miercuri, 23 iunie 2010

PSD susține măsurile Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Isărescu ?

Pe finalul emisiunii lui Gâdea, „Sinteza zilei” de aseară am rămas perplex la un răspuns dat de Dan Nica la o întrebare pusă de liderul sindical Marius Niță, dacă, revenind la putere, PSD și PNL garantează că pensiile și salariile vor reveni la cuantumul de azi, înainte de tăierea prognozată de PD-L+UDMR+UNPR+minoritățile naționale altele decât cea maghiară a răspuns că „doar salariile și pensiile mici, adică salariile de până în 2000 lei și pensiile de până în 1000 lei” ! Răspunsul este pe finalul emisiunii, de la 1:20:00, Ludovic Orban nemaiavând timp să răspundă.

Răspunsul lui Nica este șocant. PSD dă un semnal că de fapt este de acord cu naționalizarea unor proprietăți private !

Mă întreb atunci, de ce a făcut toată demonstrația din emisiune privind aiureala măsurilor luate de guvernarea portocalie dacă, pe fond, ei, cei din PSD sunt de acord cu ele ? Asta înțeleg eu. PSD este de acord cu tăierea pensiilor și salariilor însă nu în măsura în care o face guvernarea portocalie.

Atunci, ce face PSD în aceste zile este doar o frecție la un picior de lemn. Au aceeași gândire ca cei din PD-L iar gargara pesedistă are doar scopul de a eroda PD-L pentru a-i lua locul la guvernare însă urmează ca PSD să aplice aceleași măsuri, cuantumul naționalizărilor urmând a fi mai mic !

La marile minciuni pedeliste se adaugă, astfel, marile minciuni pesediste. Băi frate, nu mai scăpăm de comuniști !

marți, 22 iunie 2010

Un blogroll semnificativ

Doamna din imagine este Iulia Moțoc, noul judecător la Curtea Constituțională (din partea PD-L, UNPR, UDMR și minoritățile naționale altele decât cea maghiară) gruparea majoritară de la Senat. Ideea postării mi-a venit după o vizită la Moș Călifar.


Ca să fiu sincer, nu am dat atenție individei până acum, dar treaba devenind serioasă, după cum se vede mai jos, va trebui să pun neuronul din dotare la muncă.

Iată ce are judecătoarea constituțională portocalie în blogroll:

#
Blogroll

* Alin Fumurescu
* Anca Bundaru
* Anne-Marie Blajan
* Antiteze
* Art and Politics
* Bleen
* blog@fsp
* CADI
* Cartea din geanta
* Catalin Avramescu
* Caterina Preda
* Centre Raymond Aron
* Civitas ‘99
* Codex Politicus
* Corina Cretu
* Cristi Danilet
* Cristian Patrasconiu
* Cristian Preda
* Cristian Sutu
* Cristian Teodorescu
* Dan Perjovschi
* ECPR
* Eugen Istodor
* Europuls
* FSUPB
* Fundatia Coposu
* Institutul Ludwig von Mises
* Ioan T. Morar
* IPSA
* KAS Romania
* Kiseleff Blog
* La Coltul Strazii
* Liviu Damsa
* Madame Blogary
* Marius Delaepicentru
* Marius Lazurca
* Matei Dogan
* Mihai Neamtu
* Mirela Roznoveanu
* Mount Thor
* Noul Conservatorism
* Ovidiu Nahoi
* Petre Munteanu
* PPE
* Razvan Braileanu
* Retetele lui Radu
* Sa iubesti un oras
* Sever Voinescu
* Tomo
* Traian Ungureanu
* Vladimir Tismaneanu

Este portocaliu până peste poate. Și cum era cu depolitizarea Curții Constituționale ? Alooo ! Băsescule ! Se aude ?!

Propunerea lui Vosganian

Pe blogul său, Varujan Vosganian ne propune tema zilei. Eu o preiau și o aranjez puțin pentru ca eu, în primul rând și apoi alții, să distingem despre ce este vorba.

Tema este importantă. Foarte. Privește un mod de abordare al finanțelor la nivel guvernamental. Cine se pricepe, se pricepe. Asta este.

