Declarația de presă comună a Președinților Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

Ei bine, mai clar de atât nu se poate, deocamdată. România și Polonia sunt angajate într-un parteneriat strategic care se dezvoltă, vor să păstreze și să dezvolte trilaterale Polonia-România-Turcia, vor să apere interesele Ucrainei și R. Moldova în spațiul UE și NATO, vor să dea un semnal că aceste țări reprezintă zone de interes (inclusiv militar) pentru statele care formează, în cadrul UE, spațiul de ineters central-est european. Spațiu care are o viață proprie și care se pregătește să devină o singură voce atât în UE cât și în NATO.

Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda
13:00 | 10 iulie 2016 | Polonia

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut duminică, 10 iulie a.c., la Varşovia (Republica Polonă), o declarație de presă comună cu Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda.

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda:

„Excelenţă, domnule Preşedinte,

Stimaţi domni,

Cu mare bucurie l-am întâmpinat la această reuniune pe domnul Preşedinte al României, domnul Klaus Iohannis, cu mare bucurie din cauza faptului că, aşa cum ştiţi foarte bine, ieri în Varșovia s-a terminat Summitul Alianţei Nord Atlantice, care a adoptat unele hotărâri foarte importante pentru Europa Centrală şi de Est, nişte hotărâri pentru aşa-numitul Flanc Estic al NATO, prin prezenţa înaintată care a fost stabilită la acest Summit. Această reuniune cu domnul Preşedinte Klaus Iohannis pentru mine personal este o închidere simbolică a acestui Summit. Şi explic de ce. Aşa cum rețineți, în luna noiembrie a anului trecut, la Bucureşti, a avut loc reuniunea celor nouă state ale părţii noastre a Europei, care aparţin Alianței Nord Atlantice. Noi am vorbit acolo despre planurile noastre, despre viziunea noastră de dezvoltare a Alianței Nord Atlantice şi despre nevoile noastre, având în vedere mediul care se schimbă în domeniul securităţii. Acest Summit a fost co-organizat de către Preşedintele Klaus Iohannis ca şi gazdă a acestui loc, şi de către mine, şi noi amândoi eram organizatori ai acestei reuniuni, reuniune care a fost importantă nu numai pentru noi dar s-a dovedit foarte importantă şi pentru  hotărârile care au fost adoptate ieri şi alaltăieri la Varşovia, pentru că acestea sunt convergente cu ceea ce am stabilit atunci în cadrul declaraţiei noastre de la Bucureşti. De aceea, această reuniune cu domnul Preşedinte este o închidere simbolică a acestui drum care ne-a adus împreună spre Summitul de ieri şi de alaltăieri din Varşovia şi spre hotărârile care au fost adoptate, şi prin colaborarea noastră, sau prin reuniunea noastră aş dori să vă mulţumesc pentru această colaborare, pentru că am simţit un succes comun, pe care l-am văzut.

Dar Summitul s-a încheiat, noi mergem mai departe şi am vorbit despre aceste chestiuni importante, care sunt executarea hotărârilor Summitului Alianţei Nord Atlantice. Mulţumesc foarte mult că dumneavoastră, domnule Preşedinte, alaltăieri aţi declarat că în cadrul Enhanced Forward Presence va fi trimisă în Polonia o companie a armatei din România pentru a consolida forţele Alianței care vor staţiona în ţara noastră. Mulţumesc foarte mult domnule Preşedinte pentru această declaraţie, noi  vom dori să adâncim colaborarea militară cu România.

Am vorbit, de asemenea, despre Brexit, despre impactul pe care Brexit poate să-l aibă asupra Uniunii Europene, dar înainte de toate am vorbit şi despre situaţia cetăţenilor noștri în Marea Britanie pentru că această situaţie, şi pentru Preşedintele Klaus Iohannis, şi pentru mine, este foarte importantă. Avem aproape un milion de polonezi în Marea Britanie, o jumătate de milion de români în Marea Britanie, de aceea aceştia sunt într-o situaţie similară - acolo locuiesc, acolo muncesc, acolo îşi realizează activitatea  şi au dreptul ca drepturile lor să fie respectate, să nu fie reduse, limitate. Vorbim cu domnul Preşedinte cu unica voce şi mă bucur foarte mult că pot să contez pe colaborarea cu domnul Preşedinte, să avem grijă împreună de interesele concetăţenilor noştri din Marea Britanie. Cum se va dezvolta situaţia după referendum nu se ştie, sunt nişte riscuri, știm foarte bine că  unii sunt foarte nemulţumiţi de referendum, mai ales scoţienii, şi nu ştim înspre ce direcţie vor fi luate activităţile Uniunii Europene. Ştim cu toţii că Brexit îşi va spune cuvântul şi asupra situaţiei în Uniunea Europeană, de aceea trebuie să analizăm cum modificările care vor avea loc în cadrul Uniunii Europene vor influenţa situaţia în ţările noastre.

