liviu Dragnea.

Domnului Valer DORNEANU,
Președintele Curții Constituționale

Stimate domnule Preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. 146 lit. c) din Constituția României și art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal formulează prezenta

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE


a Hotărârii Camerei Deputaților nr.122 din 21 decembrie 2016 pentru validarea mandatelor deputaților aleși la data de 11 decembrie 2016, cu referire expresă la prevederea conținută de punctul 4 din paragraf 36 „circumscripția electorală nr.36, județul Teleorman”, din anexa parte integrantă a hotărârii antereferite, pe care o considerăm neconformă cu prevederile art.1 alin.(5) coroborat cu art.70 din Constituția României, pentru motivele expuse în continuare.

I. Procesul legislativ al  Hotărârii Camerei Deputaților nr.122 din 21 decembrie 2016

În fapt, la data de 21 decembrie 2016, în temeiul raportului Comisiei de Validare, Camera Deputaților a procedat la adoptarea Hotărârii nr.122/2016, prin care a validat mandatele de deputat ale persoanelor declarate alese de Biroul Electoral Central la scrutinul organizat pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, la data de 11 decembrie 2016.

Hotărârea Camerei Deputaților conține un articol unic și o anexă cu numele deputaților ale căror mandate au fost validate, enumerate pe circumscripții electorale, parte integrantă a actului juridic infraconstituțional.

II. Admisibilitatea sesizării de neconstituționalitate

Cu privire la admisibilitatea sesizării arătăm că aceasta vizează Hotărârea Camerei Deputaților nr.122 din 21 decembrie 2016 care are ca obiect de reglementare validarea mandatelor deputaților aleși la data de 11 decembrie 2016.

Conform art. 70 din Constituția României „Deputații şi senatorii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiția validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.” Conform deciziei Curții Constituționale nr. nr.251 din 30 aprilie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.14/2014 privind numirea președintelui și a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară Publicată în Monitorul Oficial nr.376 din 21.05.2014 „procedând la circumstanțierea competenței sale de control de constituționalitate al hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că „pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competențe, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional.” (Decizia nr.53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2011, Decizia nr.54 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2011, Decizia nr.307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.293 din 4 mai 2012, Decizia nr.783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.684 din 3 octombrie 2012). Hotărârile Parlamentului contestate pot avea caracter normativ sau individual, întrucât „textul art.27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate — ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile.” (Decizia nr.307 din 28 martie 2012). Curtea Constituțională a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicție între hotărârile menționate la art.27 din Legea nr.47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr.307 din 28 martie 2012 și Decizia nr.783 din 26 septembrie 2012). Curtea a mai reținut, în privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, că norma de referință, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat, poate fi atât o dispoziție de rang constituțional, cât și una infraconstituțională, ținând cont de dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție. O atare orientare a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri — autorități și instituții de rang constituțional —, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională.”

Pe cale de consecință, în cazul sesizării de neconstituționalitate privind Hotărârea Camerei Deputaților nr.122/2016 suntem în situația descrisă de decizia antecitată, obiectul acesteia vizând organizarea și funcționarea unei autorități de rang constituțional, consacrată expres prin dispoziția art.70 din Constituția României, fapt pentru care vă solicităm să constatați admisibilitatea sesizării noastre de neconstituționalitate.

III. Motive intrinseci de neconstituționalitate

Punctul 4, al paragrafului 36 - „circumscripția electorală nr.36, județul  Teleorman” din anexa, parte integrantă a Hotărârii nr.122 din 21 decembrie 2016 a Camerei Deputaților referitor la validarea mandatului domnului Nicolae-Liviu Dragnea - este neconstituțional deoarece încalcă dispozițiile art.1 alin.(5) și ale art.70 alin.(1) și alin.(2) din Constituția României.

În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, dispune art.1 alin.(5) din legea fundamentală. Acest principiu este temelia sistemului de drept din România, constituind garanția respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Dispozițiile art.1 alin.(5) reprezentau temelia constituțională a acțiunii Camerei Deputaților la momentul constituirii acesteia în legislatura 2016-2020, prin validarea mandatelor deputaților declarați aleși, implicit în cazul validării mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea la recomandarea Comisiei permanente speciale de validare, organism de lucru al Camerei Deputaților cu atribuții reglementate de art.3 și următoarele din Regulamentul Camerei Deputaților.

Camera Deputaților, în cazul reflectat la pct.4 al paragrafului 36 din Hotărârea Camerei Deputaților nr.122 din 21 decembrie 2016, avea obligația regulamentară să se pronunțe prin vot asupra invalidării mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea deoarece acesta era condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni în cadrul derulării unui proces electoral, cauză expresă de invalidare a mandatului prevăzută de art. 7 alin.(3) teza II din Regulamentul Camerei Deputaților. Este de menționat, totodată, că acestuia i-a fost interzis, din anul 2015, prin hotărârea judecătorească de condamnare rămasă definitivă, exercițiul drepturilor electorale (dreptul de vot și dreptul de a fi ales) pentru o perioadă de 4 ani de zile.

Dispozițiile art.7 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților sunt imperative: „(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral.”

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art.13 din Legea nr.78/2000 „în derularea procesului electoral” al referendumului organizat pentru  demiterea Președintelui României, la data de 29 iulie 2012, fiindu-i interzis exercițiul drepturilor electorale pentru o perioadă de 4 ani, prin sentința penală nr.341 din 15 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală în dosarul nr.4862/1/2013. Conform sentinței penale „în aplicarea art.5 Cod penal: În baza art.13 din Legea nr.78/2000 condamnă inculpatul Dragnea Liviu Nicolae (…) la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art.71 Cod penal anterior aplică inculpatului Dragnea Liviu Nicolae pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a, b Cod penal anterior.”

Sentința penală a fost modificată, în calea apelului, prin majorarea pedepsei principale și menținerea pedepselor accesorii, conform deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr.114/2016.

Raportat la dispozițiile art.7 alin.(3) teza II din Regulamentul Camerei Deputaților este irelevantă modalitatea dispusă de instanță de executare a pedepsei deoarece dispoziția regulamentară se referă expres numai la existența unei „hotărâri judecătorești de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral”, condiție suficientă pentru invalidarea mandatului.

Din cele arătate mai sus este în domeniul evidenței că în temeiul sentinței penale nr.341 din 15 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, dl. Nicolae-Liviu Dragnea a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.13 din Legea nr.78/2000 în cadrul procesului electoral al referendumului pentru demiterea Președintelui României, organizat la data de 19 iulie 2012.

Referendumul este un proces electoral, în litera și în spiritul legii speciale în materie. Conform Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, activitatea în cadrul referendumului se desfășoară în baza „listelor electorale”(art.5 alin.3 din lege) prin „operațiuni electorale”(art.15 alin.2 din lege) și prin intermediul „birourilor electorale”9 ex. art.21, art.23 din lege).

Pe cale de consecință, în cadrul referendumului se „derulează un proces electoral” la finalul căruia poporul român își exprimă „voința sa suverană”, conform art.2 din Legea nr.3/2000. În același context argumentativ precizăm dispozițiile art.392 din Codul Penal care arată „dispozițiile art.385-391 se aplică în mod corespunzător și în cazul faptelor săvârșite cu prilejul unui referendum”.
Art.385-392 sunt reglementate în titlul IX „infracțiuni electorale” din Codul  Penal. În doctrina de specialitate, cu privire la titlul IX „infracțiuni electorale” din Codul Penal se precizează: „regimul electoral este reglementat în șase legi speciale: Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (M.Of. nr.84 din 24 februarie 2000), cu modificările și completările ulterioare; Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată (M.Of. nr.333 din 17 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului [...], republicată (M.Of. nr.670 din 12 septembrie 2011), cu modificările și completările ulterioare; Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată (M.Of. nr.627 din 31 august 2012), cu modificările și completările ulterioare; O.U.G. nr.93/2003 pentru exprimarea prin mijloace electronice la referendumul național privind revizuirea Constituției (M.Of. nr.716 din 14 octombrie 2003)”. (p.718, Drept penal, partea specială, Alexandru Boroi, ed.2, editura C.H.Beck, București, 2014)

Realitatea juridică arată că la data de 11 decembrie 2016 dl. Nicolae-Liviu Dragnea era condamnat penal, definitiv, pentru săvârșirea unei infracțiuni „de folosire a influenței ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unui partid politic, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”, în cadrul procesului electoral organizat la referendumul pentru demiterea Președintelui României, din la data de 19 iulie 2012, ceea ce constituie realizarea condiției negative prevăzute de art.7 alin.(3) teza II din Regulamentul Camerei Deputaților pentru invalidarea mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea.

