Ce mușchii mei ! Eu când vreau să grațiez, grațiez ! Să vă intre bine'n cap !

Grațierea promisă de PSD și ALDE are puternice susțineri literar-politice, jurnalistice și chiar juridice. Totul este posibil. Ba, de ce nu, este posibil ca o parte a liberalilor să treacă de partea PSD și ALDE când este vorba să critice pe Președintele Klaus Iohannis pentru „neînțelegerea” de care dă dovadă cu privire la „actul social al grațierii”, al „clemenței” pe care un guvern o poate avea față de „oropsiții soartei” care au ajuns în detenție sau care condamnați fiind, nu au mai ajuns în detenție pentru că au primit o condamnare cu suspendare.

Pentru că, de bună seamă, condamnarea oamenilor pentru infracțiunile comise este un lucru rău, iar infracțiunile sunt în mod abuziv prevăzute în legile penale, este un abuz al guvernărilor care fac politicile penale și, de aici, este nevoie să pricepem cu toții că fiecare guvern poate avea propriile politici penale. Normal că aceste teorii, susținute de unii oameni politici de culori diferite, au mari șanse să ducă România la balamuc. Pentru că putem ajunge la situația în care un guvern vine la guvernare și își începe administrarea țării cu o grațiere colectivă, eliminarea unor infracțiuni din legile penale, scăderea severă a pedepselor pentru abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, actul de corupție pentru ca în alt an să mai vină cu o grațiere astfel încât la sfârșitul guvernării să aibă noii candidați pentru Parlament și Guvern cu dosarele curate, liberi ca pasărea cerului. Alt guvern va veni cu o întărire a politicii penale, cu o înăsprire a pedepselor pentru infracțiunile comise, cu introducerea unor noi fapte și acte „în colecția” penală și uite așa, de la o guvernare la alta, Justiția se va face că judecă iar guvernarea „milostivă” va scăpa autorii și complicii de pedeapsa penală. Până la urmă se va ajunge la concluzia că nu mai avem nevoie de Justiție. La ce mai este bună Justiția dacă scopul final al sancționării celor care comit infracțiuni nu mai este atins ?

Nu vom mai avea nevoie nici de procurori, pentru că în sistemul penal ei sunt reprezentanții intereselor generale ale societății, așa cum spune Constituția ! Din moment ce oricare guvern vine și modifică conținutul interesului general al societății, procurorii ajung să muncească ani și ani de zile degeaba la instrumentarea cauzelor penale și trimiterea în fața instanței de judecată a infractorilor. Munca lor este anulată de grațierile și amnistiile promovate de guverne. Iar aceste acte de clemență guvernamentale sunt, de fapt, sancțiuni la adresa procurorilor care au finalizat dosarele penale și a judecătorilor care au judecat și au pronunțat sentințe.

Am citit, la Agerpres, părerea infractorului Adrian Năstase (este un infractor până la reabilitare. Cum nu știu să fi fost reabilitat, rămâne infractor !).

În esență, infractorul Adrian Năstase declară că guvernul are dreptul să își facă propria „politică penală” și susține un fel de program „a doua șansă”, la fel ca Traian Băsescu !

Într-un cuvânt, să avem mintea mai deschisă și să încercăm să înțelegem rolul prevenirii și pe cel al reinserției sociale, ca faze anterioare și ulterioare pedepsei. Un astfel de program s-ar putea numi 'Programul a doua șansă", afirmă Năstase, în postarea pe blog.

"Așa cum noul guvern a definit propria sa politică în domeniul salarizării, sau în cel al fiscalității sau..., tot așa ar trebui definită și pusă în aplicare o politică distinctă în domeniul politicii penale", a adăugat Năstase.

Teoria ca teoria, practica însă ne omoară. Ce observ eu, din toată informația pusă la dispoziție de Agerpres, este că Adrian Năstase vine, pe blog, dar este ca și cum ar făcut o declarație de presă, și îi face Guvernului Grindeanu motivarea pentru promovarea celor două ordonanțe buclucașe. Mare lucru dacă Năstase nu este pe undeva prin „spatele” acestor două ordonanțe ! Măcar așa, ca unul care știe să formuleze niște motivații cât de cât juridice.

Asta nu înseamnă că dacă le spune el sunt și valabile. Până la necesitatea unor astfel de abordări și mai ales la utilitatea lor este cale lungă. Năstase face „gargară cu pioneze”. Mai exact face un fel de filosofie a dreptului, cele afirmate de el nefiind incluse în normele penale ! Prinde la cei care nu au suficiente cunoștințe juridice și care nu au citit, de exemplu, Constituția și, de ce nu, Codul penal în partea de expunere a principiilor sau chiar în partea specială.

Scopul legii penale - ca termen juridic -, este de a apăra, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept.