De la început, de când am devenit Preşedintele Poloniei, noi am iniţiat şi adâncim în continuare colaborarea noastră. Este  foarte valoros pentru noi. România este un partener foarte apropiat şi cred că  acest lucru va aduce multe avantaje pentru ţara noastră, pentru concetăţenii noştri.  Mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte!

Am vorbit, de asemenea, despre chestiuni legate de securitate, despre Republica Moldova, cum putem consolida procesele democratice în Republica Moldova, pentru ca reformele în această ţară să  progreseze, ca această ţară să fie sigură, să fie apropiată din ce în ce mai mult de NATO, de Uniunea Europeană. România aici este cea mai interesată, este un vecin şi această chestiune este foarte importantă pentru securitate, pentru liniştirea situației În Ucraina. Acest interes deosebit al domnului Preşedinte în chestiunile legate de Moldova sunt fireşti. Dar şi pentru noi acest lucru este important pentru că trebuie să adâncim securitatea înspre Est, faţă de graniţele noastre. Aceste chestiuni sunt o provocare şi nu este o sarcină care ar fi nouă. Acestea au fost subiectele principale ale convorbirii noastre, vom continua aceste convorbiri pentru că mai avem câteva etape ale reuniunii noastre de astăzi. Încă o dată, domnul Preşedinte, din inimă vă mulţumesc pentru participarea la Summitul NATO, o participare activă, pentru toate declaraţiile depuse, pentru adoptarea hotărârilor ca şi ţară aliată, prin activitatea dumneavoastră şi România a asumat aceste obligaţii. Si mulţumesc foarte mult pentru drumul nostru comun spre Summitul de la Varşovia. Mulţumesc domnule Preşedinte.”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Domnule Președinte, în primul rând, vă mulțumesc pentru invitație, pentru ospitalitate și pentru discuțiile care, acum pot să spun, ca de obicei, au fost foarte bune, multă substanță și cu concluzii comune de cea mai bună calitate. Această întâlnire pe care o avem astăzi are loc într-un context foarte special. Practic, noi doi astăzi am tras concluziile după Summitul NATO. Acest Summit NATO, domnule Președinte, pe care l-ați organizat, a fost un Summit foarte reușit, cu concluzii foarte bune pentru Polonia și pentru România, dar în general ceea ce s-a discutat și s-a concluzionat la Summit este extrem de important pentru securitatea noastră, a tuturor din NATO, și este extrem de important pentru securitatea noastră pe flancul estic. În acest context, domnule Președinte, dați-mi voie să vă felicit pentru felul în care ați știut să organizați și să duceți discuțiile în cadrul acestui Summit. Vă rog, de asemenea, să transmiteți aceste felicitări întregii echipe cu care ați lucrat și colaborat în organizarea acestui Summit. Putem să spunem că a fost o mare reușită pentru NATO, dar, cu certitudine, și pentru dumneavoastră și pentru Polonia.

Încă de când, așa cum ați spus dumneavoastră, ați devenit Președinte, ne-am întâlnit și am găsit că împreună putem să ducem parteneriatul între țările noastre la un nivel mult mai ridicat și acest lucru s-a dovedit prima dată foarte vizibil în cadrul întâlnirii pe care am avut-o în noiembrie anul trecut la București, în Formatul București, pe care l-am organizat împreună și cred că bine am făcut, pentru că lucrurile pe care le-am pregătit atunci deja au arătat în ce direcție dorim să mergem împreună în organizarea Summitului NATO care tocmai s-a încheiat. Atunci, am inclus deja în Declarația Comună câteva linii pe care le-am reluat în cadrul Summitului NATO care tocmai s-a încheiat. Cred că cea mai importantă concluzie și în Formatul București, dar și în Formatul NATO de acum a fost că dacă mergem împreună mai departe, dacă colaborăm în domeniul securitar, evident și în domeniul economic, atunci această colaborare în sine reprezintă o foarte bună garanție pentru soliditatea și stabilitatea flancului estic, or acest lucru l-am convenit și astăzi și mergem cu certitudine împreună mai departe.

Summitul care s-a încheiat ieri cred că vine și cu o mare responsabilitate pentru noi, fiindcă deciziile s-au luat, dar implementarea lor stă în fața noastră și faptul că am discutat astăzi, domnule Președinte, împreună cum să procedăm la implementarea comună a acestor concluzii deja este un lucru excelent și cu certitudine vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a implementa ceea ce am decis împreună la acest Summit.