Această situație urma a fi constatată prin raportul Comisiei de Validare, prin care ar fi fost obligatorie, în opinia noastră, propunerea, către Camera Deputaților, de invalidare a mandatului. Deși a fost formulată o asemenea propunere în cadrul ședinței Comisiei de Validare, aceasta a fost respinsă prin votul majorității membrilor comisiei. Inexistența propunerii de invalidare nu exonerează Camera Deputaților de obligația de a proceda la analizarea îndeplinirii condițiilor de validare/invalidare pentru fiecare mandat în parte, cu atât mai mult cu cât această propunere de verificare a îndeplinirii condițiilor regulamentare a fost formulată în ședința Camerei Deputaților, în mod expres cu privire la  mandatul domnului Nicolae-Liviu Dragnea, conform stenogramei. În context, reamintim că, potrivit deciziilor Curții Constituționale, comisiile parlamentare sunt organe interne de lucru ale Camerelor parlamentare, rapoartele sau avizele acestora având doar rolul de a îndruma activitatea în plen a Camerei Deputaților și a Senatului:

„Lipsa reglementării exprese în cadrul prevederilor constituţionale ale art.103 a caracterului obligatoriu, sub aspectul existenţei actului, al avizelor comisiilor permanente, coroborată cu dispoziţiile art.64 alin.(4) şi (5) din Constituţie, pune în evidenţă locul şi rolul comisiilor permanente, ca organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului a căror activitate are caracter pregătitor pentru o oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei...”
„Dat fiind caracterul de organe de lucru interne al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este acea a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau Camerelor reunite. Rapoartele şi avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, nu şi din perspectiva soluţiilor pe care la propun, Senatul şi Camera Deputaţilor fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul îşi îndeplineşte atribuţiile constituţionale.” (decizia CCR nr.209/2012)

Prin urmare, în ședința Camerei Deputaților din data de 21 decembrie 2016, revenea acestei Camere parlamentare obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor de validare/invalidare a mandatului domnului Nicolae-Liviu Dragnea. Pentru respectarea dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituția României, Camera Deputaților avea obligația să constate îndeplinirea condiției negative prevăzute de art.7 alin.(3) teza II privind săvârșirea unor fapte de natură penală în cadrul procesului penal, constatate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă înainte de alegerea în funcția de deputat, și să procedeze la invalidarea mandatului de deputat în cazul domnului Nicolae-Liviu Dragnea.
Procedând per a contrario, prin validarea mandatului domnului Nicolae-Liviu Dragnea, conform pct.4, paragraf 36 din anexa  Hotărârii Camerei Deputaților nr.122/ 21 decembrie 2016, Camera Deputaților a încălcat dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituția României.

În susținerea motivelor noastre invocăm precedentul invalidării mandatului de senator al domnului Brînduşel Nichitean, prin Hotărârea Senatului nr. 58 din 17 decembrie 2004 privind invalidarea mandatului unui senator. Mandatul domnului Brîndușel Nichitean a fost invalidat pentru motivul săvârșirii unor fapte penale în cadrul procesului electoral deși acesta avea doar calitatea de cercetat penal (suspect) la momentul invalidării mandatului. Hotărârea nr.58 din 17 decembrie 2004 a Senatului României se află și în prezent sub prezumția de constituționalitate, prin urmare poate fi invocată ca precedent în argumentarea sesizării de neconstituționalitate.

Cu privire la rezultatul vătămător al încălcării principiului legalității pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, în opinia noastră există o astfel de vătămare, aceasta  constând în încălcarea dreptului fundamental de a fi ales, prevăzut de art.37 din Constituția României, pentru primul supleant din lista Partidului Social Democrat la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat din data de 11 decembrie 2016 din circumscripția electorală nr.36 județul Teleorman. Validarea mandatului de deputat pentru dl. Nicolae-Liviu Dragnea a afectat dreptul de a fi ales și exercitarea mandatului prevăzut de art.70 din Constituția României, al supleantului din lista de candidați a Partidului Social Democrat pentru circumscripția electorală nr.36 județul Teleorman la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat din data de 11 decembrie 2016, fiind îndeplinite toate condițiile intrinseci pentru constatarea neconstituționalității dispozițiilor supuse criticii de neconstituționalitate.

În concluzie, vă solicităm să constatați, pentru motive intrinseci, că dispoziția punctului 4, din paragraful 36 -„circumscripția electorală nr.36 județul Teleorman, din anexa, parte integrantă la Hotărârea Camerei Deputaților nr.122 din 21 decembrie 2016, cu privire la validarea mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea, este neconstituțională deoarece încalcă dispozițiile art.1 alin.(5) coroborat cu dispozițiile art.70 din Constituția României.

În drept, ne motivăm sesizarea pe dispozițiile art. 27, alin. (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Infractorul Liviu Dragnea are o bucurie. Înalta Curte a admis redeschiderea unui dosar

Dosarul clasat în 2013 al TelDrum a fost redeschis. Datele noi au fost oferite de ancheta OLAF. Nasol moment pentru infractorul Liviu Dragnea și gașca de borfași care l-a însoțit în săvârșirea actelor și faptelor de încălcare a legii.

Greu îmi este să nu le spun lucrurilor pe nume, folosind evident cuvinte din dicționar.

"Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. În temeiul art. 335 alin. (4) și alin. (41) Cod procedură penală, confirmă redeschiderea urmăririi penale dispusă prin ordonanța nr. 117/II-2/2018 din 3 iulie 2018, în dosarul nr. 337/P/2009 (986/P/2014) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a corupției numai in rem și numai cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 Cod penal de la 1969. Menține celelalte dispoziții ale rezoluției din data de 14 octombrie 2013, respectiv cele referitoare la neînceperea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de stabilire cu intenție a unei valori diminuate a activelor unei societăți, prevăzută de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Definitivă. Pronunțată în cameră de consiliu, azi 1 octombrie 2018", se arată în decizia instanței.

Se pare că studiul documentelor OLAF cu privire la ticăloșiile comise la Teleorman (în dosarul ălalaltu' 😅) a dus la date care confirmă prezumția rezonabilă că acolo, în acea cauză care a fost clasată în 2013, există acte și fapte care pot duce la o inculpare a unor indivizi, printre care se pare că „fruntea” este asigurată de infractorul Liviu Dragnea. 

Ce poți ura unui infractor înrăit? La mai mulți ani cu executare, Liviu Dragnea! Este timpul să îți scrii memoriile sau, de ce nu, un roman de succes despre un băiat care a venit la oraș în ciorapi flaușați și care a ajuns la un moment dat să conducă o parte a țării. Bine, de acord cu unii mai cârcotași, recunosc că alți băieți și niște fete (acum cam moși și băbuțe în devenire) te-au sprijinit. 

Tel Drum S.A îi duce la groapă pe hoțomanii din Teleorman ai PSD

Încă un dosar. Gras, baban, serios, cu un prejudiciu mare, în euro, început la sesizarea OLAF, oficiul european care „păzește” fondurile europene, sesizare din 2016 care însă în urma cercetărilor făcute de procurorii DNA a ajuns să aibă rădăcinile în 2001, când actualul infractor Liviu Dragnea era președinte al Consiliului Județean.

Comunicatul DNA este mare. Lung. Cu multe detalii care dezbracă Tel Drum S.A. de minciunile cu care infractorul Liviu Dragnea l-a îmbrăcat în timp.

Comunicatul DNA este prezentat și la Agerpres.

Lista „suspecților” pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale în acest dosar este destul de măricică. Camera Deputaților nu are cum împiedica urmărirea penală și stabilirea unor măsuri asiguratorii de către DNA sau instanța de judecată competentă împotriva infractorului Liviu Dragnea. Singura acțiune mai de Doamne ajută a deputaților este să îi plângă de milă infractorului Dragnea pentru că statul de drept îl ia la întrebări pentru infracțiunile săvârșite.

DRAGNEA NICOLAE-LIVIU, președintele Consiliului Județean Teleorman la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- constituirea unui grup infracțional organizat,
- două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
- două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul;

FIȘCUCI MARIAN, persoană apropiată primului menționat, acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat;

PITIȘ PETRE, fost consilier în cadrul CJ Teleorman, reprezentant al Tel Drum SA , pentru săvârșirea infracțiunilor:
- constituirea unui grup infracțional organizat,
- evaziune fiscală, în formă continuată,
- complicitate la două infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul;

NEDA FLOREA, reprezentant al SC Tel Drum SA, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- constituirea unui grup infracțional organizat,
- complicitate la două infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul;

ION FLORIAN, reprezentant al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat;

BĂȚĂUȘ MUGUR, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- constituirea unui grup infracțional organizat,
- complicitate la două infracțiuni de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
- două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul;

PIPEREA VICTOR, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- constituirea unui grup infracțional organizat,
- complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene;

NEAGOE DANIEL, asociat și administrator al unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat;

PREDESCU MARIN, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Se cuvin câteva observații de bun simț. Din cele 9 persoane suspectate 5 sunt din Consiliul Județean Teleorman! O formulare a procurorilor DNA spune că „grupul infracțional organizat” activează și acum! Iar asta înseamnă că pe parcurs nu este de colo să vedem că se vor adăuga unele persoane la lunga listă a certaților cu legea teleormăneni! Iar la câtă populație are Teleormanul chiar îmi pun întrebarea: câți dintre ei sunt „în regulă” cu legea? O fi având dreptate teleormăneanul care a afirmat în fața unei camere Tv că infractorul Liviu Dragnea a distrus imaginea Teleormanului pentru mulți ani de acum încolo.

