Înaltă competență profesională ?

Mă uit în Constituție de ceva vreme. Îmi vin în minte momente și situații ale anilor din urmă în care eram surprins de modul în care au fost interpretate diferitele legi ale țării. Nu mai spun de surpriza pe care am avut-o când am aflat cât de „specialist” este așa-zisul profesor universitar Emil Boc în ale Constituției. La individ am o singură concluzie: este cel mai anti-constituționalist om politic din România. Pentru el, prevederile constituționale au alt sens decât îl au pentru majoritatea cetățenilor. Bine, nu este singurul. Are alături alți „constituționaliști” de marcă, tot felul de oportuniști capabili de orice pentru o sinecură. În fine ...

Citesc articolul 143 din Constituție: „Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.

Norma este imperativă. Cel care este desemnat să candideze pentru o funcție de judecător la CCR trebuie să îndeplinească, cumulativ, cele trei condiții. Numai că aici, în România, unde ducem în superficialitate totul, condițiile legii sunt încălcate în mod grosolan.

Iau exemplul acestui Augustin Zegrean, ajuns primul judecător al Curții Constituționale când ar fi trebuit ca porțile instituției să îi fi fost, de la început, închise. Interpretarea prevederii constituționale nu lasă loc de dubii. Pentru cei de bună-credință. Pentru cei care nu au probleme cu buna-credință ... se poate și așa. Iar aici acuz pe toți cei care i-au dat vot favorabil acestui Zegrean la prima nominalizare a lui de către Băsescu la Curtea Constituțională. Iar cei care au dat votul sunt din toate formațiunile politice, inclusiv PNL sau PSD. Nu am cercetat cum s-au dat voturile acestora cu ani în urmă dar o să o fac. Îi acuz pe acești parlamentari de rea credință chiar dacă sunt din partidul meu.

Să luăm prima condiție: să aibă pregătire juridică superioară. Din actul de numire al individului, al acestui politruc portocaliu, trag concluzia că s-a considerat că are pregătire juridică superioară prin faptul că a absolvit facultatea de drept. Greșit. Nu există pregătire juridică sub nivelul licenței în drept. Ca atare, un licențiat în drept are o pregătire juridică de bază, în cadrul sistemului fiind pregătire juridică inferioară. Pregătirea juridică medie apare abia după absolvirea unui masterat sau pot-universitar. Probabil că are un post-universitar deși nu îl văd în CV-ul individului. Abia după obținerea unui doctorat în drept putem vorbi despre pregătirea juridică superioară. Nici doctoratul nu apare.

A doua condiție cere ca cel care candidează să aibă „înaltă competență profesională”. Plec de la definiția competenței din DEX pentru a înțelege norma legală:

COMPETÉNȚĂ, competențe, s.f. Capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție; capacitate a unei autorități, a unui funcționar etc. de a exercita anumite atribuții.

Se observă că cel competent trebuie să aibă o cunoaștere „adâncă” a problemei asupra căreia se pronunță. Este starea normală a competenței. Cunoașterea „adâncă” se obține de cel care studiază problema în amănunțime. Dar asta nu este suficientă în cazul unui judecător al Curții Constituționale. I se cere mai mult. I se cere o „înaltă competență” care presupune nu doar studiul adânc al problemelor de drept ci și o contribuție în această materie - care se obține prin contribuția proprie la dezvoltarea dreptului prin lucrări doctrinare, studii, expunerea rezultatelor unor cercetări în diferite domenii ale dreptului în care persoana respectivă s-a specializat ( nu este cazul la Zegrean) precum și recunoașterea competenței sale de către alți specialiști în drept - din țară și străinătate - și opinia publică. Nu este cazul la Zegrean. Profesional, individul a activat în calitate de consilier juridic - probabil limitat la emiterea avizelor de legalitate pentru actele administrative ale firmelor la care a lucrat și reprezentarea la instanță a acestor firme în litigiile contractuale sau de muncă -, a activat ca avocat unde a căutat clientela și nu avem cunoștință despre cazuri deosebite soluționate de el pe întreaga sa activitate - bașca faptul că era înscris în baroul local Bistrița Năsăud însă a activat și ca parlamentar. Faptul că a activat în comisiile juridice ale Parlamentului nu îi aduce „înalta competență”. Iar ca tacâmul să fie complet, aici găsesc ceva și din activitatea lui la Curtea Constituțională de până acum, activitate la nivelul „genunchiului broaștei” însă puternic colorată politic (portocaliu): In activitatea sa de pana acum la CCR Zegrean s-a facut remarcat o singura data in argumentatia redactata impreuna cu Nicolae Cochinescu, in care dezaprobau o decizie anterioara a Curtii Constitutionale, despre care acestia au sustinut ca ingradeste atributiile presedintelui tarii. Se pare că este destul de clar care a fost și este rolul lui Zăgrean la Curtea Constituțională.

