DECLARAȚIILE PREȘEDINTELUI PNL, LUDOVIC ORBAN, LA EVENIMENTUL 'INVESTOR DAYS'

DECLARAȚIILE PREȘEDINTELUI PNL, LUDOVIC ORBAN, LA EVENIMENTUL 'INVESTOR DAYS', ORGANIZAT ASTĂZI, 05 SEPTEMBRIE, LA BUCUREȘTI, DE FONDUL PROPRIETATEA

Avem de-a face cu o criză politică în care guvernele care au fost instalate după alegeri, de la o majoritate confortabilă, și-au pierdut majoritatea în Parlament.

În cursul săptămânilor viitoare va fi depusă o moțiune de cenzură, care ar putea duce la căderea Guvernului, dacă toți actorii politici care dau declarații vor acționa în conformitate cu declarațiile lor politice, deci este posibilă o schimbare de Guvern în România. Sigur, nu e o certitudine că se va întâmpla, că la nivelul Parlamentului oricând pot apărea surprize.

Ceea ce am criticat în mod sistematic ca partid de opoziție  în activitatea guvernelor de după decembrie 2016, a fost nepriceperea, reaua-voință și răul tratament aplicat mediului de afaceri și investitorilor. Din păcate, în următoarea perioadă orice Guvern se va instala va trebui să dea semnale foarte clare pentru a recâștiga încrederea investitorilor.

Timp de doi ani și jumătate modificările repetate ale legislației în domeniul economic, ale legislației fiscale, modificări făcute fără niciun fel de consultare a mediului de afaceri, fără a fi anunțate din timp pentru a permite mediului de afaceri să se adapteze la diferitele reglementări, atitudinea neprietenoasă, atât în declarații publice, cât și în acțiunea administrației și a factorilor guvernamentali, un comportament chiar discriminatoriu față de investitorii străini și multe alte lucruri, au redus foarte mult încrederea investitorilor  în România și probabil foarte multe investiții nu s-au făcut în România, din cauza neîncrederii investitorilor în faptul că sunt niște condiții favorabile în care pot să-și desfășoare business-urile în România.

Ca atare, vă spun din capul locului că din punctul nostru de vedere misiunea principală a viitoarei guvernări va fi să se aplece asupra asigurării bunului mers al afacerilor, asupra recâștigării încrederii mediului de afaceri în România și, trebuie să spunem, reparării multor decizii care au provocat consecințe negative.

Am să vă dau numai un exemplu. Nici astăzi OUG. 79 , cea prin care s-a făcut transferul contribuțiilor în integralitate către angajați, nu a fost adoptată de Parlament, majoritatea ținând proiectul în sertar de frică că va fi atacată la CCR.

Avem Ordonanța 114, care este un act, după părerea mea, care seamănă cu o crimă cu premeditare împotriva unor domenii extrem de importante pentru funcționarea economiei, cum sunt sectorul bancar, sectorul energiei, sectorul telecomunicațiilor, sectorul, inclusiv, de pensii, prin afectarea gravă a perspectivelor Pilonului 2 de pensii privat, administrat privat și multe alte tâmpenii care au fost incluse într-o astfel de reglementare.

Sigur că avem în vedere câteva lucruri foarte simple. O societate capitalistă nu poate să funcționeze normal dacă nu are instrumentele care pun în mișcare economia, de exemplu, bursa de valori. Pentru noi este fundamental să creștem capitalizarea bursieră, nu numai prin listarea companiilor de stat, în mod normal trebuiau listate demult și de Electrica și de Aeroporturile București și o serie de alte companii. Ne-listarea lor, de fapt, ascunde prostul management și caută să mențină, de fapt, companii de stat extrem de importante, actori economici extrem de importanți pe diferite piețe, să le țină departe de transparență și să fie menținute sub control politic.

Susținem aplicarea efectivă a Ordonanței 109 privind managementul corporativ, iar acest lucru l-am demonstrat prin faptul că am atacat la CCR o tentativă de modificare a legii, care urmărea să lase la latitudinea Guvernului  pentru ce companii de stat aplică OUG. 109 și pentru ce companii să nu aplice  OUG. 109 și din fericire CCR a declarat neconstituțională această prevedere și nu a permis subiectivismul Guvernului în a stabili în ce companii se aplică Ordonanța.  Acum, în realitate, hai să fim cinstiți, la ora actuală Ordonanța 109 și, mai ales, procedurile  de selecție ale administratorilor și managerilor, în realitate, nu se aplică astăzi decât pe ici pe colo. Este extrem de important ca aceste companii de stat să fie scoase  de sub controlul politic, deciziile managementului să aibă la bază considerente economice, iar companiile să  acționeze ca niște actori pe piață, care sunt  pe picior de egalitate cu ceilalți actori privați.

De asemenea, v-o spun din capul locului,  apropo de Ordonanța 114, din punctul nostru de vedere ar trebui abrogată aproape  în integralitate. Nu putem accepta în condițiile, de exemplu, în care noi abia ce ne angajasem că  liberalizăm piața energiei, piața gazului, piața energiei electrice,noi să stabilim plafoane maxime la care producătorul să poată să vândă gazul și energia electrică, iar consecințele unor astfel de reglementări s-au văzut foarte limpede. De altfel, se știe că va fi aplicată procedura de infringement, cel târziu în 26 septembrie, dacă nu se corectează OUG 114.

