Iordache spune că protestatarii nu au înțeles proiectele de ordonanțe. Specialiștii, instituțiile spun că sunt catastrofale.

Senin, actualul ministru al Justiției, PSD-ist de seamă, a afirmat că protestatarii nu au înțeles proiectele de ordonanțe care grațiază pedepse pentru infracțiuni și modifică codurile penale. A trimis un secretar de stat să le explice.

Nu am mai aflat dacă acel secretar de stat a explicat mulțimii, în mod calificat, conținutul celor două proiecte de ordonanță însă, din reacțiile apărute în urma publicării lor, în special din comunicatele PICCJ,  DIICOT, DNA, CSM sau ale diferitelor asociații care se declară „societate civilă”, se poate trage concluzia fără nici o greșeală că proiectele normative în discuție sunt un adevărat atentat ordinea publică, la stabilitatea socială a țării.

Nu o să pun aici, în detaliu, toate explicațiile date în respectivele comunicate. Pe site-ul „juridice” există acest articol „unificator” care poate fi citit de cei care au răbdarea necesară și, mai ales, curiozitatea să înțeleagă. Sunt descrise foarte clar consecințele adoptării acestor norme, sunt arătate foarte clar consecințele asupra politicii penale a României de până acum, mare parte din infracțiunile sancționate de lege urmând a fi eliminate iar obiectivele de politică penală ale Ministerului Public, obiective stabilite prin lege dar și ca urmare a prevederilor constituționale care investesc procurorii ca reprezentanți ai interesului public devin un fel de apă de ploaie.

Prioritatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în acest moment o reprezintă consolidarea capacității instituționale în lupta împotriva criminalității, în general, și a corupției și conflictului de interese, în mod special.

Inițiativa PSD și ALDE scoate, de sub sancțiunea legii, majoritatea actelor de corupție „mică”, „medie” și chiar cea „mare”, iar conflictul de interese este aruncat la coș fără nici o jenă. Beneficiarii direcți ai inițiativei legislative sunt în Parlament, la Guvern, în administrațiile publice centrale și locale. Este un „cadou” oferit de PSD unei părți a bazinului său electoral. Funcționari publici, bugetari, aleși locali.

Printre infracţiunile vizate de proiectul de graţiere se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum şi infracţiunile asimilate celor de corupţie.

De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv.

Cât privește infracțiunile asimilate faptelor de corupție, mai puțin sau de loc cunoscute publicului, ele sunt prevăzute în Legea nr. 78/2000 art. 5 alin. (2) pe care le-am arătat într-un articol de pe blog din 18 ianuarie 2017. Le voi pune și aici pentru că ajută la înțelegerea intențiilor autorilor inițiativei legislative. Noi avem dreptul să interpretăm gestul politic al PSD și ALDE ca parte a societății care devine victimă a modificărilor legii. Enunțul sintetic de mai sus al PICCJ este lămuritor. Condamnați pentru fapte grave, iresponsabili care au comis „din culpă” omoruri, vătămări corporale grave sunt grațiați ! Poate că nici nu și-au executat pedeapsa astfel că „îndreptarea” lor nu a avut loc. Sunt lăsați în libertate pentru a comite alte omoruri „din culpă” - culpa este forma penală a lipsei de responsabilitate !

Să revin la faptele asimilate corupției care sunt grațiate.

Art. 10 
Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
a) stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor apartinand operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare ori de executare silita, de reorganizare sau lichidare judiciara ori cu ocazia unei operatiuni comerciale, ori a bunurilor apartinand autoritatii publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora sau de executare silita, savarsita de cei care au atributii de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silita, de reorganizare ori lichidare judiciara;
b) acordarea de subventii cu incalcarea legii sau neurmarirea, conform legii, a respectarii destinatiei subventiilor;
c) utilizarea subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri publice

Art. 11
(1) Fapta persoanei care, avand sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat, indeplineste pentru acesta vreo insarcinare, intermediaza ori inlesneste efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare ori participa cu capital la un asemenea operator economic, daca fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi .
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a fost savarsita intr-un interval de 5 ani de la încetarea însarcinarii, pedeapsa este inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Art. 12
Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
a) efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;
b) folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

Art. 13
Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Cu puțină atenție, se observă că faptele de la art. 11 la 13 au limita maximă de 5 ani închisoare. Faptele de la art. 10 au între 3 și 10 ani închisoare însă vor fi beneficiari ai legii toți cei care au o condamnare de până la 5 ani.

Poate că protestatarii au ieșit în stradă fără să cunoască în amănunt proiectele de ordonanțe, dar din ce am aflat citind cu atenție nu doar proiectele ci și interpretarea lor de către oameni calificați să o facă, putem ajunge la concluzia să populația care protestează a sesizat pericolul venit din partea puterii PSD și ALDE. Viața oamenilor, proprietatea lor este în pericol pentru că prin grațierea pedepselor de până la 5 ani readuce în stradă infractorii care au fost trimiși după gratii pentru că prin faptele lor au atentat și chiar au luat viața unor semeni. Nu doar atât, cei care ar urma să fie grațiați sunt „campioni” ai corupției, a corupției care ucide nu doar fizic ci și social prin deturnarea fondurilor luate din buzunarele cetățenilor prin taxe și impozite și „orientarea” acestora către propriile buzunare și ale acoliților în săvârșirea infracțiunilor.

Cumva, cireașa de pe tortul actului politic este grațierea de executare a pedepsei în libertate, pedepsele cu suspendarea executării în penitenciar. Măreța idee este absolut pe dinafara obiectivului motivat în notele de fundamentare ale inițiativei legislative, ceea ce întărește convingerea că aceste acte normative sunt cu dedicație, primul între beneficiari fiind infractorul Liviu Dragnea.

Să așteptăm, nu pasiv, analizele și concluziile calificate ale corpului magistraților - judecători și procurori -, care urmează a ne fi prezentate în ziua de 27 ian. 2017 după ce la CSM se va face centralizarea punctelor de vedere de la toate instanțele de judecată. Avem reacțiile PICCJ, DIICOT, DNA, UNJR. Mai sunt 7 zile să aflăm și concluziile instanțelor de judecată și apoi să vedem dacă puterea politică PSD și ALDE se șterg la fund cu aceste concluzii sau nu.

Nu pot să nu remarc faptul că cei care au reacționat deja au atras atenția că aceste inițiative nu fac corecturile cerute de deciziile Curții Constituționale ! Se folosesc de aceste decizii fără însă a face modificările cerute ba, mai mult, agravează neconstituționalitate unor prevederi observate anterior și aduc neconstituționalitate acolo unde ea era respectată.

Site-ul „juridice” la care am făcut o legătură mai sus, comunică astăzi că CCR a mai admis 4 excepții de neconstituționalitate la legile penale ! Nu cred că Ministerul Justiției condus de PSD prin Florin Iordache este dispus să corecteze legile penale în urma acestor decizii. Are alte scopuri imediate. Primul, intuit de mai toată lumea, este scoaterea infractorului Liviu Dragnea de sub acțiunea penală în curs de judecare (o amnistie mascată !) și „curățirea” aceluiași infractor de pedeapsa anterioară. Cum-necum, PSD și ALDE vor ca infractorul Liviu Dragnea să ajungă prim-ministru, unele persoane din PSD sau de pe alături să ajungă miniștri prin transformarea lor cu violarea legilor în „oameni de treabă”. Dacă le reușește, Președintele Klaus Iohannis va fi obligat să respecte voința majorității parlamentare de a pune în fruntea administrației publice centrale și locale persoane certate cu legea.