Tel Drum S.A. este la finalul existenței. La fel sunt tot felul de firme și firmulițe înființate pentru buna funcționare a aranjamentelor de fraudare a fondurilor europene la CJ Teleorman.

Să nu uit! Dănuț Cristescu (PSD), noul președinte al CJ Teleorman, cel foarte deranjat de procurorii DNA care au cerut niște documente nu cu mult timp în urmă și care cerea ca orele suplimentare făcute de funcționarii CJ să fie plătite de DNA are acum răspunsul DNA. Activitatea „grupului infracțional organizat” la CJ Teleorman continuă și astăzi!

Nu este exclus să îl vedem și pe acest apropiat al infractorului Liviu Dragnea dând cu subsemnatul pe la DNA!

DNA încheie comunicatul cu următorul calup:

„Liviu Nicolae Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție) a obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte, respectiv donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009), transferul părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său, dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea și de fosta soție de la o altă societate din grup, bani obținuți de către Liviu Nicolae Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deținut de o societate din grup și a cărui îmbunătățire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA)”.

Înclin să cred că DNA și-a făcut foarte bine treaba. Sesizarea OLAF a fost suficient de detaliată pentru a avea imaginea corectă a situației.

Să nu uităm! Hărțuirea lui Kovesi are în spate acțiunile DNA împotriva infractorilor sau viitorilor infractori din PSD și ALDE (clienți fideli ai Justiției). Acum a fost chemată iar la Comisia specială de anchetă a Parlamentului! Hărțuirea continuă. Probabil cu mai multă putere, acum după ce infractorul Liviu Dragnea are un dosar așa de greu deasupra capului.

Apropo! Ieri, la TSD, tocmai și-a tras niște laude! Iar tinerii din PSD au primit indicația să îl ia de exemplu pe „omul de geniu” !

Așa, ca între foști colegi (Coleguțule! Coleguțo!)

Agerpres. Romică Părpălea a depus o plângere penală la DIICOT împotriva ministrului Carmen Dan

Of, of, of și jalea-i mare! Se toarnă coleguții din PSD pe bandă rulantă. Ba, ce să vezi și să nu crezi, o iau iar de la Adam și Eva, adică de la alegeri. Nu cele normale, cele fraudate! O treabă pentru comisiile alea speciale de la Parlament, care caută frauda în alegeri acolo unde nu este. Nu, frauda în alegeri este în secția de vot, așa cum arată Romică Părpălea nu în apartamentul lui Gabriel Oprea sau la sediul PSD unde o altă echipă se adunase pentru a „împiedica fraudarea alegerilor”. Chiar așa. Nu cumva ar trebui ca acea comisie specială să cerceteze cum au acționat cei de la PSD pentru „a împiedica fraudarea”? Ba ar cam trebui dar nu are Parlamentul chef. Cum vine treaba asta? PSD-iștii și ALDE-iștii să se acuze singuri pentru fraudarea alegerilor? Peste poate!

Ia uite ce spune Părpălea, presei, după ce a depus o plângere penală împotriva lui Carmen Dan care era, undeva în timp, o simplă „rezervă de cadre” a mărețului conducător infractorul Liviu Dragnea:

„Cu doamna Carmen Dan m-am întâlnit în anul 2012, când era un neînsemnat membru de partid, o ținea Dragnea în culise. A fost președinte la o secție de votare cu mine. Eram colegi atât la alegerile locale, cât și la referendumul din iulie 2012. Doamna Carmen Dan să vă explice ce a căutat în joia dinaintea alegerilor în biroul actualului deputat Boboc Valentin, unde am fost și eu și toți ceilalți președinți din secțiile de votare, în care ne oferea directive clare venite din partea domnului Dragnea să modificăm procesele verbale în dosarul 'Referendumului', deoarece prezența de vot la secția mea era de 38%. Verificați la secția unde Carmen Dan a fost președinte, dacă s-a modificat procesul verbal cu prezența la vot la alegerile locale”

Hait! Dosarul „Referendumului”? Adică cel în care Liviu Dragnea a fost judecat și condamnat? De la acel dosar i se trage calitatea de „infractor”,  pe care cei care îl pomenim cu această calitate nu avem cum fi acuzați că „jignim” pe onorabilul lider al PSD (nu am pus ghilimele pentru că nu mă refer la o posibilitate ci la o realitate!).

Pe timpul lui Ceaușescu, bunii și străbunii PSD la fel procedau. Înlocuiau buletinele de vot neconforme cu „realitatea politică”, schimbau procentele de prezență prin completarea în fals a listelor cu depunerea, simultan, a buletinelor de vot necesare în urne. Se pare că obiceiul continuă să fie viu nu doar în mintea ci și în faptele PSD-iștilor.

Romică Părpălea are și alte acuzații la fel de grave. Intervențiile lui Carmen Dan în chestiunile funciare. Zonă de foarte mare interes pentru teribila Tel Drum.

Se împute treaba din ce în ce mai mult. Sper ca Justiția să învețe cât trebuie din cele ce descoperă la Teleorman și să vadă ce s-a întâmplat și în alte județe unde baronii PSD sunt pe cai mari. Sunt absolut de acord că nu doar cei din PSD au făcut „fapte mărețe” pentru încălcarea legii. Toți cei implicați trebuie duși acolo unde merită. La pușcărie. Nu este un rău pentru ei că vor fi condamnați, este un mare rău pentru noi dacă ei nu vor fi condamnați, dacă bunurile acumulate prin fraudă nu le sunt confiscate și banii nu sunt duși la bugetul de stat care a fost fraudat în mod grosolan. Desigur, se pune problema despăgubirii oamenilor care au fost jefuiți de acești tâlhari.

Rămân cu o mare întrebare. Cât timp vor accepta niște oameni să facă pușcărie pentru a acoperi pe unii și pe alții?

Ceasul rău, pisica neagră ... Deli-Orman (Pădurea Nebună) ...

Teleormaniada. Citind pe ici colo, văd că Telorman a ajuns pe toate gardurile.

Avem un Guvern care este pe cale să „sufere” consecințele „nebuniei”. După numele turcesc al județului care a cauzat problema. Chiar dacă în denumirea în limba română „deli” a fost înlocuit cu „tele” - care înseamnă îndepărtat, departe, la distanță -, rezultând o denumire româno-turcă.

Sevil Shhaideh a ajuns la DNA unde a fost informată că poate recuza un expert (aici). Acuzată că a pitrocit un HG cam prea ilegal, suportă consecințele legii. Acum, să clarific, din punctul meu de vedere această speță, cred că a primit o dispoziție, de la „șăf”, adică ministrul, titular al competențelor oferite de lege persoanei juridice, să facă HG-ul. Fata asta s-a executat. Nu știu dacă a consultat juriști, nu știu dacă juriștii ministerului respectiv au fost buni (adică trecuți întâi prin ciur și dârmon), văd însă că primul HG emis a „omis” să vadă că nu poate călca peste o lege (Legea apelor). S-a mulțumit, în mod superficial, să aplice o altă lege. Primul HG, cel care avea rolul de a curăța „cărarea” a fost semnat de ea. Secretar de stat care ar fi avut dreptul să semneze doar dacă ministrul era plecat aiurea și nu își putea îndeplini atribuțiile. Ministrul fiind, nimeni altul, decât infractorul Liviu Dragnea. Următorul HG, cel care „dădea” la tot poporul teleormănean un beneficiu a fost semnat de ministru. Nu după multe zile! Ciudat.

Tot din cauză de „deli-orman” suferă și Rovana Plumb. Că HG-ul buclucaș a plecat de la ministerul lui Dragnea la ministerul lui Rovana, al mediului și apelor, cel care era plin de specialiști în ape. Numai că, specialiștii lui Rovana au mers pe burtă. Au tulburat apele pentru „prostime”. Dacă Rovana spune că în cauză este așa, apoi, să ne fie cu pardon, așa este. Cum să pui la îndoială „specialiștii”? Numai că, ce să vezi, Rovana va suferi. Dacă nu astăzi, mâine sigur. Știu ce vor spune cârtitorii: DNA nu va pune mâna pe Rovana. O apără Parlamentul iar la alegerile viitoare se va practica metoda Vosganian. Va intra iar în Parlament iar parlamentarii o vor proteja încă 4 ani. Așa o fi? Poate cu nu. Poate că vom intra și noi, ca popor, în legalitate. Adică să ne apărăm legile. Că de aceea le-am dat, nu?!