Oricum, perturbațiile produse în piață au fost extrem de grave, iar din punctul nostru de vedere, abrogarea acestei OUG este o necesitate pentru că ea a creat o percepție extrem de negativă și chiar a afectat business-urile multor investitori.

Aș vrea să vă spun câteva cuvinte legate și de viziunea noastră și un principiu pe care vrem să ne bazăm în guvernare. Oricine vrea să investească în România, din punctul nostru de vedere este bine primit pentru că își riscă niște bani, intră într-o aventură, aduce în societatea românească o activitate economică, o dezvoltare economică, creează locuri de muncă, generează venituri suplimentare la buget.

Orice investitor serios, care vrea să investească în România trebuie tratat cu seriozitate și tot ceea ce se angajează să facă Guvernul, trebuie să respecte.  Nu poți să îți bați joc, cum au fost fluctuațiile legate de investițiile privind exploatarea zăcămintelor de gaze offshore.

România, aici, are un potențial de dezvoltare extrem de mare, care ne poate transforma într-un actor major pe piața de energie a Europei, dacă noi avem normalitatea de a ne ține de cuvânt atunci când facem niște înțelegeri cu niște investitori, care riscă, care investesc sume foarte mari și care este firesc și normal să aibă dorința să își recupereze investiția.

Orice decizie legata de domeniul economic, din punctul nostru de vedere, nu poate fi luată fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri și a actorilor economici implicați în zona respectivă exemplu. La noi, de exemplu, Consiliul Economic și Social, care, teoretic, ar fi trebuie să fie un loc unde să existe o dezbatere între partenerii sociali privitoare la orice reglementare în domeniul economic social, al pieței muncii are un rol decorativ, un rol formal, iar mediul de afaceri este desconsiderat și aproape niciodată, în ultimii 2 ani și jumătate, Guvernul nu a ținut cont de punctele de vedere, de avertismentele, care au fost date de mediul de afaceri.

Ca atare, orice modificare legislativă va fi dezbătută cu mediul de afaceri și nicio modificare legislativă nu va fi aplicată peste noapte. Predictibilitatea, stabilitatea sunt lucruri fundamentale, care să permită oricărei companii, oricărui investitor să își facă un plan de afaceri și să aibă garanția că planul de afaceri respectiv va putea fi pus în practică și nu va trebui să fie modificat datorită unor reglementări absurde.

Sunt chestiuni care țin de corecta competiție pe piață, din punctul nostru de vedere intervenția statală nu trebuie să afecteze corecta competiție de pe piață. Statul a crescut în putere de a lungul timpului și din păcate, de multe ori, puterea publică afectează corecta competiție de pe piață prin diferite mecanisme. Doar dacă pe unii îi obligi să își plătească impozitele și pe alții îi lași să nu își plătească impozitele este normal că creezi un avantaj incorect, ilegal unui competitor. Dacă unuia îi dai autorizație de construcție în 3 luni și altuia îi dai autorizație de construcție pe o investiție în 2 ani și jumătate, normal că tu creezi o perturbare și nu asiguri condiții de concurență normale și firești.

Orice formă de afectare a competiției, la nivel guvernamental, nu va fi acceptată și nu va fi tolerată.

Închei prin a vă spune că, România are foarte multe oportunități, atât datorită poziționării geografice, datorită resurselor de care dispune, datorită abilităților și calităților pe care le are poporul român. Aceste oportunități trebuie fructificate și fructificarea acestor oportunități este, evident, că trebuie făcută în parteneriat cu investitorii pentru că întotdeauna există bani în lume, care caută să fie investiți în proiecte, care ulterior să genereze veniturile necesare pentru recuperarea investiției și pentru asigurarea  profiturilor.

În ce ne privește suntem atenți la orice oportunitate care ar putea fi fructificată, prin intermediul unor investiții și chiar încercăm și vom încerca  să generăm proiecte care într-adevăr să atragă investiții în România și să permită dezvoltarea  economică.

Moldova din nou vitregită. Nu de hoardele tătare, de guvernarea PSD-ALDE

Comunicat de presă al deputatului PNL, Marius Bodea

“Le-am amintit celor prezenţi că, în anii Primului Război Mondial, Moldova a fost “locul rezistenţei până la capăt” a României neocupate, locuitorii regiunii primind în casele lor un număr de refugiați români de 3 ori mai mare decât toata populația regiunii. Regiunea a găsit, însă, puterea de a rezista, deşi nu mai era decât un petec de pâmânt neocupat, bântuit de tifosul răspândit din cauza  supraaglomerării, a lipsurilor pe care moldovenii le-au acceptat alături de ceilalți, poate datorită celorlalți, tifos ce a făcut sute de mii de morţi în regiune. Din suferinţa aceea s-a născut România mare. Cei din Moldova nu au așteptat însă niciodată o recompensă specială pentru acel sacrificiu, nu au cerut nimic mai mult ca alţii. Au vrut echitate și atât”, a spus deputatul liberal.