Faptul că s-a decis o abordare echilibrată a flancului estic este probabil cea mai bună veste pentru țările noastre și, din acest motiv, cred că forțele care au fost destinate pentru partea nordică și pentru partea sudică a flancului estic reprezintă un câștig pentru întregul flanc și această abordare echilibrată în sine este o garanție a stabilității în această parte a lumii. Am convenit să continuăm Formatul București și în toamna acestui an să se întâlnească miniștrii de externe la București pentru a pregăti următoarea întâlnire de la nivel înalt, următoarea întâlnire care probabil, și cred că împreună o vom organiza în 2017, când iarăși avem de pregătit ceva important pentru următorul Summit NATO, care va avea loc regular în 2018. Este adevărat că și în 2017 vom avea o întâlnire de tip Summit NATO, pentru a inaugura noul sediu NATO de la Bruxelles.

Foarte important și un punct deosebit de consistent pe agenda discuțiilor noastre a fost consolidarea legăturii transatlantice și cred că putem să vorbim foarte bine de o cooperare strategică româno-polono-americană. Este clar că o parte importantă din abordările noastre pe flancul estic se datorează acestei colaborări excelente pe care și Polonia o are cu Statele Unite ale Americii, și România o are cu Statele Unite ale Americii, și cred că și aici colaborarea în trei nu poate decât să aducă o abordare mai solidă, mai consistentă și soluții mai bune pentru țările noastre, pentru securitatea cetățenilor noștri, pentru securitatea cetățenilor Poloniei, pentru securitatea românilor și pentru buna funcționare a NATO.

Există un Format pe care l-am discutat astăzi, un Format regional, trilaterala Polonia-România-Turcia. Am convenit să continuăm acest Format și miniștrii de externe care au fost împreună cu noi astăzi la convorbirile oficiale ne-au confirmat că în această toamnă va avea loc o întâlnire a miniștrilor de externe la București pentru a găsi cele mai bune căi pentru a continua acest Format, care regional este important și vrem să păstrăm această colaborare.

Sigur, am vorbit despre schimburile economice și vreau în acest context doar să menționez, pentru că este un lucru care, până la urmă, are o importanță deosebită. În anul trecut, în 2015, schimburile între țările noastre au crescut cu 11%. Este mult. Este mult în condițiile în care economiile sunt foarte departe de acest ritm de creștere, chiar dacă, de exemplu, economia României a reușit totuși performanța de a ajunge la o creștere de aproape 4%. Am ajuns astfel la schimburi bilaterale de 4,5 miliarde de euro și totuși cred că aici mai este foarte mult potențial și noi ne străduim să convingem investitori polonezi să vină în România. Ne străduim să convingem și românii să vină în Polonia, iar recenta inaugurare, la 9 iunie, la Varșovia, a Camerei de Comerț și Industrie Polono-Române este un semnal foarte bun, este un câștig pentru această relație și cred că de aici vom putea merge foarte bine mai departe, domnule Președinte.

Brexit-ul, evident, că este o temă care apare la toate întâlnirile, nu numai la cele de la nivel înalt. După cum ați menționat deja, domnule Președinte, am avut deja o discuție foarte bună pe această temă și suntem amândoi hotărâți să ne implicăm în negocierile care vor avea loc pentru a rezolva în modul cel mai bun situația cetățenilor noștri care trăiesc și muncesc în Marea Britanie. Eu sunt foarte hotărât să rămân în continuare implicat, împreună cu domnul Președinte, într-un contact care ne permite să abordăm împreună chestiunea cetățenilor români și a cetățenilor polonezi din Marea Britanie. Nu pentru a exagera ceva, doar pentru a le proteja interesele, fiindcă românii noștri merg acolo să muncească și plătesc impozite și taxe, și același lucru este, evident, valabil și pentru polonezii care merg în Marea Britanie.

Parteneriatul Estic rămâne o temă importantă pentru noi. Am discutat despre Ucraina, despre Moldova, despre felul în care trebuie să ne implicăm pentru a ajuta atât Ucraina, cât și Moldova, și am convenit să rămânem într-un contact strâns pentru a putea reacționa rapid și eficient oricând apare o oportunitate de a interveni pe aceste relații deosebit de importante pentru țările noastre.
Domnule Președinte, dați-mi voie să vă mulțumesc, acum la sfârșit încă o dată, pentru că reușim să construim o relație frumoasă între România și Polonia și să vă doresc, să ne doresc să continuăm așa cum am planificat această colaborare. Încă o dată felicitări pentru Summit, este o mare realizare pentru dumneavoastră și pentru Polonia!”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:

Jurnalist: „Activitatea dumneavoastră în domeniul politicii externe s-a consolidat asupra Summitului NATO care s-a terminat. Care va fi prioritatea în politica externă în următoarea etapă a președinției dumneavoastră și doresc să întreb dacă veți participa la reuniunea de la București de anul acesta?”

