Decizia Curții Constituționale.

Iau de pe avocat.net această informație. Din presă nu am ce lua la ora actuală pentru că este încă bulibășeală. Am și prime impresii însă urmează a clarifica unele aspecte deoarece am impresia că onorata Curte se cam contrazice singură. În fine, sunt obligat să aștept motivarea făcută de Curte la decizia de acum pentru a putea construi acțiunea ce urmează să o declanșez împotriva abuzurilor Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Isărescu.

„UPDATE Legile austeritatii sunt partial neconstitutionale. Actele normative se intorc in Parlament

Astazi, ora 11:42 Avocatnet.ro

Curtea Constitutionala a decis in sedinta de vineri ca doua articole, cate unul din fiecare lege de austeritate, sunt neconstitutionale. Astfel, taierile de pensii si salarii nu vor putea intra in vigoare pana cand parlamentarii nu vor dezbate articolele respective.


Cele doua articole declarate neconstitutionale:

Art. 9 din Legea privind restabilirea echilibrului bugetar :

Art.9- (1) De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate in plata, precum si indemnizatia de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, se diminueaza cu 15%.

(2) La determinarea cuantumului brut al pensiilor, precum si a indemnizatiei de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, ce vor fi stabilite sau acordate incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizata este de 622,9 lei.

Art. 1, lit c) din Legea privind pensiile special:

c) pensiile de serviciu ale judecatorilor, procurorilor si judecatorilor, respectiv magistratilor asistenti ai Curtii Constitutionale

In sesizarile de neconstitutionalitate asupra celor doua legi au fost enumarate o serie intreaga de masuri neconstitutionale, cuprinse sau generate de textul actului normativ:

- incalcarea art 44 din Constitutia Romaniei, referitor la “dreptul de proprietate privata”, potrivit caruia acesta, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Acelasi articol stipuleaza faptul ca nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. Amintesc si faptul ca guvernul are obligatia constitutionala de a ocroti si garanta drepturile salariale;

- incalcarea art. 47 alin. (1) si alin. (2) din Constitutie - dreptul la trai decent si la pensie, statul fiind obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. Or, in situatia in care masurile cuprinse in actul normativ al Guvernului ar ajunge sa fie puse in practica, nivelul de trai al persoanelor care primesc salarii si pensii ar fi drastic afectat;

- invocarea abuziva a art. 53 din Constitutie - „interzicerea restrangerii exercitiului unor drepturi sau libertati” - pentru motivarea prevederilor legislative din acest act normativ. Restrangerea unor drepturi contravine insusi conceptului de siguranta nationala prevazut de art. 1 din Legea nr. 51/1991, care, definind aceasta notiune, fixeaza una dintre componentele sale: asigurarea unui climat de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor cetatenilor, nu ingradirea acestora.

De asemenea, in sesizarea de neconstitutionalitate se precieaza ca Legea privind stabilirea unor masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar incalca jurisprudenta CEDO, dar si art. 11 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern. În acelasi timp, prevederile referitoare la restrangerea drepturilor salariale contravin si art. 15 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Mai mult, sesizarea face referite si la faptul ca Guvernul Romaniei nu a respectat cerinta impusa de art. 15 pct. 3 din Conventie, in sensul ca nu a informat secretarul general al Consiliului Europei cu privire la masurile luate si la motivele care le-au determinat si, cu atat mai putin, cu privire la data la care masurile inceteaza sa mai fie in vigoare.

Decizia Curtii

Plenul Curtii Constitutionale, compus din cei 9 judecatori, învestit în temeiul art.146 lit. a) din Constitutie si al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a întrunit în sedinte în zilele de 24 si 25 iunie 2010, pentru a solutiona, în cadrul controlului anterior promulgarii, sesizarile cu privire la neconstitutionalitatea Legii privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar si a Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, adoptate în temeiul prevederilor art.114 alin.(3) din Constitutia României, republicata, în urma angajarii raspunderii Guvernului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedinta comuna din data de 7 iunie 2010.

Asupra acestor legi, obiectiile de neconstitutionalitate au fost formulate dupa cum urmeaza:

I. Cu privire la Legea privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, de catre:

- Sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

- un numar de 30 de senatori si 60 de deputati apartinând Grupului parlamentar al Aliantei politice PSD+PC;

- un numar de 54 de deputati apartinând Grupului parlamentar al PNL.