Marius Bodea a atras atenţia că Regiunea de Nord-Est este tratată cu ignoranţă, de către Guvern, ajungând cea mai săracă regiune a României și, anul acesta, din nou, ajungând cea mai săracă regiune a Uniunii Europene. Deputatul liberal argumentează că acest lucru este din cauza faptului că Guvernul nu a alocat fonduri  pentru infrastructura mare, singurul "miracol" al dezvoltării teritoriale.

“Deși în mod sfidător, Ministrul Transporturilor a lipsit, am prezentat delegației ministerului, graficul  cu alocările pe regiuni de dezvoltare, cu datele din proiectul de buget  propus pentru 2018. Moldova urmează să primească doar  2.32% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru investiţii. Este o umilință, nu se poate asa ceva. Aceste grafice spun tot. Am cerut imperativ regândirea alocărilor pe regiuni, în așa fel încât să existe echitate!”, a spus deputatul Bodea.

Totodată, Marius Bodea atrage atenţia că, la 100 de ani de la constituirea României Mari, Ministerul Transporturilor, practic, redesenează granițele unei Românii a infrastructurii mari, a autostrăzilor și drumurilor expres.

“Din lista de investiţii lipseşte Regiunea de Nord-Est care acum 100 de ani a avut ospitalitatea și solidaritatea să susțină toti românii refugiați aflați în nevoi mari atunci. Iar peste ani, constatăm că în realitate moldovenii sunt pedepsiți! Acesta este adevărul la 100 de ani de la acel uriaș sacrificiu, asta celebram noi la anul. Am făcut un apel la guvernanţi să schimbe această uriașă nedreptate. Am făcut apel să echilibreze alocările bugetare, să dea Moldovei fonduri pentru investiții pentru că, vorba cărturarului, "Nasc și la Moldova oameni", a conchis Marius Bodea.

Deputat PNL

Marius Bodea

Brexit este Brexit, a stabilit noul prim-ministru (de miercuri) al UK. Economic, Brexit va fi Brexit.

Aici, la Agerpres, un material interesant. Analiza este pentru anul 2015, se poate extrapola pentru 2016 cu luarea în calcul a Regatului Unit și în special a Londrei însă pentru anul 2017 vom vorbi mai mult despre Uniunea Europeană fără Regatul Unit. Este vorba despre bani și dezvoltare economică, locuri de muncă, nivel de trai, putere a monedei de referință.

Ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană va profita celor care vor ști să ofere mai mult. Una din condițiile de bază, extra-economice, care stimulează investiția străină este predictibilitatea legislativă. Iar aici trebuie recunoscut rolul extrem de important al Uniunii Europene. Uniunea Europeană oferă investitorilor predictibilitate legislativă în materie economică și comercială care întărește temelia unei investiții de succes. Mai mult, Uniunea Europeană oferă investitorilor piața fără bariere vamale, un nivel de trai relativ ridicat al consumatorilor de bunuri și servicii, un personal calificat și o libertate de mișcare a persoanelor care garantează posibilitatea de angajare a personalului calificat de care este nevoie din oricare colț al Uniunii Europene. Un alt garant pentru investiții vine din capacitatea Uniunii Europene de a proteja investițiile față de competitorii străini. Aici intră politica monetară, politica economică, politica externă, politica de securitate și apărare etc. Tocmai s-a încheiat summit-ul de la Varșovia care a definit o parte a politicilor de apărare și securitate la nivelul Uniunii Europene cu implicații majore asupra economiei și comerțului european și mondial.

Studiul unei companii de consultanță remis Agerpres spune că România a ocupat, în 2015, locul 6 în Europa cu peste 12.000 de locuri de muncă create (+17% față de anul 2014). Atât am putut. Chiar dacă semnalul este pozitiv, comparând rezultatele din celelalte state observăm că suntem totuși la limita de jos însă avem un potențial pe care nu l-am dezvoltat sau nu l-am activat. Vorbesc de o limită de jos comparând rezultatele din statele care au atras sau dezvoltat investiții străine. Sunt state care nu au aceleași rezultate (statistice), fie pentru că nu au nevoie, fie pentru că sunt unele condiții care nu permit anumite investiții, naiba știe ce motive sunt în fiecare stat în parte.

Nu locul pe care îl ocupăm acum este important, pentru mine în acest moment. Este important faptul că a apărut o oportunitate majoră de a oferi o locație alternativă la Regatul Unit pentru investitorii din afara spațiului UE care vor să investească în UE. Germania și Franța, alături de Regatul Unit, sunt în vârful zonei de interes investițional. Pentru următorii ani, Regatul Unit iese din ecuația și investitorii vor avea de ales între celelalte state ale Uniunii Europene. Trebuie ținut cont și de capacitatea fiecărei țări de a absorbi investițiile străine. Indiferent cât de mare este Germania, cât de mare este Franța, au și ele o limită, fizică, de absorbție. Este evident că celelalte state europene devin „ținte” ale posibilelor investiții străine și europene. România are posibilitatea de a se defini și redefini în funcție de oportunitățile care apar. Avem potențial iar acesta trebuie exploatat la maxim.