Preşedintele Republicii Polone: „Doamnelor și domnilor reuniunea de la București din toamnă pe care ați pomenit-o, și despre care a spus și domnul Președinte Klaus Iohannis, va fi reuniunea miniștrilor afacerilor externe și va fi o pregătire pentru reuniunea la nivelul de președinți care va avea loc în Varșovia anul viitor. Deci, cu alte cuvinte, manifestarea care a fost la București are un caracter ciclic, dar se desfășoară la fiecare 2 ani. În perioadele intermediare se întâlnesc miniștrii afacerilor externe. De aceea, anul acesta va fi reuniunea miniștrilor de externe și anul viitor va avea loc reuniunea președinților. Și atunci se vor confirma hotărârile care au fost adoptate aici la Summitul NATO din Varșovia, pentru că acestea sunt reuniunile desfăşurate de către ţările Europei Centrale şi de Est, care ţin de flancul estic. Vom vedea care va fi executarea hotărârilor Summitului și care sunt nevoile pentru că, așa cum am spus, mediul securității se schimbă mereu și situația se dezvoltă în mod dinamic. De aceea aceste reuniuni sunt indispensabile ca să facem schimbul de idei, de opinii, ca să discutăm asupra a ceea ce se poate întâmpla în viitor și, dacă apar anumite riscuri, cum putem preveni aceste riscuri. Acesta este scopul principal și înainte de toate trebuie să vorbim cu o unică voce. Suntem în Alianța Nord Atlantică și acolo lucrul cel mai important îl reprezintă unitatea și acționarea împreună. Și în cadrul Europei noi dorim să vorbim între noi despre situația de securitate, de eventualii pași care sunt necesari pentru a consolida securitatea. De aceea trebuie sa vorbim cu o voce unică.

Iar în ceea ce privesc prioritățile, sunt foarte multe sarcini. Cea mai importantă a fost bineînțeles organizarea Summitului, și Summitul ca atare. Activitățile mele s-au concentrat asupra acestui lucru în ultima vreme. Așa cum ați văzut, în fiecare săptămână am avut o întâlnire care ținea de Summit și trebuie să lămurim care sunt nevoile noastre cu partenerii noștri, să convenim ceea ce va fi adoptat. Și aceste hotărâri au fost adoptate ieri, mă bucur foarte mult, dar pentru mine este succesul întregii alianțe că a adoptat o poziție comună în chestiunile care sunt cele mai importante. Că am arătat unitatea Alianței și solidaritatea care este cea mai importantă în funcționarea întregii alianțe nord atlantice. De aceea, cu siguranță, prin această sarcină pentru etapa ulterioară a președinției mele este de a avea grijă ca să se execute aceste hotărâri care au fost adoptate în cadrul Summitului, este primul lucru. În altă ordine de idei, trebuie să ne gândim ce să facem mai departe în ceea ce privește mediul securității, deci reuniunea următoare care va avea loc în Varșovia în anul 2017, dar bineînțeles vorbim și celelalte chestiuni, cum ar fi activitatea în cadrul așa-numitului format ABC - Marea Adriatica, Marea Baltică și Marea Neagră - când vorbim despre investițiile care trebuie realizate, investiții pe care putem să le realizăm împreună. Tot așa, am vorbit cu domnul Președinte astăzi despre investiții de transport dintre România și Polonia, despre legături de cale ferată, de energie și în alte cercuri în cadrul acestui triunghi. La invitația doamnei Președinte Kolinda Grabar-Kitarović merg la Dubrovnik și acolo vom discuta despre aceste chestiuni. Va fi la sfârșitul lunii august. Deci este încă un lucru care, cu siguranță, va necesita implicarea mea intensă și cred ca vor fi succese și aici.

Încă un lucru este consolidarea economică. Trebuie să sprijinim dezvoltarea economiei noastre, pe antreprenorii din țara noastră, expansiunea economică. De aceea voi dori să mă întâlnesc cu reprezentanții grupului G20 ca să realizăm și interesele poloneze pe plan economic. Și ceea ce a fost prezentat de către domnul Președinte, viitorul Uniunii Europene, în ce direcție va merge Uniunea Europeană, cum va arăta Uniunea Europeană dacă se ajunge la Brexit. Sunt niște subiecte foarte importante care cer implicare foarte mare și din partea mea. Această implicare va exista. Organizația Națiunilor Unite va avea o ședință, sunt și foarte multe întâlniri pe plan bilateral unde vorbim despre multe subiecte. În primul rând despre securitate, despre pace în lume,  dar și despre celelalte subiecte.”