„Orice Guvern trebuie sa respecte trei principii, atunci cand croieste bugetul:

a) cheltuielile cu investitiile trebuie sa fie mai mari decat deficitul bugetar:

b) nu te atingi de pensii:

c) nu te atingi de salarii.

Poti discuta despre redimensionarea, de ansamblu, a castigurilor salariale ( al treisprezecelea salariu, primele, bonusurile ori diversele sporuri), dar nu te poti atinge de salariu.

Marimea salariului este modul in care fiecare om se pozitioneaza fata de societate, e rodul muncii lui, al carierei urmate pas cu pas.

A lua cuiva din pensie ori din salariu e ca si cum i-ai lua o parte din viata”.

Sunt de acord. Absolut. Sunt multe de discutat aici, sub forma exemplificărilor. Dacă te abați însă de la principii ajungi în prăpastie. Cum suntem noi acum datorită Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Isărescu.

Rapsodia albastră

Rapsodia lui George Gershwin îmi umblă, hai-hui și încompletă, de ceva zile prin cap. Așa că, pentru a scăpa de obsesie o pun. Știu eu ? Or mai fi alții care vor să o asculte.


Vezi mai multe video din Muzica

Punctele de trecere a frontierei românești


Îmi place inițiativa celor de la frontieră. Harta interactivă a punctelor de trecere a frontierei românești este utilă pentru cei care vor să călătorească dar și celor care vor să se informeze. M-am jucat puțin cu ea și este foarte bună. Cred că ar cam trebui să continue și să aplice și pentru punctele de trecere a frontierei ale celorlalte State Membre UE, cel puțin la nivelul frontierelor externe.

Inițiativa unui tânăr liberal.

Cristina-Ancuța Pocora are un proiect local, la Fetești, cu organizația de femei și cea de tineret a PNL. Îmi place ințiativa. De aceea o pun pe blogul meu.

Vrea să dăruiască un zâmbet, prin intermediul binevoitorilor, copiilor nevoiași. Acum, donația (act individual, benevol și nu impus dup cum îl practică Emil Boc), este mai actuală ca oricând. Sărăcirea populației aduce donația în atenția celor care își mai pot permite un astfel de act social.



A doua acțiune este tot o donație. De carte însă. „Cărțile au valoare”. Știm cu toții acest lucru pentru că ne-am format, în mare măsură, prin intermediul cărților. Valoarea lor este cu atât mai mare cu cât sunt mai disponibile pentru cei care au mare nevoie de ele.


Cristina merită felicitată. Din partea mea, din toată inima.

luni, 21 iunie 2010

Colegii mei s-au dotat. Tot pe banii europeni

O știre care mă bucură. Poliția de Frontieră se dotează, în continuare, pe banii europeni. Au la dispoziție facilitatea Schengen și își continuă programul de dotare prin contribuția europenilor în vederea securizării frontierelor externe ale coanei Europa. De fapt, polițiștii de frontieră au exploatat cu succes posibilitățile programelor Phare. Cu acele programe s-a trecut la dotarea performantă a structurilor operative de pe frontieră.

Un principiu din Convenția Schengen spune că agenții statelor care execută controlul la trecerea frontierei la frontierele externe ale UE fac acest act în folosul atât al statelor de care aparțin cât și în interesul celorlalte state membre ale UE. Este normal așa din moment ce persoanelor cărora li se permite intrarea pe teritoriul României nu vor mai fi subiecte ale unui control la trecerea frontierelor dintre statele membre ale UE. Pentru că la frontierele interne nu se mai execută controlul persoanelor și mijloacelor de trasport care trec frontiera de pe teritoriul altui stat membru. Nu se mai execută nici controlul bunurilor sau mărfurilor. Este posibil ca, pe teritoriul unui stat membru al UE să se execute controale ale polițiilor naționale sau ale altor organe de stat pe baza unor informații rezultate în urma analizelor de risc sau a unor informații specifice cu privire la mașinile sau ocupanții acestora primite prin sistemele informatice la care polițiile statelor membre UE sunt conectate.



Da, îmi place. Ce să fac, sângele apă nu se face !

duminică, 20 iunie 2010

Pentru ei. Doar pentru EI !

Iau de la Lilick. Foarte bun.

Țara arde și baba se piaptănă.

