Motiv de bășcălie pentru cei din PSD și aliații lor de la ALDE.
Motiv de îngrijorare pentru cei din celelalte partide. Mai ales că românii din diaspora formează o categorie aparte pentru alegerile parlamentare. Au o circumscripție electorală dedicată.
Aproape oficial, se admite faptul că avem o diaspora formată din aproximativ 3.000.000 de români. Răspândiți în toată lumea. Datele nu sunt exacte. Nici nu pot fi, având în vedere actualele reglementări.
Circulația românilor peste frontieră este foarte mare. Nu sunt luați în evidență la ieșire. Nici la intrare. Suntem în spațiul european al liberei circulații. Nu avem nici o procedură administrativă obligatorie prin care ei să comunice autorității locale că pleacă în străinătate la muncă sau pentru stabilirea reședinței. De aceea, pe listele electorale, oameni plecați de ani de zile în altă țară sau prin alte țări, apar ca fiind prezenți ! De aici la proceduri de fraudare a alegerilor nu este decât un pas. Iar pasul a fost făcut de mai multe ori.
Neoficial, se vorbește de o diasporă formată din peste 5.000.000 de români și chiar mai mult. Sunt cifre mari. Sunt cifre care pot naște idei „crețe”. De fapt au și apărut. Oportuniști găsești pe toate drumurile. Iar când este vorba despre „organizații ale românilor din diaspora”, aici ai mari șanse să găsești tot felul de „personalități”. Organizațiile acestea participă activ la dezinformare. Metoda este veche, antică și de demult. A folosit-o PNȚ-CD când afirma că are peste 1.000.000 de membri și câteva milioane de simpatizanți pentru a obține puterea de la celelalte formațiuni politice. A folosit-o UNPR-ul lui Gabriel Oprea când cerea putere de la PSD în guvern. Au folosit-o sindicatele pentru a fi băgate în seamă de guverne. După cifrele comunicate de sindicate, ar fi trebuit să avem în România cam 25 de milioane de persoane aflate în câmpul muncii. Acum se folosește copios de această formă de manipulare unii care și-au tot făcut „organizații ale românilor din diaspora”.
AEP ne dă cu „tigaia” în cap. Face bine ce face. Putem astfel să judecăm lucrurile mai bine. Putem chiar să ne croim o imagine a diasporei române.
Situația dată de AEP, până la această dată, este încurajatoare pentru unele analize.
- Spania — 2.407 pentru vot prin corespondență și 529 pentru vot la secție,
- Italia — 1.023 pentru vot prin corespondență și 145 pentru vot la secție,
- Republica Moldova — 29 pentru vot prin corespondență și 537 pentru vot la secție,
- Germania — 266 pentru vot prin corespondență și 13 pentru vot la secție,
- Franța — 237 pentru vot prin corespondență și 37 pentru vot la secție,
- Regatul Unit — 226 pentru vot prin corespondență și 31 pentru vot la secție,
- Belgia — 146 pentru vot prin corespondență și 40 pentru vot la secție,
- Danemarca — 104 pentru vot prin corespondență și 15 pentru vot la secție,
- Australia — 101 pentru vot prin corespondență și 15 pentru vot la secție.
Rămâne să vedem, la alegeri, câți vor veni la vot pe listele suplimentare. Totuși, nu putem să ne oprim cu analiza aici. În general, la alegerile parlamentare și prezidențiale, diaspora a contribuit cu aproximativ 500.000 de voturi (ca să fiu generos) - din cele 3.000.000 acceptate oficial sau cele 5.000.000 vehiculate de „organizațiile românilor din diaspora”. Înregistrarea în Registrul Electoral are însă o particularitate. Este vorba despre cetățenii români care au domiciliul sau reședința legală în țara respectivă. Pe listele suplimentare vor apare cei care nu au așa ceva sau care nu doresc să își „deconspire” locația.