Procurorii DNA au cășunat pe bietul județ și au făcut o vizită cu mandat de ridicare de documente, semnat de un procuror, la Consiliul Județean (aici).

Președintele Consiliului Județean Teleorman, PSD-istul Dănut Cristescu, are dreptul la protest: „Se ridică documente. Se caută anumite documente. Este o ordonanță dată de procuror. La 16,30 se termină programul de lucru. După această oră, poate plătește DNA personalul”

Să te înveți minte, Kovesi! Să nu mai ții funcționarii publici peste program ca să le iei documentele!

Agerpres are, „potrivit unor surse” din interiorul CJ, informația suplimentară: documentele ridicate nu se referă la dosarul „Belina”. Hait!

Dosarul cu Bombonica lui Dragnea și frauda cu cele două funcționare din bugetul statului în bugetul PSD este la instanță. Documentele probatoare sunt la dosar. Dosarul „Belina” belește Guvernul. Documentele probatoare sunt la dosar. Acum, ce naiba mai este? Dănuț, PSD-istul, are mare supărare. Oare ce au găsit procurorii DNA? Nu sunt cei de la DIICOT, sunt cei de la DNA. Dacă nu este vorba despre calitatea persoanei, este faptă de corupție sau este vorba despre o sumă foarte mare de bani în legătură cu faptele unor funcționari publici. Sunt curios. Aștept. Se va ajunge iar la Dragnea?

Buba a crăpat de tot. Se curăță „puroiul”

DNA ne satisface curiozitate. Acum știm despre ce este vorba. Putem să legăm enorm de multe acțiuni ale DNA din ultimul timp dar, mai ales, ale „dușmanilor” DNA și în special asupra Laurei Codruța Kovesi. La mijloc a fost „marea disperare”.

Ușurel că „nu dau turcii”!

Zilele trecute, pe la DNA a trecut Victor Viorel Ponta. Fost prim-ministru la data faptelor pomenite în comunicatul de astăzi al DNA (pe care îl voi pune mai jos). Presei, VV Ponta i-a spus că a fost întrebat cu privire la modul cum au fost emise niște HG-uri. Ei bine, este vorba despre HG-urile despre care face vorbire DNA în comunicat. Iar aceste acte normative terțiare au avut rolul de a „fenta” Constituția și legile țării pentru a se ajunge la o aparență de legalitate pentru un jaf ordinar. Nu l-a dat în gât pe infractorul Dragnea, a ajutat procurorii să afle adevărul. Bravo lui! Băiat bun. Nu știu cât îl ajută. Pentru că cele semnalate de DNA cu privire la cele două HG-uri buclucașe ar fi trebuit să fie văzute și de Secretariatul General al Guvernului care, așa cum spune legea, este „portița” prin care se ajunge la prim-ministru. Iar Ponta era în noiembrie 2013 prim-ministrul României. Era prim-ministrul României și în 2014 când CJ Teleorman a încheiat alte și alte matrapazlâcuri care au dus la „împroprietărirea” unei societăți comerciale devenită „privată” cu teritorii care aparțin de domeniul public al statului! Cum bine știm deja cu toții, „Tel Drum” este beneficiara. Iar la „Tel Drum” nu știm cine este proprietarul! Unii spun că infractorul Dragnea. Eu mai aștept.

Acum trebuie să înțelegem de ce eforturile de a o elimina pe Laura Codruța Kovesi au adunat politicieni, procurori - cei de la Inspecția Judiciară și din organizațiile profesionale ale magistraților -, judecători - de la organizațiile profesionale ale judecătorilor dar și de la CSM -, tehnocrați - cum este Toader Tudorel ministru al Justiției -, analiști, juriști, astrologi, numerologi etc. Acum trebuie să înțelegem marea disperare a infractorului Liviu Dragnea și a inculpatului CAP Tăriceanu.

22 septembrie 2017 
Nr. 906/VIII/3 

COMUNICAT

În completarea comunicatului nr. 716/VIII/3 din 13 iulie 2017 (pe care îl voi pune în continuare!), ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus extinderea urmăririi penale față de următorii suspecți

SEVIL SHHAIDEH, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
IONELA STOIAN ( fostă VASILE), director în cadrul M.D.R.A.P, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
GHEORGHIU MARIANA SANDA, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
GUȘĂ RODICA, asistent-registrator în cadrul Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria, cu intenție sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
DIACONU ALEXANDRINA ANDUȚA, registrator-șef în cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Teleorman, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

În același dosar, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție - doamna Laura Codruța Kovesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de PLUMB ROVANA, deputat în Parlamentul României, fost ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice, în legătură cu săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcției ministeriale.

Din ordonanța întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia: 

În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate H.G. 943/2013 act cu caracter individual și HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din:
- Constituției României,  
- Legea apelor 107/1996,  
- Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, 
- O.U.G. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române" 
- Legea 115/1999 a responsabilității ministeriale 
- Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.  

Prin aceste fapte a fost prejudiciat patrimoniul statului și au fost vătămate interesele Administrației Naționale "Apele Române". 

Totodată, au fost efectuate notări în cărțile funciare ale celor două imobile (insula Belina și brațul Pavel) cu încălcarea dispozițiilor din Codul Civil, pentru a ascunde titularul dreptului de închiriere și pentru a facilita adoptarea hotărârilor de guvern menționate.

În susținerea acestor demersuri, persoane cu funcții de decizie din Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, precum și din Oficiul de Cadastru Teleorman, Biroul de Cadastru Alexandria, Administrația Națională "Apele Române" și Consiliul Județean Teleorman au servit intereselor unei societăți particulare, încălcând dispoziții prevăzute în mai multe legi.

Concret, 

Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

Sub pretextul realizării Complexului turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca", la data de 26 iulie 2013, Consiliul Județean Teleorman a înaintat Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P), o notă de fundamentare privind trecerea unor bunuri din proprietatea publică a statului și din administrarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice - Administrația Națională „APELE ROMANE", în proprietatea publică a județului Teleorman și administrarea Consiliului județean Teleorman.

La primul proiect de hotărâre de guvern, două ministere implicate în avizare, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice au atras atenția că scoaterea din domeniul public al statului și din administrarea “Apelor Române” a celor două obiective nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin hotărâre de guvern.

În aceste condiții, a apărut necesitatea unui demers menit să creeze aparența că Insula Belina și Brațul Pavel nu ar face parte dintre bunurile care aparțin domeniului public al statului aflate în administrarea “Apelor Române”, astfel încât transferul dreptului de proprietate să se poată realiza prin hotărâre de guvern.

Astfel, în ședința de guvern din data de 6 noiembrie 2013, s-a adoptat H.G. 858/2013 prin care se modificau codurile de clasificație ale Insulei Belina și Brațului Pavel, în sensul că, pe hârtie, se elimina apartenența acestora la bazinul hidrografic al Dunării, creând aparența că trecerea lor în proprietatea și administrarea Consiliului Județean Teleorman nu mai impune adoptarea unei legi, ci este posibilă doar printr-o hotărâre de guvern.

Modalitatea de adoptare a H.G. 858/2013, act cu caracter normativ, s-a abătut de la prescripțiile normelor legislative, inclusiv prin aceea că proiectul de hotărâre nu a avut, la momentul adoptării, avizele Ministerului Justiției și al Ministerului Finanțelor Publice.

Din probele administrate, a rezultat bănuiala rezonabilă că numita Rovana Plumb, în calitate de ministru al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, cu intenție, a inițiat și promovat H.G. 858/2013 (proces care a durat numai 17 ore), cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative.

La data de 27 noiembrie 2013, deoarece aparent impedimentele fuseseră înlăturate, s-a adoptat H.G. 943/2013 prin care Insula Belina și Brațul Pavel au fost trecute din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „APELE ROMANE", în domeniul public al județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman.

Prin modalitatea de adoptare a acestei hotărâri de guvern au fost încălcate prevederile Constituției României, cele ale Legii organice 213/1998, ale Legii 107/1996 și cu O.U.G. 107/2002, având în vedere că insula Belina și Brațul Pavel fac parte din albia minoră a Dunării, astfel încât nu puteau constitui obiect al unui transfer de proprietate publică. De asemenea, au fost încălcate o serie de dispoziții ce reglementează normele de tehnică legislativă, aspect semnalat în repetate rânduri de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, în perioada premergătoare adoptării hotărârii.
Adoptarea hotărârii de guvern a fost posibilă în condițiile în care, în calitate de secretar de stat în cadrul M.D.R.A.P, prin semnare, suspecta Sevil Shhaideh și-a însușit în totalitate conținutul notei de fundamentare și a proiectului de hotărâre de guvern, a inițiat și a promovat H.G. 943/2013 prin care se consfințea transmiterea unor părți din imobilele Insula Belina și Brațul Pavel, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă ce nu permiteau un astfel de transfer, aspect semnalat în repetate rânduri de către Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției.