În urma deliberarilor, Plenul Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi, a constatat ca:

1. Dispozitiile art.1-8 si cele ale art.10-17 din Legea privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt constitutionale.

2. Dispozitiile art.9 referitoare la diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plata, precum si a indemnizatiei de însotitori pentru pensionarii de invaliditate de gradul I, precum si cele referitoare la valoarea punctului de pensie utilizat de 622,9 lei din Legea privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt neconstitutionale.

II. Cu privire la Legea privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, obiectiile de neconstitutionalitate au fost formulate de catre:

- Sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

- un numar de 37 de senatori apartinând Grupului parlamentar al Aliantei politice PSD+PC.

În urma deliberarilor, Plenul Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi, a constatat ca:

1. Legea privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor este constitutionala în raport cu criticile formulate de cei 37 de senatori.

2. Dispozitiile art.1 lit.a), b), d)-i) si art.2-12 din Legea privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor sunt constitutionale în raport cu criticile formulate de Sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

3. Dispozitiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor sunt neconstitutionale, în raport cu prevederile constitutionale indicate în sesizare de Sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Argumentatia retinuta în motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata în cuprinsul deciziilor, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica Presedintelui României, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru”.

După ce mă voi documenta mai bine voi încerca să văd ce anume au cerut cei de la PSD și magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție cu referire la celelalte litere din art. 1 al legii privind pensiile, ținând cont de formularea Curții Constituționale că aceste prevederi sunt constituționale „în raport cu criticile formulate”. Pentru că nu este exclus ca cererile lor să nu fi atins esența problemelor și să fi urmărit altceva. Transformarea pensiilor de stat și a celor de serviciu în pensii obișnuite este la îndemâna legiuitorului însă, după părerea mea este valabilă pentru viitor, cei aflați în pensie după sistemul vechi neputând fi afectați de această modificare. În această interpretare mă folosesc de o declarație a judecătorului Ion Predescu, preluată de la Realitatea Tv.

„Între magistraţi şi ceilalţi e o diferenţă fundamentală. Ei au statut constituţional, ceilalţi au statut legal. Când ai statut legal, adică înfiinţat prin lege, chiar şi lege organică, poţi umbla la ele oricând. Prin lege modifici, prin lege completezi şi tot prin lege poţi să şi desfiinţezi. Când e statut constituţional nu îl poţi modifica, completa, adăuga, nici desfiinţa prin lege. Citiţi art. 124 şi 125 din Constituţie. Zice Statutul judecătorilor”, a declarat la finalul şedinţei CCR, judecătorul Ion Predescu.

Acesta a vorbit şi despre neconstituţionalitatea diminuării pensiilor publice: „La salarii şi la alocaţii sunt active, e pentru viitor. Pensiile e fenomen trecut pentru munca trecută. E altfel stabilit. Umbli tu pentru viitor, când ea e stabilită înainte. Dacă haina are două mâneci, tu îi laşi una?”

La ce se referă articolele din Constituţie invocate de Predescu:

Înfăptuirea justiţiei ARTICOLUL 124

(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Statutul judecătorilor ARTICOLUL 125

(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.

(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”.

Preiau una, deocamdată, din declarațiile lui Predescu: „La salarii şi la alocaţii sunt active, e pentru viitor. Pensiile e fenomen trecut pentru munca trecută. E altfel stabilit. Umbli tu pentru viitor, când ea e stabilită înainte. Dacă haina are două mâneci, tu îi laşi una?”

Pe interpretare, deduc că ce este acum în plată rămâne așa cum a fost, pentru viitorii pensionari ai Armatei și celorlalte forțe ale statului urmează să fie aplicate prevederile acestei legi. Aplicarea ei celor în plată ar fi o „retroactivitate a legii” și o încălcare a „dreptului câștigat”.

Rămâne să îmi clarific poziția abia după ce văd motivările Curții Constituționale și mă documentez mai bine pe cererile formulate de PSD+PC și ICCJ. Fără îndoială, trebuie să aștept acțiunea gguvernanților handicapați ai PD-L.

Colegii mei trebuie să mai aștepte puțin. În câteva zile vom putea ști care este poziția pe care trebuie să o adoptăm.

Actualizare:

Văd că Boc merge mai departe. A declarat azi că în afara recalculării pensiilor magistraților celelalte măsuri sunt „constituționale”. Este clar că voi ataca pe recalcularea pensiei.