Ce este important azi ? Ce act sau faptă poate avea influență asupra vieții noastre ? Ce comentăm ? Față de ce ne exprimăm poziția ? Întrebări. Întrebări. Răspunsuri ... alandala.

Televiziunile și ziarele toacă aiurea teme expirate sau inventate. Remanierea Guvernului sau măcar a unor miniștri, o nouă moțiune de cenzură pe care cei din PSD vor să o promoveze fără a avea sprijinul PNL, viața internă a PD-L ... Rahat. Specialiștii în datul cu părerea se simt importanți. Toacă indivizii cuvintele aiurea cu o plăcere bolnăvicioasă. Iar consumatorii de programe Tv primesc această crasă dezinformare din plin. Cei fără prea multă cunoaștere a propriilor drepturi dar și obligații, cei care au „o lene” naturală ce îi împiedică să se informeze în mod util, cei care nu citesc legi sau diferite acte de guvernământ (acolo unde se găsesc, până la urmă, acțiunile Guvernului) umblă disperați după „bârfa satului”. Cumva, la egalitate, se dezbracă „știri” despre tot felul de haimanale ahtiate după publicitate (așa-zisele VIP-uri românești) alături de zicerile și dezicerile pedeleprelor cu privire la tot felul de acte și fapte politice sau guvernamentale. Imaginea generală este de bordel. Țara a devenit un bordel uriaș. Târfele politice și guvernamentale care au ajuns în prim-planul atenției publice „oferă” dar nu săvârșesc. O să facem, o să dregem, o să ... Iar asta de ani și ani de zile. Am ajuns la concluzia că noi, românii, avem o plăcere diabolică să ne „hrănim” cu promisiuni. Ne sunt suficiente promisiunile. Și dăm, cu inconștiență, bani albi, adunați cu sudoare, pe „vrabia de pe gard” sau pe „pielea ursului din pădure”. Și dăm. Iar guvernarea portocalie a văzut că se poate. Așa că a trecut la treabă și pe lângă ce dăm noi ca proștii vine și ne mai ia. O parte din banii îi ia cu forța. Alții îi ia prin alte promisiuni total aiurea cum este acest „fond de solidaritate”.

Guvernarea este treaba partidului sau partidelor care au câștigat alegerile și care, cumva, au primit însărcinarea de a da premierul. Obiectul de activitate al unui Guvern este administrarea problemelor țării în baza prevederilor Constituției și a legilor în vigoare. Guvernul Băsescu-Boc-Udrea a făcut pe dos. De la programul de guvernare, la legile bugetelor pe 2009 și 2010 și până la celelalte acte de guvernământ au negat supremația Constituției și au nesocotit legile în vigoare. Acolo unde legea nerespectată avea prevederi „deranjante” au promovat inițiative legislative care au schimbat regulile fără a corela schimbările cu restul legii sau a actelor normative ce influențează raporturile juridice între părțile ce aplică acele prevederi legale. S-a ajuns la haos. În Letonia, Curtea Constituțională a constatat că „dezechilibrul actual (al bugetului leton) a fost cauzat de decizii pripite și nefundamentate ale statului în această materie”. La noi este la fel. Acolo au fost niște decizii aiurea iar Guvernul leton a încercat, la fel ca panarama de Guvern portocaliu, să ducă efectele în spinarea populației, să ia banii acesteia pentru a acoperi găuri bugetare provocate de populism și nepricepere.

Ce a făcut Guvernul Băsescu-Boc-Udrea până acum ? Păi, cine vrea, poate vedea. Impozitul forfetar a distrus peste 100.000 firme mici și mijlocii. A crescut șomajul și numărul de pensionari. A introdus pensia minimă pentru cei care nu au contribuit vreodată la fondul de pensie - sute de mii de persoane. A început programe „de investiții” unde a „înțărcat dracu bălaia” - patinoare, săli de sport, alte aiureli. Referitor la acestea, se pune întrebarea, pe deplin temei, la ce sunt utile ? Lălăiala propagandistică trebuie tratată ca atare. Pentru că vine întrebarea: cât au dat la bugetul de stat comunitățile cadorisite cu aceste investiții ? Nu doar aici s-au dus banii aiurea, problema fiind de discutat în amănunțime, ci și în tot felul de investiții în infrastructura unor localități pentru uz local și nu național. De mai bine de un an de zile banii noștri se duc pentru bunăstarea cetățenilor unor localități din țară care au norocul să aibă la butoanele deciziilor de stat niște concetățeni. Eficiență economică - ioc. Pagubă în bugetul de stat „cât casa”. După ce ne-a luat banii prin taxe și impozite, guvernul portocaliilor hoți și incompetenți vrea să ne jefuiască prin adoptarea unor acte normative care pot fi catalogate ca „arme de nimicire în masă”.

