Fascinant

Voyager 1

Agerpres. NASA a reușit să repună în funcțiune patru propulsoare ale sondei Voyager 1 neutilizate timp de 37 de ani

Lansată acum aproape 40 de ani, sonda Voyager 1 este în spațiul interstelar. A ieșit de sub influența gravitațională a Soarelui și merge către un alt sistem solar cu 17 km/secundă. Adică cu 1.020 km/minut, 61.200 km/h! Se află la peste 21 de miliarde de km față de Terra!

Ei bine, specialiștii NASA au „scormonit” în programul învechit în care au fost scrise instrucțiunile sondei și au trimis comenzi către sondă. Semnalul cu comenzile a avut nevoie de 19 ore și 35 de minute pentru a ajunge la sondă și, cam tot, atât pentru a veni la NASA „răspunsul” sondei. Un răspuns bun. Comenzile au fost înțelese iar de la începutul lunii ianuarie anul viitor, sonda va repune în funcțiune propulsoarele. Viața sondei se va prelungi cu 2-3 ani.

Deja, la NASA, specialiștii au pornit la treabă pentru a transmite un semnal asemănător sondei Voyager 2, care are alt traseu interstelar.

Propulsoarele în cauză sunt folosite pentru a reorienta sonda astfel încât să poată transmite semnale către Terra.

Cei care vor, cei care au curajul, toți cei care nu sunt foarte legați de „eternitatea” stării actuale a Pământului au câmp liber pentru a visa.

Soarele ne protejează, cât de cât, de invazia radiațiilor din galaxie sau chiar de mai departe. După ce ieși de sub protecția asigurată de câmpul gravitațional al sistemului solar, în ce fel de „ciorbă stelară” ajungi? În ce „împing” propulsoarele sondei pentru a-i mișca poziția? Vorba aia, nu pot împinge doar într-o parte, trebuie să împingă și în sens contrar. Este ca și cum te-ai „aranja” în apă, în timp ce înoți. Acolo, departe, la miliarde de km distanță, din ce este compusă „apa”?

Și, apropo! Cum se vede universul de acolo?