Ca să mă refer la potențial, mă limitez la o cifră, aproximativă (nu mai caut datele exacte), care îmi spune că atragerea investițiilor străine poate fi stimulată cu numărul lucrătorilor potențiali pe care România îi dă anual: 275.000 de tineri care intră pe piața muncii. În loc să plece să caute locuri de muncă în alte țări, atragerea de investiții străine după Brexit ar putea să îi determine să rămână în țară.

Investițiile străine directe în Europa au atins un maximum istoric, cu 5.083 de proiecte ISD în 2015 (creștere anuală de 14%), generând 217.666 de noi locuri de muncă (o creștere de 17%), conform studiului EY 'European attractiveness survey 2016'.
Europa de Vest continuă să fie cea mai atrăgătoare destinație pentru investiții străine directe din Europa, cumulând 77% din toate proiectele ISD. Marea Britanie, Germania și Franța dețin împreună puțin peste jumătate (51%) din proiectele ISD înregistrate în tot spațiul european.
În ceea ce privește locurile de muncă nou create, Europa Centrală și de Est a generat jumătate (50%) din numărul total de joburi, în contextul în care această regiune a atras 69% din proiectele ISD din sectorul de producție.
Cu toate acestea, în pofida unui an 2015 pozitiv pentru investițiile ISD în Europa, provocările de natură geopolitică și macroeconomică atașate Brexit-ului au potențialul de a afecta intențiile de investiții în viitorul apropiat.

Pragmatic, Europa centrală și de este (adică și noi !), a generat 50% din numărul locurilor de muncă și a atras 60% din proiectele  ISD din sectorul de producție.

Atractivitatea sectorului de producție european rămâne intactă, atrăgând 49% din proiectele ISD și 62% din locurile de muncă nou create. În cadrul sectorului de producție, creșterea ISD a fost înregistrată în Polonia (117 proiecte, +34%), Turcia (105 proiecte, +52%), Ungaria (69 proiecte, +103%), Serbia (51 proiecte, +76%) și România (51 proiecte, +21%).
Germania a luat locul Marii Britanii ca destinația cea mai atractivă pentru proiecte de transport și comunicații (81 proiecte, +72%), în vreme ce Marea Britanie a surclasat Germania în termeni de destinație preferată pentru proiecte de retail și turism (43 proiecte, +26%) în anul 2015. Sectorul auto a alimentat creșterea din zona de producție în Ungaria și Polonia, în vreme ce producția de mașini și echipamente a dominat investițiile în Turcia, Serbia și România.

Cifrele spun și o poveste. Numărul mic de proiecte și procentul mare față de anul anterior îmi spune că acolo, în acea țară, abia se merge către dezvoltare. Ca să dau un exemplu, Serbia a atras 51 de proiecte reprezentând o creștere de 76% față de anul anterior ! Chiar și noi avem un astfel de raport care ne spune că suntem destul de slabi. Tot cu 51 de proiecte ISD avem o creștere de 21%. Stăm mult mai bine ca Serbia însă avem niște ani în plus de investiții de care Serbia nu a beneficiat. Nu putem să comparăm cu situația din Polonia care a atras 117 proiecte ISD dar care reprezintă o creștere de aproape 34% față de anul anterior. Ungaria a atras 69 de proiecte și are o creștere de 103% ceea ce ne spune că Ungaria a cam stat, cumva, pe tușă un timp.

În fine, pe noi ar trebui să ne intereseze ce va fi după Brexit. Regatul Unit va avea, de miercuri, un nou prim-ministru care vrea să ducă Brexit-ul la final. Nu mai vrea libera circulație a persoanelor, nu mai vrea libera circulație a capitalurilor (?!),  nu mai vrea CEDO. Theresa May este foarte fermă cu aceste probleme. Ca atare, reacția Uniunii Europene va fi pe măsură. Între UE și UK vor fi relații comerciale pe baza acordurilor internaționale ale comerțului. Se reintroduce serviciul vamal în relația cu Regatul Unit, se exclud favorurile pentru că UE are de „hrănit, de ajutat, de dezvoltat” alte state ale Uniunii Europene aflate într-o situație mai redusă de dezvoltare raportat la nivelul general al UE. Sunt unele situații interesante care ar cam trebui interpretate ținând cont de oportunitate.

În ciuda unui mediu de afaceri incert și a unei game largi de riscuri geopolitice, investitorii au văzut în continuare Europa ca pe o locație relativ sigură. Punctele forte ale Europei constau în infrastructura digitală și logistică, în forța de muncă calificată și într-un mediu stabil din punct de vedere al legilor și reglementărilor. Incertitudinea privind viitorul relațiilor comerciale dintre UK și UE va încetini investițiile în anumite industrii, atât în regat, cât și pe continent. Afluxul de capital către Marea Britanie este posibil să scadă, lira sterlină va rămâne într-o poziție mai slabă, iar activitatea de IPO și M&A va încetini de asemenea. Schimbările majore legate de comerț, piața muncii și politici publice nu vor avea loc peste noapte. Companiile au răgazul de face deja planuri pe termen lung pentru a întâmpina toate aceste provocări, a explicat Bogdan Ion, country managing partner EY România.