La rândul său, suspecta Ionela Vasile Stoian, în calitate de director la M.D.R.A.P. -Direcția Juridică, Relația cu Parlamentul și Relații Internaționale, a sprijinit demersurile nelegale prin aceea că nu a întocmit note referitoare la observațiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare (ministerul Justiției și cel al Finanțelor Publice), nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare, a contribuit la crearea unei reprezentări false M.F.P. și M.J. referitor la contactele de închiriere deja existente.

De menționat că, anterior acestor demersuri, suprafețe din Insula Belina și Brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private. 

Pentru a nu atrage atenția administrației publice centrale cu privire la existența unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina și brațul Pavel, s-a dorit obținerea unor extrase de carte funciară "curate", în care să nu apară contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și această societate comercială.

Astfel, sub pretextul îndreptării unei erori materiale, suspectele Gheorghiu Mariana Sanda cu complicitatea suspectelor Gușă Rodica și Diaconu Alexandrina Anduța, în calitate de registratori, cu încălcarea legii, respectiv a unor prevederi din Codul civil, au acționat astfel încât să fie radiate notările privind încheierea contractelor de închiriere cu acea firmă privată.

Faptele descrise mai sus au determinat obținerea unui avantaj patrimonial de către Consiliul Județean Teleorman, respectiv dreptul de proprietate și dreptul de administrare asupra unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel.

Totodată a fost cauzat un prejudiciu statului român, precum și o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale A.N.A.R. prin lipsirea de dreptul de administrare asupra celor două bunuri.

Un aspect relevant este că, prin forma finală a HG 943/2013 se renunță la exprimarea “pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca", ceea ce reprezenta motivul inițial invocat pentru trecerea către Consiliul Județean Teleorman a celor 2 obiective.
Apare în schimb o sintagmă mai generală și anume “în vederea reabilitării și valorificării cadrului natural al zonei Dunării – Belina -Brațul Pavel”. 

Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile 307 Cod de procedură penală.  

Din probele administrate, a rezultat bănuiala rezonabilă că numita Rovana Plumb, în calitate de ministru al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, cu intenție a ajutat la săvârșirea faptei penale reținute în sarcina suspectei Sevil Shhaideh, respectiv a inițiat și promovat H.G. 858/2013 în decurs de 17 ore, în perioada 5.11.2013 - 6.11.2013, cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative. Prin efectele acestei hotărâri de guvern s-a urmărit crearea unei aparențe de legalitate a trecerii Insulei Belina și a Brațului Pavel, prin proiectul de hotărâre de guvern ce va purta nr. 943/2013, contrar aspectelor semnalate în repetate rânduri de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției cu privire la forța juridică a actului normativ.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Și acum pun celălalt comunicat, din luna iulie 2014 la care face referire DNA

13 iulie 2017 

Nr. 716/VIII/3 

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus continuarea urmăririi penale față de suspecții:

GÂDEA ADRIAN IONUȚ, la data faptei președinte al CJ Teleorman și IORDAN NELA DORICA, la data faptei inspector în cadrul Serviciului Financiar Contabilitate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată,

DUMITRESCU MIRCEA, la data faptei administrator public al județului Teleorman, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

Din ordonanța întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia: 

În luna ianuarie 2014, suspectul Gâdea Adrian Ionuț, în calitate de președinte al CJ Teleorman, beneficiind de ajutorul suspectului Dumitrescu Mircea, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu a îndeplinit acte prevăzute în dispozițiile legislației primare, fapt ce a condus la încheierea cu o societate comercială și o altă persoană a trei contracte de închiriere având ca obiect părți din insula Belina și brațul Pavel al fluviului Dunărea (în suprafață totală de 80 ha).

Concret, aceste contracte au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani (la prețuri de 1.900 lei/ha/an, 2.792 lei/lună și 3.988 lei/lună, toate fără TVA), fără organizarea unei licitații și fără inițierea și parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu județean.

Scopul acestora era darea suprafețelor respective în folosința temporară a locatarului pentru creșterea peștelui în regim natural, fără furajare, pentru pescuit sportiv și agrement, interzicându-se desfășurarea oricăror altor activități.

Contractele respective au făcut obiectul controlului financiar preventiv, viza fiind acordată în aceeași zi, 16 ianuarie 2014, de către suspecta Iordan Nela Dorica, inspector în cadrul Serviciului Financiar Contabilitate, în condițiile în care aceasta cunoștea modalitatea de încheiere a acelor documente.

Prin aceste demersuri a fost cauzată o vătămare a intereselor publice, legitime ale CJ Teleorman, totodată, fiind obținut un folos necuvenit de către beneficiarii contractelor, reprezentat de dobândirea imobilelor respective.

Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. 

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Buba s-a spart de tot. Cu grijă față de „pacient”, în cazul acesta societatea românească, DNA curăță pe lângă „sursa de infecție”. La urmă va apare „alb-gălbui” cel care a stat mereu în planul II dar care a fost de fapt beneficiarul. 

Avem nevoie de mai mult DNA. Cum spunea un finanțist cunoscut, trebuie să umblăm la ADN-ul societății pentru că altfel nu avem cum evolua.

De la Rise Project despre Dragnea la DNA și de aici răsar inculpații, ca ciupercile după ploaie

DNA a trecut de la cercetarea in rem (ca să afle dacă fapta există) la cercetarea in personam (ca să afle autorul faptei). Doar pe o parte a informațiilor privind tâlhăriile din Teleorman. Bine, nu este vorba despre infractorul Liviu Dragnea însă este vorba despre „aliații” infractorului.

DNA a dat un comunicat. Îl voi pune și eu. Presa a preluat comunicatul și l-a transformat în articole. Eu doar indic faptul că „oamenii” infractorului Liviu Dragnea, cei care sunt identificați de presă, au început să intre în malaxorul Justiției. Plecând de la o judecată populară destul de simplă, potrivit căreia „cămașa este mai aproape de piele decât haina”, cred că cei care deja au devenit inculpați vor avea ceva de spus la DNA pentru a mai scăpa de mărimea pedepsei. Iar dacă urmărirea penală a procurorilor va „prinde” și alte capete de acuzare, „bunăvoința” inculpaților va fi mai mare. Nu din cauza „încrederii în Justiție” ci de frica Justiției. Frica de a petrece ultimii ani din viață după gratii și cu familiile distruse după ce au depus atât „efort” pentru a asigura bunăstarea lor.

 14 iulie 2017 
Nr. 718/VIII/3 

COMUNICAT

În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 1332/VIII/3 din 25 septembrie 2014, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații:

SIMIONESCU ADRIAN CONSTANTIN, la data faptelor deputat în Parlamentul României și acționar în cadrul societății comerciale Fan Speed Nikopole, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- efectuare de acte de comerț incompatibile cu funcția deținută, 
- complicitate la evaziune fiscală, 

FIȘCUCI MARIAN, la data faptei administrator al SC Proinvest SRL, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, 

MARINAȘ FLORINEL și SIMIONESCU MIHAI ALEXANDRU, la data faptelor administratori ai Fan Speed Nikopole, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală,

SC PROINVEST SRL, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală. 