Este evident, se vede și din marginea galaxiei Calea Lactee, că individul despre care bat tastatura acum nu îndeplinește nici cea de a doua condiție a desemnării lui ca judecător la Curtea Constituțională.

Trec la a treia condiție. Să aibă o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Se observă că legiuitorul constituțional permite o condiție alternativă după împlinirea condiției de vechime - care presupune acumularea unei experiențe substanțiale în activitatea juridică, un rodaj îndelungat în evaluarea juridică a diferitelor cauze, căutarea și folosirea unor soluții care să ducă la aplicarea dreptului etc. Dar nu este orice fel de „sau”. Nivelul minim al condiției alternative este o activitate echivalentă cu activitatea didactică în învățământul superior. Dacă aplicăm corect această normă, în echivalentul acestei activități sunt destul de limitate opțiunile. Nu orice avocat sau consilier juridic, nu orice procuror sau judecător, nu orice grefier sau notar, nu orice cadru didactic din învățământul superior poate ajunge judecător al Curții Constituționale. Legiuitorul constituțional a legat condițiile între ele astfel că cel care candidează trebuie să iasă în cei 18 ani de activitate din anonimatul profesiei pe care o practică și să aibă îndeplinite și celelalte condiții: pregătirea juridică superioară și înalta competență profesională (explicate mai sus).

Nici a treia condiție nu este îndeplinita de acest Zegrean. Nu acuz pe Băsescu de nominalizarea lui, nici în 2007 și nici acum. Acuz parlamentarii de atunci și de acum că au dat votul favorabil individului deși este evident faptul că Augustin Zegrean este complet pe lângă condițiile impuse de Constituție. La prima desemnare PNL este vinovat. Aranjamentul politic a bătut Constituția. A aruncat Constituția la gunoi. Nu știu cum au votat pesediștii atunci dar nu îi cred capabili de altceva. Pentru că cei care au început politizarea Curții Constituționale au fost Ion Iliescu și al lui PSD. Iar pentru a exemplifica acest lucru îi dau cuvântul împricinatului (2005):

Augustin Zegrean, deputat PD: Judecatori independenti politic la Curte

Deputatul PD Augustin Zegrean a declarat ieri intr-o conferinta de presa ca in opinia sa, Legea privind Curtea Constitutionala ar trebui schimbata in asa fel incat din aceasta institutie sa faca parte doar oameni independenti politic.

"Sapte dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale au ocupat functii de demnitate publica din partea PSD, au fost fie ministri ai Justitiei, fie ministri delegati in relatia cu Parlamentul si, intr-un fel, nu au reusit sa inteleaga ca lucrurile s-au schimbat si au dat o solutie probabil cu tenta politica. Dupa ce vom vedea decizia, vom putea spune mai multe", a declarat Zagrean, citat de Mediafax, referindu-se la decizia Curtii Constitutionale privind admiterea unor exceptii ridicate de instanta suprema, PSD si PRM la prevederile referitoare la reforma justitiei din pachetul legislativ al Guvernului.

In opinia deputatului Zagrean, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, Legea privind Curtea Constitutionala trebuie sa fie schimbata in asa fel incat ea sa prevada ca "membrii ei sa nu faca parte din nici un partid politic sau sa se fi indepartat cu mult de partidul din care au facut parte pentru ca ei sa poata fi cu adevarat independenti".

Oare cum rămâne mister Zegrean cu convingerile ? Mai jos este CV-ul individului de pe site-ul Curții Constituționale. Lămuritor, nu ?!

Augustin ZEGREAN

Augustin Zegrean, numit judecător de Preşedintele României (2007), pentru un mandat de 9 ani.
Născut la 29 martie 1954, în localitatea Sânmartin, judeţul Cluj.
Căsătorit, un fiu.
Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1980).

Experienţă profesională:
1980-1988 - Consilier juridic;
1980-1984 - Consilier juridic, BJATM Bistriţa (COMAT);
1984-1988 - Consilier juridic, ELECTRICA Bistriţa;
1988-2007 - avocat Baroul Bistriţa - Năsăud, specializat în drept civil şi comercial, preocupări în domeniul privatizări societăţilor comerciale şi în insolvenţă;
1990-1992 - senator, vicepreşedintele Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei României;
2004 - deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor;
2007 - arbitru - Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrii a României.

Articole publicate:
"Explicaţii teoretice la legea fondului funciar", Editura Aldo Mar, 1991.