Evaluarea este corectă atât timp cât se referă doar la situația de astăzi, când Regatul Unit este încă parte a Uniunii Europene. Încetinirea investițiilor în anumite industrii este normală până când se clarifică viitorul relațiilor comerciale dintre UE și UK. Dacă investitorii care au ales Regatul Unit pentru că era parte a UE văd că viitorul relațiilor comerciale și financiare se schimbă, este evident că își vor muta investiția în Uniunea Europeană, în țara care le oferă condițiile necesare pentru dezvoltare și obținerea de profit. Investitorii interesați de piața UE în viitor, vor tăia Regatul Unit de pe listă. De aceea Brexit-ul este una din marile oportunități economice pentru toate statele europene.

Afluxul de capital către Marea Britanie „este posibil să scadă”, spune analiza. Este o afirmație care a fost făcută fără a ști ce vrea Marea Britanie de la Brexit. Theresa May a afirmat că libera circulație a persoanelor (pentru muncă și alte alea) și libera circulație a capitalurilor nu sunt în atenția UK pentru viitorul relațiilor cu UE. Este evident că afluxul de capital în Marea Britanie care avea ca țintă piața europeană nu că va scade, se va opri. Uniunea Europeană nu are interes ca Marea Britanie să îi controleze capitalul. Să fim serioși ! Marea Britanie devine un competitor al Uniunii Europene și nu mai poate avea pe teritoriul Marii Britanii instituții europene sau un control al activităților din Uniunea Europeană, indiferent de domeniul de activitate. Uniunea Europeană se va retrage complet din Marea Britanie. Cât privește timpul pentru companii pentru a preîntâmpina problemele legate de Brexit, tocmai s-a redus. Drastic. Nu doar ca urmare a anunțurilor noului prim-ministru britanic, Theresa May ci și ca urmare a comportamentului Serviciului de Imigrări la frontiere când este vorba despre circulația cetățenilor cu pașaport sau carte de identitate din România sau Polonia. Sunt metode de descurajare a intrării și șederii în Marea Britanie cu tentă de agresivitate. Angajații români și polonezi ai companiilor cu sediul pe continent care merg în Marea Britanie pentru activități de serviciu sunt controlați ca imigranții ilegali. Iar asta este un semnal pentru companiile respective. Nu cred că vor renunța la angajații români și polonezi pentru a face pe plac oficialităților britanice însă este un semnal privind relațiile viitoare ale UE cu UK.

Proiectele intra-europene au continuat să domine activitatea ISD, cu 2.751 de investiții near-shore, reprezentând 54% din numărul total de proiecte și cu 108.543 de locuri de muncă nou create. Din afara Europei, SUA conduc în topul investițiilor străine directe în Europa cu 1.193 de proiecte și 58.437 de locuri de muncă nou create — fiind principala țară de la nivel global care investește în Europa. În sectorul financiar și al serviciilor pentru afaceri, SUA au generat 558 de proiecte și 22.425 de noi locuri de muncă. 

Asia și-a intensificat de asemenea activitatea în Europa, cu 735 de proiecte ISD și 37.215 de locuri noi de muncă generate în 2015. China este cel mai mare investitor asiatic din Europa, cu 238 de proiecte (creștere de +2%) și 8.917 de noi locuri de muncă.

Londra metropolitană se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane, din punct de vedere al numărului de proiecte ISD atrase în 2015, deținând 406 din cele 1.065 de proiecte ISD din Marea Britanie, urmată de zona metropolitană Paris, cu 159 de proiecte ISD. 

Munchen-ul și regiunea Bavaria s-au evidențiat ca zonele urbane cu cea mai rapidă creștere pentru investitori în 2015, cu o creștere de 134% față de anul anterior, urmată de Berlin.

Londra a fost din nou considerată cel mai atrăgător oraș european, urmat de Paris, care și-a îmbunătățit în mod remarcabil atractivitatea cu 14% față de anul anterior. Conform declarațiilor investitorilor, top 10 orașe preferate pentru investiții FDI include trei orașe germane — Berlin, Frankfurt și Munchen — precum și două orașe spaniole — Barcelona și Madrid. Roma apare ca nou intrat în Top 10 orașe în acest an, cu o creștere de 5% a atractivității pentru ISD față de anul trecut.

"O bună parte din discuția privind Brexit-ul se axează pe viitorul statut al Londrei, ca important centru financiar european. Este puțin probabil ca baza legală pe care operează sectorul financiar din Londra să se schimbe fundamental, ea fiind construită pe însăși legislația UE. În cazul puțin probabil în care orașul nu va păstra echivalența cu cadrul legislativ al uniunii, Dublin pare a fi principala destinație pentru companiile de servicii financiare care doresc să își păstreze accesul la Piața Unică. Capitala Irlandei reprezintă în acest moment una dintre cele mai atractive alternative pentru Londra', adaugă Bogdan Ion.