Da. Este o mare problemă folosirea bugetului - adunat prin efortul tuturor cetățenilor țării - pentru bunăstarea doar a unora dintre cei privilegiați. Sunt curios să știu care a fost contribuția comunei natale a lui Boc la bugetul statului pe un an de zile ? Dar și a celorlalte localități care au primit programe de investiții cu bani de la bugetul centralizat al statului. Anul trecut am pomenit de cadourile făcute de Boc și guvernele conduse de el baronilor locali PD-L, cum este cazul lui Flutur de la Suceava care a fost cadorisit cu 25 mil. euro pentru achitarea notelor de plată ale Consiliului Județean pe proiectele locale. Proiectele locale. Nu naționale ! Dar nu este singurul caz. Nu mai spun de telegondola Ridzi sau „investițiile” în sărbătorile locale finanțate, în parte de la bugetul de stat. Dar aceste cheltuieli destrăbălate nu mai fac obiectul știrilor și analizelor. Pentru a satisface dorințele disperate ale clientelei politice s-a trecut la împrumuturi masive de la bănci. Statul a devenit un datornic slab. Datoria crește, exponențial datorită dobânzilor care adaugă, adaugă, adaugă ... Ar trebui ca prostul să plătească însă nu. Prostul nu plătește în România. Plătesc în schimb fraierii care se hrănesc cu „o să facem, o să dregem ...”.

Pentru că nu este destulă prostie aflăm, prin intermediul unora care sunt ceva mai curioși, că Biserica Ortodoxă Română este o altă căpușă la bugetul statului. Se bagă bani în prostie în biserici noi, refacerea altora, întreținerea lor, bașca salariile preoțimii. Totul de la bugetul statului ! Ce are biserica cu statul ? Suntem un stat religios ?

Dacă evaluăm cu atenție tot ce a făcut guvernarea portocalie până acum ajungem la concluzia că a risipit. Aiurea. Nu are o strategie la nivel național. Are interese private și se ocupă doar cu satisfacerea intereselor clienților politici. Biserica ar trebui scoasă de la bugetul statului. Cu totul. Credința este o problemă de conștiință a fiecărei persoane în parte nu o problemă de interes național. Eu nu sunt de acord să dau bani pentru Biserică prin buget. Mă duc la Biserica de care aparțin și fac o donație după metodele vechi. Iar sumele date Bisericii nu sunt impozitate ! Mai mult, la câte religii recunoscute sunt, statul face o discriminare în favoarea unora în detrimentul celorlalte. Până la urmă, Biserica, de orice religie este, este o activitate privată iar susținerea ei de către stat este o risipă. La fel partidele politice. Tot activități private sunt. Finanțarea partidelor politice ar trebui să înceteze. La fel ca Biserica, partidele trebuie să trăiască din contribuțiile membrilor săi. Susținerea de către stat este o risipă. Dacă nu își conving membrii vor dispare. Iar cei care vor protesta, să facă bine și să dea ei banii pentru ca Biserica sau partidul lor să traiască bine. Nu este treaba altora dacă există Biserica sau partidul „X” sau „Y”.