Jurnalist: „Vreau să vă întreb care sunt obiectivele exacte, precise, concrete ale Poloniei în relația cu Romania și dacă sunt altele stabilite decât cele deja enunțate. Și vreau să vă rog să ne spuneți aici dacă Polonia va contribui cu trupe la acea brigadă multinațională anunțată, aprobată dar încă neconstituită, nu știm încă noi pe cine vom avea în România exact, și dacă e Polonia interesată de contracte care țin de refacerea industriei de apărare din România.”

Preşedintele Republicii Polone: „În general suntem interesați de colaborarea militară și tot așa cum domnul Președinte a spus în timpul Summitului Alianței Nord Atlantice, va fi direcționată o companie din cadrul Armatei Române în Polonia. Noi am declarat trimiterea companiei din Polonia în România este exprimarea solidarității noastre în cadrul Alianței Nord Atlantice. Însă noi și cu domnul Președinte dorim să fim cei care contribuie la colaborarea polono - română în mai multe domenii, bineînțeles. Majoritatea este executată de către guvernele ambelor țări dar noi dorim să fim organizatori, dorim să mobilizăm, să discutăm despre aceste direcții de colaborare reciprocă și dorim să colaborăm pe plan politic, pentru că este foarte important ca interesele pe care le au țările regiunii noastre din Europa să putem să le realizăm și să vorbim cu o singură voce în chestiuni foarte importante cum este viitorul Uniunii Europene, chestiunea securității și dezvoltarea economică. Și cu cât mai mare va fi simțul securității, cu atât  mai mari sunt șansele ca economia să se dezvolte în țările  noastre și nivelul de trai să crească, și dorim să colaborăm în acest domenii. Deocamdată colaborarea este foarte reușită pentru că ieri am făcut un pas foarte mare înspre adâncirea acestei colaborări.

A doua temă o constituie Uniunea Europeană unde tot va fi foarte bine dacă vom avea o poziție comună în ceea ce privește modul cum Uniunea Europeană ar trebui să se schimbe dacă se va ajunge la Brexit, la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană sau, dacă nu ar ajunge la acest lucru, pentru că deciziile finale aparțin britanicilor, cum Uniunea Europeană ar trebui să se reformeze ca să fie mai bună. Trebuie să ținem minte că recent am avut nu numai un referendum împotriva Uniunii Europene din Marea Britanie dar înainte a fost un referendum în Olanda referitor la Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Acolo rezultatul a fost unul negativ pentru acest Acord de Asociere dar, de fapt, cei care au votat împotrivă nu au votat împotriva Ucrainei, au votat împotriva Uniunii Europene, așa cum se vede nu numai în Marea Britanie sunt niște probleme în această privință. Foarte multe societăți sunt de părere că Uniunea Europeană funcționează prost și trebuie să ne gândim cum putem sa reparăm Uniunea Europeană ca să fie mai prietenoasă, ca să dea cetățenilor anumitor țări care aparțin Uniunii Europene ceea ce era de fapt premisa cea mai importantă pentru înființarea ei. Trebuie să fie un spațiu de libertate de securitate și de colaborare economică. Și ne bucurăm cu toții din acest motiv și în acest lucru a constat puterea Uniunii Europene. Eu consider că trebuie să executăm mai bine principiul de subsidiaritate în Uniunea Europeană, este un lucru care este foarte important. Și al doilea lucru, suveranitatea țărilor trebuie să fie garantată într-o măsură mai mare.”

Jurnalist:  „Încă din iunie Rusia a avertizat ca și Polonia și România vor fi observate în contextul scutului antirachetă. În contextul hotărârilor care au fost luate cu privire la consolidarea Flancului Estic, pentru noi acest lucru înseamnă o amenințare concretă și pentru Polonia și România?”