Este evident că analiza aceasta este axată pe ce este. Se vede că nu se știe ce va fi. Este însă foarte importantă pentru capitalele europene care pot aduna „tortul” de care a beneficiat Marea Britanie ca membru al Uniunii Europene și îl pot împărți între ele. Unele speculații sunt posibile în viitor. Dublin ia locul Londrei. Posibil. Dar numai dacă sunt de acord Parisul, Berlinul, Bruxelles, Luxemburg, Amsterdam, Roma etc.

Analiza nu ia în considerare schimbarea legislației din Regatul Unit. Nu este bine, spun eu. Legislația, chiar dacă este construită după modelul european este limitată la zona de aplicare dată de frontierele statului. Este evident că Regatul Unit va înlocui legislația care o ține legată de Uniunea Europeană. Toată legislația. Este evident că Regatul Unit va negocia, după finalizarea Brexit-ului, raporturi noi cu Uniunea Europeană. Dacă UK nu vrea libera circulație a capitalurilor între UK și UE, atunci vor exista interdicții în UK și în UE privind folosirea monedelor în comerț. Va fi interzisă în UK folosirea în comerț a monedei europene euro iar în Uniunea Europeană folosirea în comerț a lirei sterline. Ca să fie treburile clare.

Imaginea de mai sus ne arată că Marea Britanie este unul din marii beneficiari ai statutului de stat membru al UE. Împreună cu Germania și Franța au împărțit „tortul bunăstării europene”. Porția care a revenit, până acum, Regatului Unit este gata să fie împărțită între celelalte state europene. Fiecare stat vrea o felie. Toate statele vor avea o felie. Unele vor primi mai multe, altele vor primi mai puțin. În funcție de capacitatea de absorbție a beneficiilor „feliei” britanice.

Pentru mine, important este ce putem face noi. Ce putem cere. Ce putem garanta că dezvoltăm și aducem ca beneficiu la puterea Uniunii Europene. Aici este, evident, vorba despre politici publice. Trebuie excluși aventurierii politici. Hipsterii politici nu au ce căuta aici. Nu este de joacă, nu se fac experimente sociale, de mediu etc. Este vorba despre investiții, este vorba despre dezvoltare, este vorba despre viitor pentru o națiune și nu pentru vitrine cu oferte pentru sex (politic).

Victor Ponta la Gâdea. România se poziționează în regiune.

Nu am urmărit emisiunea de la Antena 3, nu suport modul în care Gâdea moderează. M-am gândit că azi voi avea acces la conținutul emisiunii. Am găsit la HotNews un text. Nu știu cât este de fidel, am avut surprize neplăcute cu acest site. Mă mulțumesc cu ce am găsit iar acolo unde am dubii voi căuta la Antena 3 sau la Agerpres să văd dacă HotNews a preluat în întregime sau nu.

Nu voi pune întreg textul aici, voi selecta ceea ce eu consider (bine sau nu, funcție de opțiunea celui care citește) ca fiind important. Iar eu consider că important este tot ceea ce ține de poziția recunoscută a României în relațiile sale cu alte state. Poziție care are ca suport ce face și ce poate face România în spațiul ei geografic.

Forumul China-ECE de la București a fost stabilit ca urmare a dialogului anterior, din luna iulie, a premierului Ponta cu omologul său chinez. Nici Emil Boc și nici Mihai Răzvan Ungureanu nu au vreo contribuție. Chiar dacă acum se înfoaie amândoi asumându-și merite aiurea. Nici Traian Băsescu nu are un merit aici. Nu are pentru că el nu a fost în China, atunci când a fost, cu încredere și cu sinceritate. Sclav al intereselor „prietenilor” săi politici din vestul Europei nu a avut nici curajul și nici dorința de a separa interesele României de interesele lui de clan politic. Dacă ar fi acționat în interesul României, azi aveam relații vechi cu China. Dar nu a fost să fie.

„Marea problema a noastra e ca nu avem incredere in noi, ca ceilalti ne privesc cu ochi mai putin prietenosi, ca am intrat in UE dar parca nimeni nu vrea si nu crede in viitorul nostru.
Cand o tara atat de mare, China, isi trimite premierul, care sta trei zile, cand 15 premieri - al 16-lea, al Letoniei, nu a venit, din cauza tragediei de la Riga - au venit la Bucuresti si toti au spus "va invidiem, cum ati reusit sa faceti la Bucuresti evenimentul acesta", cand toata presa Europei si a lumii a relatat, iata ce se intampla la Bucuresti, iata o noua relatie intre China si tarile ECe, a fost un puseu de incredere de care toti romanii au nevoie.
Romania are un potential extraordinar, ne lipseste increderea.
Priteteni si adeversari politici m-au felicitat pentru chestia asta, ne-am simtit mandri ca suntem romani”.