De asemenea, bugetul de stat nu are ce căuta în investițiile locale. Pentru asta sunt taxele locale. De aceea trebuie realizată descentralizarea administrativă. Dar nu este dorită de această guvernare portocalie. Descentralizarea administrativă ar modifica inclusiv reglementarea surselor de venit la bugetul centralizat al statului astfel că pupinii băsescieni colorați portocaliu numiți în deconcentrate și descentralizate nu ar mai avea asigurate sursele de venit promise în campania electorală. Lăsând mai mulți bani la administrația locală pentru nevoile acesteia așa cum au fost formulate de comunitatea respectivă salariile funcționarilor de stat de la nivel local ar fi la mărimea capacității administrației respective iar investițiile s-ar limita la posibilitatea acestor administrații de a le dezvolta. Doar așa s-ar ajunge la dezvoltarea inițiativei locale. Dar nu, statul centralizat portocaliu distorsionează realitatea (din interes politic pervers) astfel că apar pe hartă „în plină dezvoltare” localități care nu au perspectivă. De nici un fel. Iar acolo unde există perspectivă bate vântul „a pustie”.

Guvernul portocaliilor incompetenți măresc taxele. Cumplit. Acum se numesc „donații”. Din cauza incompetenței cheltuielile sociale la buget cresc în procente. Au ajuns la aproape 80%. În loc să scadă, cresc. După incompetenții guvernanți de vină sunt ... pensionarii și salariații bugetari. Să avem pardon, nu este treaba lor să crească veniturile bugetare și, mai ales, vine întrebarea: de ce să crească veniturile bugetare ? Mai mult, este treaba exclusiv a Guvernului să administreze în așa fel încât să stimuleze investitorii să aplice în noi întreprinderi, să dezvolte afacerile începute, să crească numărul de salariați și, în mod obligatoriu, să crească veniturile acestora pentru a aduce cererea alături de ofertă. Dacă ar fi procedat așa, procentul cheltuielilor sociale la buget ar scade. Ar fi o dovadă de bună guvernare. Creșterea lor are doar o denumire: proastă guvernare.

Ei bine, această întrebare pune, din punctul meu de vedere, paie pe foc. Ce obligații financiare are statul ? Salariile și pensiile (acolo unde pensiile din sistemul contributiv sunt administrate de stat) precum și pensiile de stat și cele de serviciu, asigurarea cheltuielilor cu aparatul de stat - instituțiile statului: Parlament, Justiția, Președinția, Guvernul, ministerele, agențiile guvernamentale -, datoria publică. Normal, veniturile la bugetul centralizat al statului ar trebui limitate la aceste nevoi. Dacă populația aprobă o investiție de interes național, atunci se stabilesc veniturile necesare pentru acea investiție. Se emite o lege care impune o taxă cu acea destinație. Acele venituri ar trebui să fie active doar pe perioada derulării investiției. La fel, în caz de război sau altă situație specială, ar trebui stabilite venituri suplimentare în limita obligațiilor statului - a administrației centrale -, la soluționarea acelei situații.

La noi este alandala. Sunt legi care impun taxe doar pentru ca o agenție, să spunem „X”, să existe. Avizul sau aprobarea dată de salariații respectivei agenții are influență „0” asupra funcționării întreprinderilor sau activității cetățenilor. Bani aruncați pe apa sâmbetei.

Eu zic că astea sunt o parte din problemele noastre. Nu că se adună la Snagov criminalii din PD-L, nu că Elena Udrea va ajunge sau nu șefa PD-L București, nu că unii pesediști au intrat în călduri și visează moțiuni de cenzură și nici că niște pupinbăsisti de la SAR fac din sistemul de pensii „o țeavă” care s-a umflat artificial iar măsurile Guvernului vin să o aducă la forma inițială.

vineri, 18 iunie 2010

Înaltă competență profesională ?

Mă uit în Constituție de ceva vreme. Îmi vin în minte momente și situații ale anilor din urmă în care eram surprins de modul în care au fost interpretate diferitele legi ale țării. Nu mai spun de surpriza pe care am avut-o când am aflat cât de „specialist” este așa-zisul profesor universitar Emil Boc în ale Constituției. La individ am o singură concluzie: este cel mai anti-constituționalist om politic din România. Pentru el, prevederile constituționale au alt sens decât îl au pentru majoritatea cetățenilor. Bine, nu este singurul. Are alături alți „constituționaliști” de marcă, tot felul de oportuniști capabili de orice pentru o sinecură. În fine ...

Citesc articolul 143 din Constituție: „Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.

Norma este imperativă. Cel care este desemnat să candideze pentru o funcție de judecător la CCR trebuie să îndeplinească, cumulativ, cele trei condiții. Numai că aici, în România, unde ducem în superficialitate totul, condițiile legii sunt încălcate în mod grosolan.