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: 
În perioada 2012 – 2014, inculpatul Fișcuci Marian, prin SC Proinvest SRL, a achiziționat din spațiul intracomunitar utilaje agricole de la firme consacrate în domeniu, pe care le-a livrat beneficiarilor - firme românești. În acest lanț economico - financiar, a introdus o verigă fictivă, respectiv firma bulgărească Fan Speed Nikopole, controlată de deputatul Simionescu Adrian (administrată de ceilalți doi inculpați) căreia îi erau livrate utilajele agricole, iar aceasta le livra beneficiarilor finali din România.
Ca mod de operare, inițial se identificau beneficiarii – firme românești și se perfectau înțelegeri cu administratorii acestor societăți, interesate în achiziționarea de utilaje agricole, promițându-li-se vânzarea unor astfel de utilaje, procurate preponderent din Germania și Franța, prin intermediul SC Proinvest S.R.L. care era și dealer-ul autorizat al firmelor producătoare.
După identificarea firmelor interesate care erau și beneficiari finali, utilajele erau achiziționate din statele menționate și transportate, apoi depozitate la sediul SC Proinvest S.R.L..
Dacă la momentul aducerii utilajelor agricole în România, fiind vorba de achizițiile intracomunitare, s-ar fi procedat direct la revânzarea acestora către firmele românești – destinatarii finali, tranzacția comercială ar fi fost generatoare a obligației de plată a TVA.
În acest context, inculpatul Fișcuci Marian, cu complicitatea celorlalte persoane, a creat un circuit comercial suplimentar, fictiv, menit să îi faciliteze eludarea obligațiilor fiscale către stat, obținând astfel sume mai mari ca venituri și totodată, a afectat indirect și celelalte firme din domeniu, concurente, care vindeau la prețul de piață ce includea și TVA.
Schema infracțională de eludare a obligațiilor fiscale, s-a realizat pe următorul circuit: SC Proinvest S.R.L. Alexandria, controlată de inculpatul Fișcuci Marian, realiza o vânzare fictivă (tranzacție intracomunitară) către firma Fan Speed Nikopole, controlată de inculpații Simionescu Adrian Constantin și Marinaș Florinel, (operațiune scutită de TVA). Ulterior, agentul economic din Bulgaria proceda la revânzarea utilajelor către clienții din România, identificați anterior și cu care se negociase deja vânzarea utilajelor, încă de când acestea erau proprietatea Proinvest SRL sau urmau să devină proprietatea acesteia.
În cadrul acestei operațiuni comerciale fictive, utilajele erau transportate de la sediul SC Proinvest S.R.L. pe teritoriul Bulgariei, mai târziu fiind reintroduse în România și livrate beneficiarului final.
Tranzacțiile realizate cu firma din Bulgaria nu aveau un scop economic real, fiind efectuate exclusiv pentru a crea o aparență de legalitate și a beneficia de regimul de scutire de TVA aplicabil operațiunilor intracomunitare.
În cursul anului 2014, inculpatul Simionescu Adrian Constantin, deputat în Parlamentul României, prin demersurile efectuate, direct sau cu sprijinul altor persoane, a controlat întreaga activitate comercială a două societăți comerciale, una dintre ele fiind Fan Speed Nikopole, obținând un folos în valoare de 1.159.393 lei (echivalentul cumulat al profiturilor realizate de cele două firme în perioada respectivă).
Potrivit datelor existente în cauză, inculpatul Simionescu Adrian Constantin a realizat în mod efectiv activitățile de administrare a celor două firme, el fiind atât factorul decizional în respectivele societăți comerciale, cât și administratorul “de facto”, realizând atribuțiile specifice administratorului.
Urmare a acestor demersuri, s-a stabilit că, în intervalul 2012 – 2014, valoarea utilajelor (bunurilor) – “livrate intracomunitar” este de 20.854.508 lei. Prin simularea acestor livrări de bunuri către Fan Speed Bulgaria, SC Proinvest SRL Alexandria a prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 5.692.634 lei, reprezentând TVA de plată, administratorul societății în toată această perioadă fiind inculpatul Fișcuci Marian.

În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților Simionescu Adrian Constantin, Marinaș Florinel, Simionescu Mihai Alexandru și SC Proinvest SRL.
Aceeași măsură a mai fost instituită și asupra conturilor deținute de inculpații: Simionescu Adrian Constantin, Fișcuci Marian, Marinaș Florinel, Simionescu Mihai Alexandru și SC Proinvest SRL

Inculpaților li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Ce va mai fi, vom afla. Să remarcăm faptul că din articolul Rise Project a ieșit aproape imediat la iveală o primă afacere ilegală. Iar ancheta continuă ! Cei inculpați astăzi au probabil mai multe de povestit !

DNA s-a sesizat din oficiu asupra unor infracțiuni asimilate corupției

Ieri, 10 iulie, DNA a comunicat că s-a sesizat din oficiu asupra unor infracțiuni asimilate faptelor de corupție studiind materialele din investigația Rise Project. Urmărirea penală este in rem (cu privire la existența faptelor).

Nu avem încă un făptuitor, deși investigația jurnalistică îl indică cu vâr și îndesat pe infractorul Liviu Dragnea și o clică de lingăi teleormăneni dar și din alte „înalte sfere” ale puterii, trecătoare, de la vremea faptelor.

Agerpres. DNA s-a sesizat din oficiu și cu alte aspecte privind investigația Rise Project

''La data de 10 iulie 2017, procurorii anticorupție s-au sesizat din oficiu în legătură cu alte aspecte conținute în investigația jurnalistică, publicată la data de 6 iulie 2017 (altele decât cele precizate în comunicatul nr. 690/VIII/3/7 iulie 2017), existând indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni asimilate corupției. În acest moment este începută urmărirea penală doar cu privire la faptă (in rem). Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă'', precizează Biroul de Informare și Relații Publice al DNA într-un răspuns la solicitarea AGERPRES.

Iar cresc emoțiile unora. Iar vor fi dezbateri aprinse. Trebuie să avem încredere în lege și în cei care sunt chemați să aplice legea.

Investigația Rise Project vorbește mult despre vânzarea subevaluată a unor active publice. Va trebui să se vadă dacă nu cumva acele vânzări sunt imposibile. Al cui domeniu erau bunurile vândute ? Erau din domeniul public al statului sau al administrației publice locale ? Erau în domeniul privat al statului sau al administrației publice locale ? S-au respectat procedurile legale până la înstrăinarea lor ? Cine a făcut evaluarea care a stat la baza înstrăinării patrimoniului ? Cum a fost făcută evaluarea ? Și uite așa, procurorii specializați vor avea de desfăcut ghemul încâlcit al unor acțiuni și relații între autoritățile publice și persoanele care au format grupurile infracționale deținând și calitatea de actori publici.

Când intră procurorii specializați pe o astfel de „afacere” ies multe la iveală. Cei care au fost implicați în derularea acțiunilor care par a fi infracțiuni asimilate faptelor de corupție au de ce să se simtă deranjați. Măcar să învețe că nu există crimă perfectă !

În orice societate funcționează, fără greș, o lege: legea conservării informației utile. Este benefică tuturor. Inclusiv procurorilor care sunt obligați prin prevederile constituției să apere interesele generale ale societății. Iar în investigația Rise Project sunt informații care pot deveni utile procurorilor pentru că se pare, interesele generale ale societății au fost serios „cotonogite”. Societatea a fost fraudată de un grup de persoane constituite în grup infracțional. Există o prezumție în acest sens iar procurorii sunt obligați să o verifice.

Cine își închipuia că la Consiliul Județean Teleroman se comite o infracțiune pe timpul mandatului infractorului Liviu Dragnea ? A fost suficient un denunț care s-a dovedit util, pentru că a relatat fapte reale. Denunțătorul a spus adevărul iar adevărul aduce binele. Pentru societate, desigur, nu pentru infractorii care stau cu frica'n sân așteptând o oarecare clemență de la instanța de judecată. Iar infractorul Liviu Dragnea stă cu ditamai morcovul băgat în fund pentru că o nouă condamnare îl duce direct după gratii, legea fiind clară. Nu poate primi două condamnări cu suspendarea executării pedepsei. Așa că va executa după gratii și cei doi ani de zile primiți cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar. Iar dacă și dosarul acesta deschis de DNA va trece la faza urmăririi penale in personam, iese infractorul Liviu Dragnea de la pușcărie când va avea „hamsterul” alb ca zăpada.

Luceafărul Teleormanului la ... ananghie

Infractorul Liviu Dragnea este la mare ananghie. Se adună informații despre el. Curg. Răsar de unde nu te aștepți. Pentru cei care dețin informații întregi sau frânturi de informații și care simt că infractorul Liviu Dragnea a slăbit, vor profita. Vor da „pe goarnă” tot ce știu dar și ceva pe deasupra, în general ce bănuiesc. Iar ce bănuiesc strică mai mult decât informațiile despre ceea ce știu. Vorba aia, „foaie verde lobodă, gura lumii slobodă” !

Despre „Tel Drum” și epopeea acestei societăți comerciale s-a scris mult. Inclusiv despre influența lui Dragnea asupra societății, mai ales asupra afacerilor societății. Iar de aici la faptul că infractorul Liviu Dragnea a avut beneficii nu a fost decât un pas. Până de curând, pasul acela a fost ascuns. Una dintre investigațiile celor de la „Rise Project”, destul de largă, aduce niște informații deja tratate, în mare parte, de cei de la „Adevărul”, „HotNews”, „Evenimentul Zilei”. Noutatea acestei investigații este aceea că matrapazlâcurile de la Teleorman erau cunoscute și de oamenii legii, de poliția locală, de poliția națională, de miniștrii de interne, chiar de primii-miniștri - Adrian Năstase, CAP Tăriceanu și Emil Boc. Pentru că documentul apărut în anul 2011 care caracterul unui centralizator al unor evenimente anterioare ! Înseamnă că U.M. 215 de pe timpul lui Ardelean,  transformată și folosită de partidele politice la putere pentru a ști ce fac în activitatea economică și comercială adversarii politici, a cules date constant și le-a prezentat conducerii politice a țării. Acum a fost iar restructurată, cu modificări de substanță a legii, foarte periculoase pentru că lasă la latitudinea „civililor” prelucrarea informațiilor potrivit Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicata, chiar dacă acele informații privesc doar domeniul de competență al MAI ! Pe bună dreptate cei de la Rise Project au preluat semnalul politic al opoziției parlamentare și arată că infractorul Liviu Dragnea și PSD și-au făcut propriul serviciu secret !