Nu văd, încă, Ungaria ! Pentru referendumul cerut de Viktor Orban cu privire la refugiați, cetățenii români care dețin și cetățenia ungară au declarat presei că se înscriu în Registrul Electoral ungar pentru că au obligația ca cetățeni ai Ungariei să se exprime prin vot cu privire la viața Ungariei în probleme de interes major. Când este vorba de România, cei care s-au mutat în Ungaria fără a renunța la cetățenia română, nu mai au același simț al responsabilității ? Mai ales că niște date oficiale ne spun că în Ungaria există o diasporă română de câteva sute de mii de români !
Cetățenii care s-au înscris în Registrul Electoral român au acest simț al responsabilității față de țara de origine. Le acord respectul meu. Deplin. Mă înclin în fața lor. Sunt persoane care au educație civică. Sunt persoane care știu că drepturile lor ca cetățeni sunt strâns legate de obligațiile lor ca cetățeni. Pentru o diasporă atât de mare, ei sunt tare puțini.
În Spania, românii constituie a doua etnie, se spune. Chiar se afirmă că Spania nu are probleme ca alte țări din vest cu radicalizarea confesională (islamistă !) pentru că imigranții sunt în majoritatea lor europeni din spațiul UE. La peste un milion de români în Spania doar aproape 3.000 sunt legali ? Situația este asemănătoare în Italia, unde numărul de imigranți români este aproape dublu ca în Spania, aproape 2 milioane ! Iar în Registrul Electoral s-au înscris aproape 1.200 de români ! Mult mai puțin ca în Spania.
Republica Moldova are câteva sute de mii de cetățeni care au și cetățenia română. După numărul mic înscriși în Registrul Electoral român înseamnă că pe restul nu îi interesează ce se votează în România. Iar aici trebuie să ținem cont de faptul că majoritatea celor care s-au zbătut să obțină cetățenia română au avut ca scop migrarea în statele din vestul Europei. Așa că, la diaspora română trebuie să acceptăm că are o componentă serioasă formată din cei care au obținut cetățenia română pentru a emigra. Câteva zeci sau sute de mii de moldoveni care lucrează în străinătate și pentru care avem responsabilitatea ca țară deși ei nu au treabă cu noi.
Înțeleg că statul, prin organismele sale, nu are cum le spune celor din diaspora că abuzează de apartenența la România atunci când fac unele cereri dar nu participă la viața societății atunci când sunt chemați să o facă. Statul nu poate face acest lucru însă îl putem face noi, ceilalți. Putem să le spunem, în calitate de concetățeni, că dacă vor ceva de la statul român, atunci să își îndeplinească și obligațiile față de statul român. Iar exercitarea votului este o obligație, morală.
Trimiterea de bani acasă, la familie este un lucru bun. Lăudabil. Familia va avea bani să cumpere produsele de care are nevoie iar din prețul produselor statul va prelua taxele și impozitele legale. Unul care trăiește și muncește în România contribuie mult mai mult la nevoile financiare ale statului. El va avea o contribuție suplimentară, directă, la finanțarea nevoilor statului. Nu suntem pe picior de egalitate. Să fie clar.
Susțin ideea de a avea mai mulți parlamentari pentru diaspora. Este nevoie ca parlamentarii care vor completa circumscripția electorală destinată diasporei să poată ajunge în toate țările unde trăiesc românii și să îi cunoască. Să le știe problemele pentru ca ministerul de externe să poată lucra în interesul lor, în limitele conferite de legislația internațională în vigoare. De legislația statului în care își au reședința. De legislația română care are norme pentru astfel de situații. Dar pentru asta, trebuie ca ei, cei care trăiesc în alte țări, să spună unde sunt ! Cu ce se ocupă. Cum pot fi găsiți atunci când au nevoie de sprijinul statului român.
Îmi place să cred, deși nu am date certe, că românii care sprijină partidele progresiste din România sunt cei care s-au înscris și urmează să se înscrie în Registrul Electoral pus la dispoziție de AEP. Îmi place să cred acest lucru pentru că acești oameni iubesc legalitatea, respectă legile, se respectă pe ei și țara din care provin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu