Măcelul PSD-ALDE-UDMR asupra Justiției

Cu sprijinul specialiștilor din Justiție și a cercetătorilor din domeniul dreptului, specialiștii PNL au realizat o sinteză.

Obiectivele toxice ale majorității PSD-ALDE:

- Controlul politic asupra Justiției pentru ar putea determina mușamalizarea, dar și eventuala orchestrare a dosarelor penale.

- Instituirea unui sistem represiv împotriva magistraților care vor mai dori să-și desfășoare activitatea în mod independent.

- Cenzurarea oricărei Opoziții, politice sau civice, care contestă corectitudinea deciziilor majorității guvernamentale. E aplicată teza bolșevică: „în numele votului primit poți face orice”. PSD-ALDE ignoră cu obstinație toate semnalele critice.

- Declanșarea asaltului – în prezent inhibat de Justiție – asupra resurselor statului și transformarea funcției publice într-una similară unui interlop: demnitarul nu va mai fi în serviciul cetățenilor, ci tocmai invers - cetățenii vor fi în serviciul celui ales.

- În viața de zi cu zi asta va însemna: fiecare va plăti, din propria muncă, o cotă parte tot mai mare pentru bunăstarea liderilor PSD-ALDE, în defavoarea școlilor, spitalelor, infrastructurii, îmbunătățirii calității vieții și serviciilor publice.

- Impactul negativ asupra economie: restrângerea investițiilor în România pentru dezvoltarea de locuri de muncă bine plătite, din cauza transformării corupției dintr-un flagel imperios a fi combătut într-o virtute cultivată instituțional.

- În urma modificărilor propuse de PSD-ALDE, furtul este transformat într-un „drept” al celor privilegiați, împotriva dreptului de a nu fi furați al celorlalți cetățeni.


1. Poziții ale instituțiilor naționale pe modificările aduse Legilor Justiției:

CSM a emis două avize negative, după consultarea magistraților, asupra propunerilor de modificare a Legilor Justiției, atât în varianta propusă de Tudorel Toader, cât și în varianta parlamentarilor PSD-ALDE.

Forumul Judecătorilor a strâns peste 4.000 de semnături (mai mult de jumătate din totalul judecătorilor și procurorilor în funcție) pe memoriul care cerea retragerea/respingerea propunerilor de modificare a Legilor Justiției. Este singura organizație profesională din rândul magistraților care a făcut dovada susținerii din partea judecătorilor și procurorilor asupra revendicărilor făcute.

Președintele României a reacționat constant privitor la demersurile de modificare a Legilor Justiției, trăgând repetate semnale de alarmă.

Opoziția, prin vocea PNL și a celorlalte partide, societatea civilă, mișcările civice din stradă, au protestat față de intențiile actualei majorități.


2. Poziții ale instituțiilor internaționale, complet ignorate de PSD-ALDE:

- Comisia Europeană, în raportul MCV, a cerut în mod repetat sesizarea Comisiei de la Veneția pe modificările aduse Legilor Justiției și a atras atenția asupra pericolului unui regres în privința statului de drept, independenței justiției și combaterii corupției.

- Departamentul de Stat al SUA a atras atenția că modificările aduse vor afecta lupta împotriva corupției și independența Justiției. Reacția belicoasă, atribuită în mod fraudulos Parlamentului de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, demonstrează agenda anti-occidentală a liderilor PSD-ALDE.

- Ambasadorul SUA a tras repetate semnale de alarmă pe aceeași temă, iar în ultima a făcut referire la vulnerabilitățile generate în contextul ofensivei ruse.

- Ambasadorii statelor occidentale au cerut la rândul lor avizul Comisiei de la Veneția, în cadrul întâlnirii cu ministrul Justiției.

- Consiliul Europei, prin GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei) s-a sesizat și a declanșat o procedură excepțională, ad-hoc, cu privire la modificările aduse Legilor Justiției în România. Analiza va fi făcută în ianuarie – februarie.


3. Modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

• Este eliminat criteriul independenței procurorilor în desfășurarea activității lor, fapt care constituia o garanție împotriva intruziunii politice în anchete penale.

• Este reglementată, împotriva deciziei CCR 375/2005, o normă care restrânge atribuțiile președintelui României. Adică, președintele nu mai poate refuza numirea judecătorilor și procurorilor în simpla lor calitate, și nu mai poate refuza nici numirea în funcție a șefilor ÎCCJ.

• Decizie CCR 375/2005: „Curtea constată că numirea judecătorilor şi procurorilor urmează a se face la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii în continuare, iar numirea în anumite funcţii de conducere, se face dintre persoanele numite anterior în funcţia de procuror. Dacă Preşedintele României nu ar avea nici un drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură, dată, atribuţiile Preşedintelui României, prevăzute de art. 94 lit. c) coroborat cu art. 125 alin. (1) din Constituţie, ar fi golite de conţinut şi importanţă”.