Președintele României: „Una din deciziile foarte importante care s-a luat în cadrul Summitului a fost declararea capacității inițiale a sistemului de apărare a antirachetă al NATO. Acest lucru a fost posibil numai datorită faptului că a fost operaționalizată baza de la Deveselu și conectată cu restul sistemelor care împreună formează un întreg. Astfel comanda unității din România, care până înainte de Summit a fost la Statele Unite, a fost predate NATO. E important de știut că din capul locului acest sistem antirachetă nu a fost construit împotriva cuiva. Este un sistem strict defensiv și apără Europa, aliații din Europa, împotriva posibilelor amenințări cu rachete. Exista sigur o retorică rusească care încearcă să acrediteze ideea că acest sistem este unul împotriva Rusiei sau că reprezintă o amenințare pentru Rusia. Nimic mai fals. Este un sistem defensiv care nu este îndreptat împotriva niciunui stat. Faptul că Polonia va dezvolta a doua unitate care va veni în completarea sistemului existent până acum este un lucru salutar și ne face să fim convinși că acest sistem va fi mai eficient și ne va apăra pe toți mai bine. În concluzie acest sistem antirachetă în niciun caz nu reprezintă o vulnerabilitate ci este un punct forte pentru NATO. Repet, este un punct defensiv.”

Preşedintele Republicii Polone: „În legătură cu ce răspuns domnul Președinte Klaus Iohannis, în ceea ce privește punctul cel mai important al Alianței Nord Atlantice, întotdeauna baza pentru existența acesteia era apărarea. Alianța Nord Atlantică are caracter defensiv. Trebuie să servească pentru protejarea, asigurarea teritoriului aliat, adică teritoriului tuturor țărilor. Securitatea NATO este indivizibilă. Nici o acțiune din partea NATO nu are caracter ofensiv. Nici un fel de sisteme care sunt create în cadrul colaborării dintre ţările Alianței şi cele militare nu au caracter ofensiv şi acest lucru este respectat foarte consecvent în NATO. NATO nu este o ameninţare pentru nimeni, trebuie să protejeze teritoriul ţărilor membre împotriva ameninţării de agresiune militară. Este punctul cel mai important al Alianţei şi Rusia trimite nişte semnale şi joacă un joc în spaţiul mass-media şi cel politic dar acest lucru nu schimbă starea de fapt că noi putem adopta hotărâri în ţările membre NATO, sunt ţări independente şi trebuie să ne concentrăm asupra construirii unui spaţiu de securitate şi acest lucru a fost decis ieri la Summitul din Varşovia. ”

Jurnalist: „Pentru domnul Preşedinte Klaus Iohannis. Pentru că vorbeați de Marea Neagră, pentru că aţi vorbit despre concluziile Summitului NATO, vroiam să vă întreb ce ţări sunt gata să se alăture proiectului iniţiat de România, proiectului cadrului naval la Marea Neagră. Dacă, de exemplu, după declaraţiile Premierului Borissov, urmare a vizitei dumneavoastră în Bulgaria, putem conta, şi în ce măsură, pe bulgari? Care este poziţia Turciei cu privire la acest proiect? Domnilor Preşedinţi, cât de urgent trebuie întărită apărarea la Marea Neagră, pentru că exista un prim termen pentru o decizie în octombrie. Aşteptările realiste care sunt?”

Președintele României:  „La Summitul din 2014, în premieră s-a introdus în concluziile Summitului că Marea Neagră este de importanţă strategică pentru NATO. Acest lucru a dus la o dezvoltare care s-a văzut şi s-a simţit. Au avut loc mai multe exerciţii în Marea Neagră. Am putut să vedem cu toţii că am avut în vizită şi noi, în porturile româneşti, nave militare din Statele Unite, din Marea Britanie, de la alţi aliaţi. Au avut loc exerciţii comune navale în Marea Neagră şi bineînţeles că strategii NATO au început să lucreze la un concept care ar face Marea Neagră mai sigură pentru toți, nu numai pentru noi. În acest sens, s-a continuat în aceeași logică, şi la Summitul de la Varşovia, care tocmai s-a încheiat, Aliaţii au recunoscut importanţa strategică a Mării Negre şi nevoia unui concept operaţional pentru a face Marea Neagră mai sigură pentru toată lumea. Având totuşi în vedere timpul relativ scurt, s-a convenit la ministeriala apărării ca această chestiune să fie lămurită doar de principiu la Summitul care tocmai s-a încheiat la Varşovia, să se reconfirme importanţa strategică, să se reconfirme dorinţa Aliaţilor de a face Marea Neagră mai sigură şi s-a dat sarcina miniștrilor apărării să înceapă să lucreze la un concept puţin mai concret. Datorită fazei în care ne aflăm acum, aparent ar exista opinii diferite, subliniez, aparent, fiindcă suntem în mijlocul unui proces de reflecţie şi încă nu există o decizie comună a aliaţilor. Din varii motive, câteodată, unii politicieni, militarii mai rar, fac afirmaţii care însă nu reprezintă punctul de vedere NATO, ci reprezintă punctele lor proprii de vedere, de obicei nici măcar punctele lor de vedere, ci anumite gânduri pe care le-ar avea ei în relaţia cu această colaborare la Marea Neagră. Toate acestea însă nu trebuie să ne îngrijoreze, ci trebuie să ne bucure, fiindcă înseamnă că există o preocupare reală pentru a găsi soluţia cea mai bună pentru Marea Neagră, o soluţie care, repet, trebuie să facă Marea Neagră mai sigură pentru toată lumea şi atunci privim cu încredere şi cu aşteptări spre ministeriala din octombrie care va aduce primele clarificări.