Ca atare, sancționarea infracțiunilor este o măsură de apărare a societății împotriva celor care prin intermediul infracțiunilor pun în pericol țara, atributele ei, persoana cu drepturile și libertățile acesteia, proprietatea și ordinea de drept. Având în vedere scopul, orice gargară cu pioneze care justifică „clemența” executivului este, de fapt, o încurajare la comiterea de agresiuni împotriva valorilor apărate prin legea penală. De aceea există în Constituție art. 131 - Ministerul Public. Nu de altceva.

Nu se putea să nu dau peste Rodica Stănoiu ! Cred că era imposibil să nu apară în această conjunctură. După cum s-a exprimat la Realitatea Tv, de care a fost contactată, am și aici o bănuială. Nu de alta, dar când face ferm afirmația „Guvernul sunt eu și eu hotărăsc. Actul de clemență ține de politica penală, grațierea colectivă, nu cea individuală”, încep să înțeleg de unde vine fermitatea noii puteri politice PSD și ALDE de a susține, în contra opinie Președintelui Iohannis, a juriștilor magistrați, a populației dreptul lor de a grația și de a modifica legile penale.

Rodica Stănoiu dă ajutor infractorului Dragnea pentru a merge mai departe cu abuzul politic și legislativ prin afirmații care discreditează rolul procurorilor și capacitatea lor de a avea un punct de vedere cu privire la grațiere sau legile penale.

„Parchetul este foarte supărat că nu este consultat, dar la ce să ne așteptăm din partea celor care îi trimit acolo (pe arestați, pe condamnați ...), unde ei nu au intrat niciodată și când ajung acolo descoperă iadul din penitenciare ... tocmai ei să spună „da” unui act de clemență”.

Teoreticiana în drept (specialist în criminalistică !), care ajunsă ministru al justiției și-a „tras” un act normativ care îi conferea calitatea de magistrat (pentru a beneficia de o pensie pe măsură !), fără a fi avut această calitate vreodată, normal că vine și sprijină „șmecheriile” juridice. Având și multă cultură, recomandă celor care nu sunt de acord cu grațierea, doar celor care au mai citit la viața lor, să citească piesa „Neguțătorul din Verona” de Shakespeare, în special actul IV. Emoționant ! Bine, mai recomandă colegilor din lumea juridică să mai citească și din Filosofia penală, nu doar din codurile penale. Numai că Rodica Stănoiu o ia puțin razna.

Chiar dacă nu vrea să vorbească despre codurile penale pentru că le consideră proaste, la fel ca Adrian Năstase care le consideră o prelungire a Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, Rodica Stănoiu invită, practic, juriștii, în special magistrații dar și practicienii dreptului cum ar fi avocații să pună sub semnul îndoielii normele penale chiar când este vorba despre aplicarea lor ! Cucoană ! Filosofia penală, filosofia juridică, sunt folosite la construirea codurilor penale, de exemplu, așa cum fiecare jurist care construiește un act normativ ține cont de aceste filosofii, întreabă ce orientare politică are viitoarea lege, pentru că filosofia pe care societatea o acceptă va defini standardul de viață al acesteia. Acum avem o filosofie penală: lupta cu infracționalitatea, în special cu faptele de corupție, pentru a contura un stat de drept funcțional. Poate pricepi, poate nu, dar este problema ta.

Intervențiile celor doi „corifei” în ale științei dreptului, criminalista Rodica Stănoiu și criminologul Adrian Năstase (pe undeva am citit, demult, că tânărul Năstase, absolvent de drept, a lucrat la Institutul de studii juridice fie la secția criminalistică în care era Stănoiu, fie la secția de criminologie) este pentru a da curaj grupării infracționale PSD-ALDE să se țină tari în fața opoziției lui Iohannis dar și a populației și să își exercite „dreptul” de a face ce vrea mușchii lor cu legile penale și să dea grațierea aia odată. Eu știu, grațierea aia cui naiba mai folosește ? Știu ei și asta este important.

Ce m-a șocat pe mine (recunosc, nu prea mult !) a fost să văd că la celebra Antena 3 un liberal critică pe Președintele Iohannis și afirmă că legea grațierii trebuie convenită între PSD și PNL ! Șocant ! Ceilalți invitați aveau o poziție pro Guvern normală. Lingăi și slugi. Dar un liberal ? Un parlamentar liberal care să susțină o idee chiar împotriva deciziei partidului, mai rar. Dar ce știu eu ? Poate este un PSD-ist mascat.

Astăzi au fost iar proteste în țară. La București s-a alăturat și Președintele Klaus Iohannis. Aflând lumea, rândurile protestatarilor au sporit. Faptul că Președintele Iohannis a ales să se alăture protestului le-a dat încredere celor care vor un stat de drept că pot învinge hidra comunistă care a ajuns la putere.

Să nu uit. O colegă afirmă, răspicat, că PSD este de fapt un partid conservator, nu social-democrat. Are de „conservat” avantajele la care înaintașii PSD au ajuns în societatea comunistă !