Iau exemplul acestui Augustin Zegrean, ajuns primul judecător al Curții Constituționale când ar fi trebuit ca porțile instituției să îi fi fost, de la început, închise. Interpretarea prevederii constituționale nu lasă loc de dubii. Pentru cei de bună-credință. Pentru cei care nu au probleme cu buna-credință ... se poate și așa. Iar aici acuz pe toți cei care i-au dat vot favorabil acestui Zegrean la prima nominalizare a lui de către Băsescu la Curtea Constituțională. Iar cei care au dat votul sunt din toate formațiunile politice, inclusiv PNL sau PSD. Nu am cercetat cum s-au dat voturile acestora cu ani în urmă dar o să o fac. Îi acuz pe acești parlamentari de rea credință chiar dacă sunt din partidul meu.

Să luăm prima condiție: să aibă pregătire juridică superioară. Din actul de numire al individului, al acestui politruc portocaliu, trag concluzia că s-a considerat că are pregătire juridică superioară prin faptul că a absolvit facultatea de drept. Greșit. Nu există pregătire juridică sub nivelul licenței în drept. Ca atare, un licențiat în drept are o pregătire juridică de bază, în cadrul sistemului fiind pregătire juridică inferioară. Pregătirea juridică medie apare abia după absolvirea unui masterat sau pot-universitar. Probabil că are un post-universitar deși nu îl văd în CV-ul individului. Abia după obținerea unui doctorat în drept putem vorbi despre pregătirea juridică superioară. Nici doctoratul nu apare.

A doua condiție cere ca cel care candidează să aibă „înaltă competență profesională”. Plec de la definiția competenței din DEX pentru a înțelege norma legală:

COMPETÉNȚĂ, competențe, s.f. Capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție; capacitate a unei autorități, a unui funcționar etc. de a exercita anumite atribuții.
Se observă că cel competent trebuie să aibă o cunoaștere „adâncă” a problemei asupra căreia se pronunță. Este starea normală a competenței. Cunoașterea „adâncă” se obține de cel care studiază problema în amănunțime. Dar asta nu este suficientă în cazul unui judecător al Curții Constituționale. I se cere mai mult. I se cere o „înaltă competență” care presupune nu doar studiul adânc al problemelor de drept ci și o contribuție în această materie - care se obține prin contribuția proprie la dezvoltarea dreptului prin lucrări doctrinare, studii, expunerea rezultatelor unor cercetări în diferite domenii ale dreptului în care persoana respectivă s-a specializat ( nu este cazul la Zegrean) precum și recunoașterea competenței sale de către alți specialiști în drept - din țară și străinătate - și opinia publică. Nu este cazul la Zegrean. Profesional, individul a activat în calitate de consilier juridic - probabil limitat la emiterea avizelor de legalitate pentru actele administrative ale firmelor la care a lucrat și reprezentarea la instanță a acestor firme în litigiile contractuale sau de muncă -, a activat ca avocat unde a căutat clientela și nu avem cunoștință despre cazuri deosebite soluționate de el pe întreaga sa activitate - bașca faptul că era înscris în baroul local Bistrița Năsăud însă a activat și ca parlamentar. Faptul că a activat în comisiile juridice ale Parlamentului nu îi aduce „înalta competență”. Iar ca tacâmul să fie complet, aici găsesc ceva și din activitatea lui la Curtea Constituțională de până acum, activitate la nivelul „genunchiului broaștei” însă puternic colorată politic (portocaliu): In activitatea sa de pana acum la CCR Zegrean s-a facut remarcat o singura data in argumentatia redactata impreuna cu Nicolae Cochinescu, in care dezaprobau o decizie anterioara a Curtii Constitutionale, despre care acestia au sustinut ca ingradeste atributiile presedintelui tarii. Se pare că este destul de clar care a fost și este rolul lui Zăgrean la Curtea Constituțională.

Este evident, se vede și din marginea galaxiei Calea Lactee, că individul despre care bat tastatura acum nu îndeplinește nici cea de a doua condiție a desemnării lui ca judecător la Curtea Constituțională.