Încrederea în noi este importantă. Deosebit de importantă. Fără încredere, nu realizăm mare lucru. Vegetăm. Asta am făcut până acum. Am vegetat sub „conducerea înțeleaptă” a lui Traian Băsescu. Reacțiile lui și ale susținătorilor lui arată că prin organizarea acestui forum și prin pașii concreți deja făcuți în relațiile economice și comerciale viitoare cu China „a fost spartă coaja limitelor” impuse de prietenii politici ai lui Băsescu din vestul Europei care ne doresc doar ca o țară de mâna a doua, bună să importe produsele și serviciile lor însă fără dreptul de a beneficia, la fel ca ele, de drepturile și libertățile pe care le oferă piața liberă europeană, cea clamată în Tratatul Comunității Europene la care am aderat cu ani în urmă. Nu pot să trec cu vederea unele „puncte de vedere” exprimate de alte personaje, cu o anumită poziție în mediul lor, care arată că afirmațiile mele de mai înainte au suport. Afirmațiile lui Peter Balas ( director general adjunct al Directoratului pentru comerț în UE) cu privire la rolul și locul României în cadrul viitorului Acord comercial al UE cu SUA, unde firmelor românești li se pregătește rolul de sub-furnizori ai firmelor din Germania, Franța sau alte alte state vest-europene care au o mai mare reputație comercială în relația cu SUA. În curtea noastră, în România, Alina Mungiu Pippidi de la SAR și GDS, cea care a afirmat că, împreună cu partenerii ei din GDS, l-a consiliat pe Traian Băsescu în luarea deciziilor majore de politică internă și externă, ne recomanda să „ne rugăm” de partenerii din UE să fim ajutați să ne dezvoltăm. Să nu cumva să îndrăznim să criticăm Germania sau Franța sau alt „stat vechi” al Europei pentru pozițiile ostile față de România, pentru opoziția la realizarea unor proiecte care ar fi oferit avantaje evidente Românie, să stăm cuminți și să luăm ciomege pe spinare iar la urmă să le mulțumim.

Parteneriatul strategic cu China nu trebuie doar declarat. Trebuie pus să producă pentru ca beneficiile să fie reale. Iar principalul beneficiu este creșterea încrederii în noi că putem, în orice condiții, să desfășurăm, independent, acțiuni în beneficiul nostru. Este o imensă prostie să condiționăm relațiile cu China de statutul politic al acestei țări. Principalele state ale lumii nu au astfel de probleme. Vorbesc despre cele mai dezvoltate state ale lumii, nu despre oricare stat. Din Europa cea sofisticată și politizată avem la îndemână exemple concrete ca Franța, Germania, Italia care sunt campioane în relațiile cu China. Investițiile chineze în aceste state și comerțul Chinei cu ele acoperă peste 90% din relațiile Chinei cu UE. Noi de ce să nu putem ?

„Dupa aceste trei zile, a ramas o speranta, ca putem sa avem investitii importante, ca putem fi o tara respectata in toata regiunea.
Nu vorbesc de Romania un actor mondial, nu ne putem compara cu SUA sau China, dar in regiunea noastra avem un potential extraordinar.
Speranta dupa vremurile grele din 2009 - 2011”.

Corect. Avem cu ce fi o țară cu potențial, avem cu ce deveni o țară importanță în regiunea noastră. Iar dacă partenerul nostru de azi, China, are disponibilitatea de a promova România ca „pilot” în ECE pentru prezentarea industriei chineze în UE, sub aspectul competenței și competitivității, nu văd de ce să nu profităm de această disponibilitate. Beneficiază și chinezii, beneficiem și noi.

Am înțeles că ideea liniei feroviare rapide a plecat de la chinezi care vor să își promoveze realizările în domeniu. La concurență cu liniile rapide din Franța, Germania, Italia, Spania ... Nu știu dacă linia propusă - Constanța, București, Budapesta, Viena - va fi realizată în întregime însă în mod sigur ar trebui realizată de la Constanța la Oradea, trecând prin București, Brașov, Târgu Mureș, Cluj. Iar dacă rezultatele vor fi mulțumitoare, ar putea fi create alte tronsoane pe relația cu Moldova. Nu este exclus ca Bulgaria și Turcia să participe, ba chiar și Serbia. În fine, sunt enorm de multe variante care pot fi judecate și exploatate.

Am mai înțeles că investițiile în domeniul energetic sunt gata să fie pornite prin contracte cadru. Nuclear-electrica are tot ce îi trebuie. Inclusiv acceptul licenței canadiene. Iar China a acceptat să lucreze cu tehnologia CANDU. Este un semnal că au judecat foarte atent fiecare detaliu al cooperării China - UE. Se vor supune reglementărilor UE în România așa cum alte state ale UE se supun reglementărilor chineze având investiții în China. În plus, cu privire la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă se pare că nu am găsit pe nimeni disponibil în Europa să participe la finalizarea lor. Investiții de 4-5 mld euro cu recuperare în 15-20 de ani pe reactor nu se găsesc în Europa. China are banii și este de acord să îi bage în reactoare devenind, astfel, partener comercial al Nuclear-electrica. Este foarte bine.