Ieri s-a mai petrecut un „eveniment”. ANAF a „călcat” două redacții în aceeași zi. Nu este o premieră ! ANAF a mai servit puterea politică de la guvernare și înainte. În toate guvernările. Fără excepție. Iar proba o constituie procesele și condamnările șefilor sau angajaților ANAF pentru încălcarea legii.

Digi24 vine cu o informație „calificată”. Fostul șef al ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, scos din funcție de prim-ministrul Dacian Cioloș pentru că a devenit urmărit penal pentru favorizarea făptuitorului în dosarul lui Mădălin Voicu și Nicolae Păun, a arătat ce a făcut ANAF după o documentare proprie:

„Desantul asupra Rise Project și Hotnews era pregătit de ceva timp”, scrie Diaconu, pe contul său de Facebook. „Vă asigur că nu exista niciun element de risc major care să justifice intervenția Antifraudei la Rise Project și Hotnews. De fapt, pe domnii de la ANAF, cozi de topor ale lui Dragnea, îi interesa cine finanțează cele două publicații. Aflând numele acestora, contractele în derulare, urmau să acționeze asupra acestor finanțatori. De asemenea, trimiteau un puternic mesaj că dacă mai stau alături de cele două redacții vor avea probleme cu Fiscul. Era un mesaj puternic și pentru toată mass-media, care dacă nu se raliază celor care ridică osanale Farului din Alexandria pot să devină victime”

Curiozitatea presei și a consumatorilor de știri a fost satisfăcută și de DNA.

 7 iulie 2017 
Nr. 690/VIII/3

COMUNICAT

Ca răspuns la solicitări primite de la reprezentanți ai mass media determinate de publicarea unei investigații jurnalistice, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
O parte dintre aspectele conținute în investigația jurnalistică publicată la data de 6 iulie 2017 fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA. În acest dosar, constituit pe bază de sesizare din oficiu, procurorii au dispus, la data de 19 februarie 2016, începerea urmăririi penale in rem (față de fapte) sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție și asimilate corupției.
După începerea urmăririi penale in rem au fost administrate mijloace de probă constând în audieri de martori, ridicări de documente, solicitări de relații de la autoritățile naționale și de la autoritățile din Brazilia.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Acum să legăm evenimentele, mai vechi și mai noi.

Atacurile asupra DNA sunt mai vechi. Nu este doar PSD autorul. Are alături ALDE cu „reputatul” om de onoare Tăriceanu, inculpat pentru declarație mincinoasă, are alături pe Traian Băsescu cu PMP pentru interesul imediat al lui Traian Băsescu și al familiei sale dar și pentru Elena Udrea. Nu sunt departe nici cei de la UDMR care au niște politicieni de la vârf puțin băgați „în rahat”.

Ținta de la DNA este șefa direcției, Laura Codruța Kovesi care are prostul obicei de a cere subordonaților eficiență în munca de investigare. Vrea rezultate. Iar asta înseamnă că vrea mai mulți politicieni și oameni de afaceri de vârf care să răspundă pentru faptele lor penale. De curând s-a mai epuizat un episod care promitea succesul. Nu a mers iar Kovesi a obținut ce a dorit. O clarificare a poziției unor procurori care nu prea mai făceau față cerințelor serviciului (of ! Îi dau cu „limba de lemn” dar este singura care mă salvează ca să nu scriu cine știe ce comicărie !).

În Parlament, PSD și aliații pentru administrarea corupției și salvarea corupților de la răspunderea penală au trecut la schimbarea punctuală a legilor. Așa s-a ajuns la reorganizarea MAI, cu accent pe serviciul de informații și protecție internă. Au făcut schimbări și la răspunderea primarilor și a președinților Consiliilor județene ! S-au uitat de ea, așa este ?! Ei bine, răspunderea nu mai este a conducătorului instituției ci a secretarului instituției ! O judecată foarte simplă ne arată scopul. Scopul alegerilor este de a lua puterea administrativă. La primărie și la președinția Consiliului județean va fi omul politic. Acesta este protejat să mai cadă în greșeală, responsabilul pentru greșeală va fi secretarul primăriei și al Consiliului județean care poate fi un funcționar public ! Dar mai sunt legi care au fost modificate cu dedicație.

Presa nu funcționează fără finanțatori. Acțiunile ANAF de ieri sunt pentru găsirea acestora și „sancționarea” lor prin alte metode. Antena 3, România Tv, Luju.ro, alte posturi sunt cuminți, ascultătoare, ba chiar susținătoare înfocate. Am citit că Primăria Generală a Bucureștiului plătește cam 3 mil euro la Antena 3, anual, pentru publicitate ! Luju.ro are publicitate pentru PSD. Rise Project și HotNews însă nu sunt favorabile PSD ! De aceea sunt suspecte de „evaziune fiscală”. De aceea trebuie să fie controlate mai ales că în ultimul timp au tăbărât pe bietul infractor Liviu Dragnea cu investigațiile.

Faptele au fost comise, altele sunt în curs de comitere. Investigatorii trebuiesc cumințiți. Cei din presă prin ANAF, cei de la MAI prin ministru, cei de la DNA ... nu se poate ! Aici s-a ratat. S-a ratat în parte și la MAI pentru că nici ministrul și nici șefii poliției nu au competența de a interveni cu dispoziții asupra personalului care asistă procurorii pe timpul investigațiilor în dosarele penale ! Este suficient ca un polițist de la judiciar să probeze presiuni administrative asupra lui într-o cauză penală că respectivul, ministru fiind, face imediat cunoștință cu un procuror de caz devenit foarte curios.

Sunt prea multe „coincidențe” pentru a nu exista o prezumție rezonabilă că aceste acțiuni au fost gândite și pregătite din timp. Chiar participanții direcți sunt legați de pregătirea acțiunilor. La Rise Project a ajuns să îi anunțe de control inopinat asupra gestiunii fostul trezorier al PSD Teleorman ! Omul lui Dragnea ! Fără nici o discuție !

Observ că infractorul Liviu Dragnea și asociații se închid. Își iau măsuri de protecție extreme. Publicitatea negativă bazată pe faptele lor vizibile și mai puțin vizibile îndepărtează de ei posibilii aliați. Rezultatul închiderii va fi normal. Dezintegrarea organizației de tip mafiot construită în timp. Nu peste mult timp Justiția va da o soluție la dosarul privind faptele ilegale de la Consiliul Județean Teleorman unde infractorul Dragnea, fosta lui soție și foștii subordonați sunt acuzați. Din dosarul deschis la DNA în februarie anul trecut pot răsări alte minuni care vor duce, evident, la alte acuzații și un alt proces. Epoca Dragnea este pe sfârșite. Odată cu el va pleca din politică și „prietenul” Tăriceanu. Declarația lui Tăriceanu față de investigația de la Rise Project arată teama. Probabil că a început să înțeleagă că „obiceiul politicii” de atunci poate fi contrar legii iar procurorii și instanțele de judecată nu au treabă cu „obiceiurile politicienilor”. Ci cu faptele lor vizavi de lege.

Mită pentru voturi. De la infractorul Dragnea prin Shhaideh ... cu dedicație

Mai crăpă o bubă. Descoperită de vice-președintele PNL, Laurențiu Leoreanu, deputat de Neamț.

Pe scurt, din știrea dată publicității de Agerpres, reținem:

- tovarășa Shhaideh și-a dat demisia începând cu ora 17.00 a zilei de 15 iunie 2017 dar, ce să vezi, minune mare, între orele 17.04-17.18 apar ordinele de ministru pe care ministrul Shhaideh le semnează;

- alocările prin ordinele de ministru sunt sume de la bugetul de stat pe PNDL 2;

- sunt fonduri alocate primăriei București, sectoarelor 5 și 6, către anumite județe unde parlamentarii PSD erau în cumpănă cu „semnătura”. Culmea, Bucureștiul și Teleormanul sunt principalele beneficiare ale pomenii electorale.

Acum înțelegem și de ce era supărată primărița de groază a Capitalei, Gabriela Vrânceanu Firea a lui Pandele de la Voluntari ! De ce era supărată pe prim-ministrul Grindeanu și căruia îi voia capul ! L-a obținut, PSD făcându-se de râs pe tot mapamondul !