Trec la a treia condiție. Să aibă o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Se observă că legiuitorul constituțional permite o condiție alternativă după împlinirea condiției de vechime - care presupune acumularea unei experiențe substanțiale în activitatea juridică, un rodaj îndelungat în evaluarea juridică a diferitelor cauze, căutarea și folosirea unor soluții care să ducă la aplicarea dreptului etc. Dar nu este orice fel de „sau”. Nivelul minim al condiției alternative este o activitate echivalentă cu activitatea didactică în învățământul superior. Dacă aplicăm corect această normă, în echivalentul acestei activități sunt destul de limitate opțiunile. Nu orice avocat sau consilier juridic, nu orice procuror sau judecător, nu orice grefier sau notar, nu orice cadru didactic din învățământul superior poate ajunge judecător al Curții Constituționale. Legiuitorul constituțional a legat condițiile între ele astfel că cel care candidează trebuie să iasă în cei 18 ani de activitate din anonimatul profesiei pe care o practică și să aibă îndeplinite și celelalte condiții: pregătirea juridică superioară și înalta competență profesională (explicate mai sus).

Nici a treia condiție nu este îndeplinita de acest Zegrean. Nu acuz pe Băsescu de nominalizarea lui, nici în 2007 și nici acum. Acuz parlamentarii de atunci și de acum că au dat votul favorabil individului deși este evident faptul că Augustin Zegrean este complet pe lângă condițiile impuse de Constituție. La prima desemnare PNL este vinovat. Aranjamentul politic a bătut Constituția. A aruncat Constituția la gunoi. Nu știu cum au votat pesediștii atunci dar nu îi cred capabili de altceva. Pentru că cei care au început politizarea Curții Constituționale au fost Ion Iliescu și al lui PSD. Iar pentru a exemplifica acest lucru îi dau cuvântul împricinatului (2005):

Augustin Zegrean, deputat PD: Judecatori independenti politic la Curte

Deputatul PD Augustin Zegrean a declarat ieri intr-o conferinta de presa ca in opinia sa, Legea privind Curtea Constitutionala ar trebui schimbata in asa fel incat din aceasta institutie sa faca parte doar oameni independenti politic.

"Sapte dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale au ocupat functii de demnitate publica din partea PSD, au fost fie ministri ai Justitiei, fie ministri delegati in relatia cu Parlamentul si, intr-un fel, nu au reusit sa inteleaga ca lucrurile s-au schimbat si au dat o solutie probabil cu tenta politica. Dupa ce vom vedea decizia, vom putea spune mai multe", a declarat Zagrean, citat de Mediafax, referindu-se la decizia Curtii Constitutionale privind admiterea unor exceptii ridicate de instanta suprema, PSD si PRM la prevederile referitoare la reforma justitiei din pachetul legislativ al Guvernului.

In opinia deputatului Zagrean, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, Legea privind Curtea Constitutionala trebuie sa fie schimbata in asa fel incat ea sa prevada ca "membrii ei sa nu faca parte din nici un partid politic sau sa se fi indepartat cu mult de partidul din care au facut parte pentru ca ei sa poata fi cu adevarat independenti".
Oare cum rămâne mister Zegrean cu convingerile ? Mai jos este CV-ul individului de pe site-ul Curții Constituționale. Lămuritor, nu ?!

Augustin ZEGREAN

Zegrean

Augustin Zegrean, numit judecător de Preşedintele României (2007), pentru un mandat de 9 ani.
Născut la 29 martie 1954, în localitatea Sânmartin, judeţul Cluj.
Căsătorit, un fiu.
Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1980).

Experienţă profesională:
1980-1988 - Consilier juridic;
1980-1984 - Consilier juridic, BJATM Bistriţa (COMAT);
1984-1988 - Consilier juridic, ELECTRICA Bistriţa;
1988-2007 - avocat Baroul Bistriţa - Năsăud, specializat în drept civil şi comercial, preocupări în domeniul privatizări societăţilor comerciale şi în insolvenţă;
1990-1992 - senator, vicepreşedintele Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei României;
2004 - deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor;
2007 - arbitru - Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrii a României.

Articole publicate:
"Explicaţii teoretice la legea fondului funciar", Editura Aldo Mar, 1991.