Sincer, eu cred ca şi ministeriala apărării va fi doar un pas, fiindcă până la urmă NATO nu poate să întreprindă sau să pună în practică o măsură amplă, că Marea Neagră poate să fie definită doar prin măsuri ample doar în baza unor ministeriale. Probabil, această ministerială va fi un prim pas un pic mai concret care va coagula ideile. Vor urma alte întâlniri şi la următorul Summit NATO, atunci cu siguranță Aliaţii vor fi în situaţia să ia o decizie care pe urma va trebui implementată în această chestiune. Aşadar, faptul că există opinii încă diferite nu este deloc îngrijorător. Este foarte bine că se discută, este foarte bine că oamenii vin cu idei proprii în acest concept, şi singurul lucru care a fost decis la acest Summit este că se va  continua această inițiativă.”

Marele înșelător este deranjat de faptul că marea înșelătorie a murit. Rusia reacționează.

Sfârșitul summit-ului NATO de la Varșovia a fost atent urmărit de Rusia. Nu este exclus să aibă informații și din cadrul mai puțin vizibil al discuțiilor și negocierilor interne. Dar asta nu este o problemă. O problemă a devenit pentru Rusia finalul summit-ului. Deciziile de final sunt marea problemă.

În primul rând, NATO a definit locul de unde vine riscul. A indicat estul spațiului European, a indicat sudul spațiului European, cu centrul Mării Mediterane - unde se află și Flota rusă din Mediterana, nordul Africii, Orientul Mijlociu etc.

În estul spațiului European este Federația Rusă care, în statele de la frontiera de est a spațiului Nord-Atlantic și al Uniunii Europene, este definită ca stat agresor sau stat care poate prezenta un risc din punct de vedere militar, diplomatic, economic, politic etc. Rusia nu își dorește acest lucru și reclamă că aceste idei sunt false. Nu îi crede nimeni după ce Rusia a încălcat, grosolan, toate tratatele internaționale în vigoare prin agresiuni repetate asupra statelor care au aparținut „imperiului sovietic”, după ce a rupt cu forța armată peninsula Crimeea din teritoriul Ucrainei, după ce și-au trimis trupele (în forme mascate) să ocupe regiuni din estul Ucrainei.

Agerpres dă următoarea știre:

1. Ministerul rus de Externe a afirmat că summitul NATO de la Varșovia a arătat că Alianța Nord-Atlantică își concentrează eforturile pe ținerea sub control „a unei amenințări neexistente dinspre Est”
2. la reuniunea Consiliului Rusia-NATO care va avea loc pe 13 iulie, Moscova va cere explicații în legătură cu planurile Alianței Nord-Atlantice
3. Rusia va cere, de asemenea, explicații din partea NATO în legătură cu un plan finlandez ce vizează ameliorarea apărării aeriene deasupra Mării Baltice

Să ne uităm puțin la ele.

Rusia cere, cu insistență, ca NATO să o scoată din postura de „posibil agresor” al unui sau unor state membre NATO. Există declarații ale lui Putin potrivit cărora „doar un nebun își poate închipui că Rusia ar ataca un stat membru NATO”. Corect. Un act de agresiune asupra unui stat membru NATO dar și asupra unei nave sau aeronave a unui stat membru NATO poate duce la un răspuns al NATO în baza art. 5 din Tratatul NATO. Dar ... în ruși nu poți avea încredere ! Asta a pierdut Rusia, nu iremediabil, însă pe termen lung. Rusia nu mai este crezută atunci când se exprimă în spațiul relațiilor internaționale.

Rusia va cere explicații în legătură cu planurile NATO. Corect. Pot cere. Vor afla că planurile NATO privesc modalitățile de apărare a membrilor săi. Există art. 3 din Tratatul NATO care obligă pe membrii săi să își dezvolte sistemele proprii de apărare, atât în mod individual cât și în colaborare cu alte state NATO.

Rușii vor primi un răspuns direct că preocuparea pentru apărare a membrilor NATO este una de interes național al fiecărei țări în parte, că aparține voinței suverane a statelor respective, că NATO este obligat să ia în considerare interesele individuale ale statelor membre privind apărarea națională și posibilitatea ca aceasta să fie întărită prin colaborarea militară și politică cu celelalte state membre NATO.