"Grupul parlamentar al PNL a făcut o solicitare către Biroul permanent prin care o invităm pe doamna ministru Shhaideh, mai ales că acum am înțeles că este în funcție, că și-a și retras demisia, probabil pentru a continua acest demers, luni, la 'Ora Guvernului', pentru a ne da explicații vizavi de aceste alocări, cum s-au produs ele, cum s-au și furnizat aceste rapoarte de aprobare a ordinului de ministru imediat după demisia doamnei Shhaideh. Astăzi suntem în posesia unor documente cu privire la alocarea unor fonduri de la Ministerul Dezvoltării de pe PNDL 2. Nu știm de ce aceste documente se fac pe ascuns pentru că până la urmă ele reprezintă alocări din bugetul public, nu sunt alocări din peștera lui Ali Baba și a altor hoți, ci din bugetul României care trebuie să fie cât mai transparent", a declarat vicepreședintele PNL Laurențiu Leoreanu la Palatul Parlamentului.

La final, Leoreanu constată că prim-ministrul demis Grindeanu a avut dreptate când a anunțat că Shhaideh s-a ocupat de lucruri ilegale !

Tele-ormanul infractorului Liviu Dragnea.

Dacă nu se știe, fac un pustiu de bine să anunț că suntem, de ceva timp, în anul 2017. La mulți ani, tuturor celor care au plăcerea de a trăi și doresc să trăiască !

Pentru că am început un nou an, se cuvine a aduna și eu articole la blog, să adaug la comoară.

Uite că pe  lângă una alta m-am gândit la Teleorman. De ce îi spune județului din care provine „mărețul conducător” infractor Liviu Dragnea „Teleorman” ?

Ei bine, se pare că am posibilitatea, dacă mi-ar funcționa neuronii, să încropesc o poveste frumoasă cu haiduci (inițial mă gândeam la pirați, dar județul nu este la mare !). Apoi m-am încurcat în gânduri. Oare doar haiducii au fost cei care au jefuit și apoi au ascuns comori ? Na belea !

Hai și la Wikipedia.

Etimologie
Teleorman ar putea să aibă sensul de pădure nebună (în limba turcă din Turcia: deli orman). Din vechea Pădure nebună de odinioară s-a păstrat, până pe data de 17 iunie 2010, când a fost scos din rădăcini, în urma unei furtuni, în nordul județului, în satul Plopi, cel mai bătrân stejar din țară.
Este însă posibil ca teleorman să fi însemnat „pădurea cumană” ori „pădurea cumanilor”, avându-se în vedere că printre denumirile date populației cumane se numără și mai puțin cunoscutul tele[1]. Se presupune că numele a rămas de la cumani din epoca în care teritoriul viitoarelor principate Moldova și Țara Românească avea, în documentele și cronicile medievale, denumirea „Cumania neagră”.
Locuitorii județului se numesc teleormăneni.

DEX-ul stă cuminte la locul lui și se deschide spre cunoaștere doar când este mângâiat cu formula „DEX deschide-te !” Și s-a deschis.

Teleorman este un cuvânt compus. Tele și orman. Iar DEX ne spune următoarele:

TELE- 1. Element de compunere însemnând „departe”, „la distanță”, „de departe” care servește la formarea unor substantive, adjective sau verbe.

Să ne sprijinim puțin și pe cuvântul televiziune care potrivit DEX înseamnă „Tehnică a transmiterii la distanță a imaginilor unor obiecte (în mișcare) pe calea undelor vizuale”.

Al doilea cuvânt din compoziția „Teleorman” este „orman”.

ORMÁN s. v. dulap, garderob, sipet, șifonier. - din dicționarul de sinonime !

Este evident că sensul în cazul celor două cuvinte compuse este diferit. Televiziunea distribuie „bogăție”, Teleormanul adună „bogăție”.

Bă, DEX-ule, de ce nu ai reținut și sensul „pădure” pentru „orman” ?! Ha ! Papucii tăi DEX-ule ! Cum fac eu acum cu haiducii care se pregăteau deja să îmi invadeze gândurile ? Doar intrăm în anul Științifico-fantastic pentru România unde tot ce se știe despre economie și finanțe în lumea largă se va petrece invers, cornul abundenței urmând a fi plin, plin și darnic pentru tot românul care a votat dar și pentru acela care nu a votat dar a fost de acord ca infractorul Liviu Dragnea din Teleorman să îi umple buzunarul cu parale. Vom deveni țara lui „nătăfleață”, pentru că avem și vorba potrivită: „pară mălăiață în gura lui nătăfleață” !

Pentru că am întrat în era SF de Teleorman în România, voi încerca să îmbin sensurile. Respectând, evident, tot ce am citit.

Teleorman este județul unde o pădure deasă și nebună ascunde un „sipet/dulap” plin cu bogății, aflat departe de cei care le adună. Dacă pun problema „cum le adună”, avem un oarecare răspuns : prin „haiducii”. Acum, eu nu știu dacă strămoșii „cumani” comiteau „haiducii” sau „incursiuni de pradă”, nu știu dacă infractorul Liviu Dragnea este în haiducie sau în incursiune de pradă, este însă evident că în Teleorman, infractorul Dragnea adună și aduncă. Bine, pentru unii sărăcie, pentru el bogăție.

Adevărul este că o pădure „nebună” poate fi un loc de ascuns „bogății”.

Imperiul Dragnea

Liviu Dragnea intră iar la judecată. Poate că nu va mai scăpa de penitenciar !

Suntem țara cu cea mai ciudată legislație. Condamnatul penal definitiv cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar își poate executa pedeapsa activând în Parlamentul României ! Infractorul, cel care este judecat și condamnat în numele și pe seama restului societății are posibilitatea să îi facă societății legile ! Este o stare care frizează absurdul. Mai grav, o parte din societate îi acordă nu doar credit pentru a continua să dețină poziții importante în stat ci îl și trimite să sfideze în continuare restul societății. Îi conferă voturile necesare pentru a deveni deputat sau senator deși el ar trebui să fie într-o pușcărie. Legea noastră penală este laxă, este nu permisivă, este prostească. Una este să dai o pdeapsă cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar unei persoane care nu îndeplinește o funcție publică sau care nu are o demnitate publică și alta este să dai o asemenea soluție de executare a pedepsei unei persoane care este funcționar public sau are o altă demnitate publică !

Cetățeanul obișnuit nu depune un jurământ. Funcționarul public și demnitarul public depun un jurământ. Tratamentul egal aplicat doar pe baza prevederii legii care spune că pedepsele sub 3 ani pot fi executate cu suspendarea executării ei în penitenciar este incorect aplicată. Este evident favorizat cel care a depus jurământul ! Consecința este și mai gravă. Funcționarul public este scos din sistem, așa prevede legea, demnitarul ales în Parlament nu. Rămâne în continuare în fotoliul de parlamentar. Egalitatea între cetățeni este undeva la coada vacii.

Agerpres. Instanța supremă decide definitiv începerea judecării pe fond în dosarul lui Liviu Dragnea

Instanța supremă a respins contestațiile depuse de Liviu Dragnea și fosta sa soție, Bombonica Prodana, după ce în luna octombrie un alt complet de judecată le-a respins toate cererile și excepțiile formulate în acest dosar. Judecătorii au stabilit atunci că probele și actele de urmărire penală efectuate de procurorii DNA au fost administrate legal, astfel încât se poate începe judecarea pe fond a dosarului.

Acuzația adusă lui infractorului Liviu Dragnea (infractor pentru că are deja o condamnare definitivă !) este de „instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual”. Probele s-au adunat din declarațiile celorlalte persoane cercetate în cauză. Infractorul de astăzi Liviu Dragnea era pe atunci Președinte al Consiliului Județean Teleorman (județ adus de conducerea lui „competentă” la sapă de lemn !) poziție din care a dispus ca persoanele de care se folosea la partid, la sediul PSD, să fie salariate de Consiliul Județean.

Deși se vor găsi „apărători din oficiu” care vor arăta că „infracțiunea este minoră”, le voi spune că este mai mult decât majoră. Infractorul Liviu Dragnea a re-instituit în județul Teleorman situația de pe timpul comunismului. Partidul stat, astăzi PSD, decidea asupra administrației publice locale, banii societății erau folosiți de partidul stat, PSD, pentru nevoile proprii fără teama că cineva va protesta. Dar, poate că au protestat dar fără folos. Tot după modelul comunist când o instanță de judecată constata că „este inadmisibil ca o persoană să dea în judecată statul”.

De aceea îmi doresc ca acest dosar să aibă un final cu condamnarea infractorului Liviu Dragnea dar și a celor care l-au ajutat să re-instaureze comunismul în Teleorman. Îmi doresc acest lucru pentru că infractorul Liviu Dragnea are mari șanse să redevină parlamentar, votat de egoiștii cărora le curg balele după promisiunile electorale  făcute de acesta, promisiuni de măriri de salarii și pensii fără însă ca aceste promisiuni să aibă o bază reală în economie. Un Liviu Dragnea în fruntea PSD în Parlament, un Liviu Dragnea care să controleze viitorul Guvern poate impune, ca în Teleorman, reinstaurarea comunismului în toată țara. Iar eu nu vreau așa ceva.