S-a tot vorbit despre linia de credit de 10 mld. dolari. Ponta spune ce este cu ea:

„Ponta: Este deschisa pentru cele 16 state, cand vii cu un proiect, acel credit e garantat de guvernul Chinei, si primele doua proiecte au fost accesate de firme de IT din Romania, unul de 50 de mil de dolari si altul de 40. Au o dobanda foarte mica”.

Se pare că există confuzii în discuțiile jurnaliștilor din media. Investițiile pe care China le va face în România nu au legătură cu linia de credit. Este separată. Investițiile nu au limită financiară. În funcție de înțelegerile cu China privind un obiectiv sau altul, volumul investițiilor poate fi dublu față de linia de creditare. Numai investițiile de la Cernavodă depășesc linia de creditare. Treaba asta este „la mintea cocoșului” însă presa băsistă pe asta pedalează. Pe crearea confuziei între investițiile chineze ce se pot face și linia de creditare care are rolul de a stimula cele 16 state ECE să contracteze cu China.

În afara găinăriilor din viața publică internă puse pe tapet de Gâdea, inadecvat spun eu pentru un interviu care putea să fie în totalitate serios, am mai reținut comportamentul absolut imbecil al lui Traian Băsescu care, deși a fost solicitat de premierii statelor participante la Forum nu a găsit timp să îi invite la Cotroceni. L-a primit doar pe premierul Chinei, Li Keqiang. Nu este bine de loc. Refuzul lui Băsescu de a primi premierii statelor ECE este un afront adus statelor pe care aceștia le reprezintă.

Iau de bune promisiunile lui Ponta că va urmări ca memorandumurile cu China să fie puse în practică. Avem deja declarații ale miniștrilor care sunt implicați. Ramona Mănescu ne-a prezentat și un calendar al acțiunilor viitoare, un calendar al discuțiilor de informare dar și de negociere a contractelor, Niță de la energie este pregătit pentru pasul următor, Oltchim are propuneri de privatizare după jaful la care a fost supus pe timpul guvernărilor băsesciene ... Asta trebuie să urmărim noi cu atenție. Pentru că de la această colaborare putem avea rezultate palpabile. Locuri de muncă, produse și servicii de calitate, venituri mai mari la buget.

Eficiența economică a ... vieții

Nu pot uita cretinismul locatarului de la Cotroceni, Traian Băsescu, pe timpul guvernărilor fără număr Boc, când așa-numiții consilieri pe probleme ai Administrației Prezidențiale concepeau planuri peste planuri pentru eficientizarea „economică” a învățământului, a sănătății, a justiției, a poliției, a armatei, a operei și operetei, a folclorului, a actorilor și soliștilor vocali ... Rezultatul a fost distrugerea satului românesc, ținerea ruralului departe de civilizație, împărțirea țării în bogații portocalii trăitori la orașe și sărăcimea mută de la sate. Poate că nu exagerez dacă spun că Băsescu și guvernarea lui portocalie a fost cea mai cumplită dictatură după cea comunistă.

Varujan Vosganian ne spune, pe blog, că s-a întâlnit cu primarii PNL din colegiul senatorial unde vrea să mai obțină un mandat. Concluzia este următoarea:

„Majoritatea drumurilor sunt impracticabile. Multe sate nu au apă şi în timpul secetei din această vară le-a fost adusă apă cu cisterna. Odată cu blocarea investiţiilor în mediul rural, multe şcoli au rămas fără acoperiş, iar copiii învaţă în schimburi, ca la fabrică. Lipsiţi de mijloace de transport, elevii bat kilometri întregi până la şcoală. Dispensarele, acolo unde există, nu au dotări suficiente. Primăriile nu au nici măcar destule venituri pentru funcţionarea curentă, darămite pentru cofinanţarea fondurilor europene”.

Mai toți parlamentarii s-au chinuit să obțină fonduri pentru biserici sau pentru diferite „obiective” turistice (jaf curat) însă au neglijat, cumplit de mult, viața însăși. Deh, în mintea multor parlamentari viața concetățenilor noștri nu are suficiente valențe pentru „eficiența economică” a statului, așa că nu se cuvenea, Băsescule (!), să se acorde o importanță oarecare vieții. Prada bugetului de stat în diferitele ei forme de manifestare a fost mult mai interesantă.

Sper că USL, de va ajunge la guvernare, să vadă că investițiile sunt necesare în ridicarea calității vieții concetățenilor noștri din mediul rural și nu în programe fanteziste. Turismul, de exemplu, va urma, întotdeauna, drumurile și infrastructura socială din mediul rural. Alimentația sănătoasă se obține din cultura câmpului și nu din produsele obținute în laboratoare. Nu ai infrastructură, produsele agricole nu pot ieși pe piață din cauza glodului drumurilor de țară.

PDL și acoliții nu ar mai trebui să intre în Parlament. După guvernările PDL nu s-au pierdut 4 ani, s-a pierdut dublu. Iar conceptele băsesciene trebuie interzise, prin lege, să mai fie promovate în viața publică.

Sper ca Varujan Vosganian să promoveze alte concepții în Parlament dar și în conducerea USL. Nu putem să mai promovăm prostia în viața publică.