• Este diluată condiția de integritate a judecătorilor și procurorilor, care erau până acum în mod automat suspendați din funcție în momentul trimiterii lor în judecată pentru fapte penale. Urmare a modificării PSD-ALDE, se deschide calea ca un judecător inculpat să decidă asupra vinovăției/nevinovăției altui inculpat.

4. Modificarea Legii 304 privind organizarea judiciară

- Controlul procurorului ierarhic asupra dosarelor penale ale procurorului de caz pe chestiuni de temeinicie, fapt care încalcă autonomia procurorului de caz. În prezent, acest control poate fi făcut doar pe chestiuni de legalitate (adică respectarea procedurilor legale în desfășurarea anchetei).

- Modificarea lasă loc arbitrariului și cenzurii în anchetele penale, în condițiile în care este atributul judecătorului să decidă asupra probatoriul. În plus, odată cu noile Coduri, a fost instituit judecătorul de cameră preliminară care verifică legalitatea trimiterii în judecată și a administrării probelor.

- Modificarea are legătură directă cu cea din Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor prin care este eliminat criteriul independenței în desfășurarea activității procurorilor.

- Înființarea secției speciale pentru cercetarea penală a magistraților. Există pericolul transformării într-un instrument de represiune asupra magistraților. Rațiunea înființării acestei secții, raportată la cazurile anchetate în ultimii ani, nu există, în acest sens exprimându-se atât Parchetul General, cât și CSM.


5. Modificarea Legii 317 privind CSM

Funcția de președinte al CSM este preluată automat de șeful Secției de judecători din cadrul CSM, fapt care contravine în mod vădit Constituției. Potrivit Legii fundamentale, care prevede expres acest lucru, președintele CSM este ales din rândul celor 14 membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor – adică 9 judecători și 5 procurori. Astfel, alegerea președintelui CSM nu poate fi limitată doar la una dintre cele 2 categorii de magistrați.


6. Modificarea Legii ANI pentru „spălarea” interdicțiilor parlamentarilor și aleșilor locali

- Sunt eliminate, prin lege, toate interdicțiile stabilite în urma constatării conflictului de interese în cazul parlamentarilor, cea mai mare parte este a celor care și-au angajat rude.

- Practic, sunt anulate printr-o lege deciziile instanțelor de judecată luate împotriva celor care au încălcat legea.

- Inițiativa contravine în mod flagrant raportului Comisiei Europene privind MCV.

- O inițiativă similară a fost încercată în vara acestui an, dar a fost declarată neconstituțională de CCR.

- Agenția Națională de Integritate a atras atenția asupra pericolului adoptării unei astfel de legi: https://goo.gl/xf4i69

- Potrivit unei precizări a ANI, modificarea legislativă anulează interdicțiile aplicate în cazul a 675 parlamentari, primari, președinți de consilii județene și consilieri: https://goo.gl/4Kg5U6


7. Modificarea Legislației în domeniul penal, cu dedicație și fără discernământ

- Sunt dezincriminate infracțiuni sau golite de conținut instrumentele de investigare folosite pentru dovedirea infracțiunilor.

- Amendamentele depuse de PSD-ALDE și UDMR în cazul legilor penale sunt, în mod fățiș, făcute cu dedicație pentru Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, cărora să le fie lăsate fără obiect dosarele penale.

- În mod fals este invocată o Directivă europeană referitoare la prezumția de nevinovăție, întrucât aceasta este folosită doar ca paravan/pretext pentru ciopârțirea legilor.

- În mod real, propunerile PSD-ALDE-UDMR depășesc cu mult cadrul prevăzut de Directiva europeană, afectând în mod fundamental și grav capacitatea de anchetă a organelor penale în toate cazurile (nu doar al lui Dragnea și Tăriceanu)

- Astfel, majoritatea parlamentară captivă liderilor PSD-ALDE a ajuns în stadiul de a pune pe masa deciziei monstruozități, orbită în a-și scăpa liderii de dosarele penale înainte ca instanțele de judecată să se poată pronunța.

- În fapt, este o fugă de justiție în care PSD-ALDE folosesc Parlamentul pentru a da legi în interesul infracțional al unor persoane, fapt pentru care sunt dispuse să sacrifice orice altceva – chiar și securitatea cetățenilor simpli.

Este motivul pentru care propunerile PSD-ALDE-UDMR au stârnit reacții extrem de dure din partea Parchetului General, DNA, DIICOT, Secția procurorilor din CSM, organizații ale magistraților.

Asociația Procurorilor din România a publicat o broșură care conține exemple privind efectele pe care le-ar putea avea modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală: https://goo.gl/3DoVve

***

Este una dintre cele mai negre pagini din istoria unui popor. Când un Paarlament, organ reprezentativ al poporului își părăsește menirea pentru a deveni „organ reprezentativ al infractorilor, al dictaturii personale, al anti-democrației”!

Măcelarii parlamentari ai legilor Justiției și a codurilor penale