Reacție nervoasă a Justiției. Cazul „Băsescu” devine model.

Am citit informarea Mediafax privind motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Mircea Băsescu și Marian Căpățână (aici). Judecătorul este „supărat”. El și colegii lui, magistrații judecători, sunt puși să își apere integritatea pusă la îndoială de cuplul infracțional care a lăsat să se înțeleagă că ea, Justiția, ar acționa la comanda politică a fratelui Președinte al României sau ar fi influențată de gradul de rudenie și legăturile infractorilor cu liderii politici. O imagine mai neagră a Justiției nu se poate concepe.

Judecătorul formulează următoarele motivări importante:

„Nu trebuie ignorat că cei doi inculpaţi au înţeles să urmărească obţinerea unor foloase substanţiale de pe urma persoanelor interesate să rezolve pe căi ilicite anumite probleme judiciare. O astfel de optică, în care «dreptatea» şi de ce nu, faţă de specificul cauzelor ce constituiau finalitatea demersurilor ilicite făcute, «libertatea» au devenit o marfă ce se poate cumpăra şi vinde, apare ca inadmisibilă, valorile sociale atinse fiind multiple, cea mai importantă, în opinia judecătorului, fiind lezarea încrederii în sistemul judiciar şi în autoritatea judecătorească în condiţiile în care, prin presupusele acţiuni întreprinse, inculpaţii au acreditat ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, gata să abdice de la atributele şi încrederea de care trebuie să se bucure într-o societatea democratică”.

„Faptele, presupus săvârşite de inculpaţi, sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii; în consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi lăsarea inculpaţilor în libertate la momentul procesual de faţă ar induce perturbări grave ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase - generând astfel un sentiment acut de insecuritate”.

„Chiar dacă presupusa activitate infracţională s-a derulat în perioada 2011-2012, nu se poate spune că trecerea timpului "a diluat pericolul social generat", întrucât ar însemna să se ignore nu numai "caracterul evident clandestin" al unor astfel de acţiuni, contextul, modalitatea şi mai ales momentul în care s-a ajuns la devoalarea acestora, "dar şi impactul mai mult decât actual şi de rezonanţă în societatea românească"”.

Cu privire la probe (aici), opinia judecătorului de drepturi și libertăți este clară:

„Susţinerile apărării, în sensul inadvertenţelor de natură a releva lipsa de autenticitate şi caracterul posibil contrafăcut al înregistrărilor, nu se bazează pe elemente faptice ori concrete care să contureze o îndoială veridică asupra caracterului autentic sau complet al acestora. De altfel, pe parcursul cercetărilor în cauză se poate proceda la verificarea acestui caracter, în măsura în care se va aprecia ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă o probă ştiinţifică care să aibă un asemenea obiectiv”.

„Un alt element care l-a determinat pe judecător să dispună arestarea preventivă a lui Mircea Băsescu şi a lui Marian Căpăţână constă în maniera în care a fost abordată, de către fratele preşedintelui şi de Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, problema legată de sprijinul pe care Mircea Băsescu urma să îl acorde”.

„Nu lasă echivoc asupra naturii demersurilor pe care acesta susţinea că le face, afirmaţiile sale privitoare la pedepse şi soluţii procedurale fiind de natură a-l convinge pe cumpărătorul de influenţă de realitatea acestora”.

Judecătorul de drepturi și libertăți devine, prin această motivare, un port-drapel pentru colegii săi în lupta împotriva celor care pun în pericol întregul sistem judiciar. La fel ca în cazul lui Adrian Năstase, Justiția va da un exemplu, pe lângă pedeapsa care se cuvine a o primi infractorii „băsescieni”.

Justiția are tot interesul să fie dură. Imaginea ei este la nivelul genunchiului broaștei. Au început să iasă la iveală, din ce în ce mai mult, din ce în ce mai agresiv, cazurile cu judecătorii și procurorii care, la fel ca infractorii, consideră că «dreptatea» și «libertatea» sunt „valori” care se pot tranzacționa pe o piață specializată, o piață a Justiției „libere”. În timp ce suntem spectatori la cazul „Băsescu” au loc arestări și cercetări la grupuri infracționale formate din judecători, procurori, polițiști care au „negociat și vândut/cumpărat dreptatea”. Cazul de la Suceava este mai mult decât elocvent. În plus, imaginea publică a Justiției se strică și mai mult ca urmare a articolelor din presă care ridică, mereu și mereu, alte și alte semne de întrebare. Mi-a reținut atenția un articol al lui Cristoiu din Evenimentul Zilei (aici) în care este formulată o ipoteză interesantă. Cumplită pentru imaginea Justiției:

„Cum de s-a întîmplat că Procesul Bercea Mondialu și-a urmat cursul?

O explicație- aparent paradoxală- ar fi următoarea: Tocmai pentru că președintele Traian Băsescu știa de intervențiile Clanului pe lîngă Mircea Băsescu!”.

Chiar așa ?! Cum ?! Iar o astfel de ipoteză poate fi adevărată. Mai ales după ce au început să iasă la iveală evenimentele din 2011 cu procurorul Iacobescu care a fost sancționat pentru că a pomenit de banii pe care Mircea Băsescu i-ar fi primit pentru a interveni în favoarea lui Bercea Mondial. Se pare că Antena 3 va mai publica niște înregistrări, deja am văzut aseară cum au preluat o emisiune de la B1Tv a lui Turcescu și Cristoiu în dialog cu procuroarea Ponea (care a devenit și ea un caz cu traficul de influență făcut de baronul PSD Duicu).

Eu cred că acest caz, „Băsescu”, va provoca valuri în continuare pentru că va fi întreținut de presă. Numele Băsescu va fi asociat cu noțiunea de „infracțiune”, Traian Băsescu va fi mereu și mereu în centrul atenției pentru că presa nu va ierta și nu va scăpa ocazia să inducă ideea că Traian Băsescu se va folosi de funcția prezidențială pentru o intervenție în actul de justiție. Fie pentru a micșora pedeapsa ce o va primi fratele fie pentru a se răzbuna pe cei care l-au pus în această situație. Pentru că nu trebuie să uităm, cauza penală „Băsescu-Căpățână” a fost declanșată de manevrele ciracilor lui Dan Voiculescu care au preluat nemulțumirea clanului de rromi Anghel și l-au adus în spațiul public. Apărătorul „șantajistului” Florin Anghel, gl.(rt) Pavel Abraham este un specialist în dreptul penal (a lucrat o viață în miliție și poliție), cunoaște multe dedesupturi pe care un avocat normal nu are cum să le știe și acționează perfect pentru ca imaginea publică a clanului Băsescu să pice cât mai rău.

Pentru această situație există o singură soluție ce poate exclude, cumva, o legătură cu imaginea României. Crin Antonescu a spus-o clar. Demisia lui Traian Băsescu.