Aici vor intra și preocupările României, Poloniei, statelor baltice și Turciei vizavi de avansul agresiv al Rusiei către granițele lor. România a motivat susținerea propunerilor ei de militarizarea excesivă a Mării Negre de către Rusia, ocuparea abuzivă a Crimeei, transformarea Crimeei într-o fortăreață militară dotată cu tehnică de luptă ofensivă, exercițiile militare navale și aeriene ale Rusiei la Marea Neagră care au ca obiectiv simularea unui atac asupra portului Constanța unde sunt amplasate navele militare ale României dar și navele militare ale membrilor alianței care vin la exercițiile comune, amenințările Rusiei cu bombardamentele strategice asupra teritoriului României, unele declarații ale liderilor ruși pomenind de posibilitatea unor bombardamente nucleare.

Rusia stat agresor are o nouă susținere. Finlanda, stat care nu este membru NATO, vrea să își amelioreze apărarea aeriană deasupra Mării Baltice ! Rușii cer explicații NATO ! Flit ! Să nu uităm că Uniunea Europeană își propune să devină o forță militară importantă și partener al NATO, pe lângă statele membre ale UE care sunt și state membre NATO. După ani și ani de zile de control discret al Finlandei, rușii văd că Finlanda își sporește capacitatea de apărare.

Este un mare deranj pentru Rusia sporirea capacităților defensive ale statelor membre NATO și UE de la frontiera cu ea, cu Rusia. Pe măsură ce aceste capacități cresc, capacitatea de politică externă a Rusiei de influențare a unor decizii pe baza capacităților sale militare scade. Invizibil, se ridică un zid în fața Rusiei în relația cu Uniunea Europeană. Este un zid al capacităților de descurajare militară. Un zid care va permite multor state să ia decizii de politică externă mai curajoase, să se implice în politica externă mare, să concureze cu Rusia ! Nu exagerez dacă afirm că ziua în care Estonia, de exemplu, se va opune Rusiei cu succes garantat. Degeaba vor face rusofilii spume, prin vorbe și „în scris”, comparând forțele armate ale Rusiei cu cele ale Estoniei. Întotdeauna, de la acest moment, calculele vor trebui făcute între Rusia și UE+NATO.

Prin declarația lui Stoltenberg că Rusia nu mai este un partener strategic al NATO, Rusia se află după o linie trasă, ferm, ca linia lui Stalin când a împărțit Europa, nouă luându-ne Basarabia, Bucovia și Ținutul Herței. Așa, din creion, pentru că așa a vrut mușchii lui. Rusia este deoparte, Uniunea Europeană și NATO sunt de cealaltă parte. Chiar dacă nu toate statele europene membre ale UE sunt și membre NATO.

Rusia, marele înșelător de după încetarea Războiului Rece a mai pierdut o partidă. Prefăcuți, manipulatori, murdari, aroganți, liderii ruși au găsit ce au căutat. Au rupt Rusia de Uniunea Europeană și NATO. Au pus Rusia în poziție de adversitate cu UE și NATO. Cea mai mare prostie.

Interviul luat lui Lazăr Comănescu de Europa Liberă oferă detalii.

Am văzut că sunt discuții aprinse cu privire la rezultatele summit-ului NATO de la Varșovia. Pe lângă cei mulțumiți, sunt și cei care caută nod în papură ba chiar și susținătorii înfocați ai Rusiei care vor să trimită în derizoriu înțelegerile care au fost consemnate în documentele finale.

Am găsit la „deschide.md” interviul luat lui Lazăr Comănescu de „europaliberă.org”. Foarte bun ! Sunt clarificări ale rezultatelor summit-ului NATO. Ajută tuturor. Cât de diplomatic s-a dorit Comănescu să fie, tot răzbate din el mândria obținerii unor rezultate care au o altă perspectivă decât aceea de până acum. Atât pentru România cât și pentru R. Moldova cât și pentru Ucraina.

Să acceptăm ideea că România, alături de Polonia, ca furnizori de securitate alături de marile puteri ale NATO, au un interes major în Ucraina și R. Moldova iar NATO, pe lângă UE, sunt marile instituții internaționale care pot, prin forța lor, să schimbe aceste țări în viitor în state capabile să adere la cele două organizații. Iar noi, normal, să avem frontiere mai sigure și mai mulți parteneri de încredere. Puternici, competitivi.

Nu mai intervin pe text. Nu are rost. Este explicit.

„Începând de astăzi, zona Mării Negre devine regiune de interes strategic pentru Alianţa Nord-Atlantică", declară Europa Libere ministrul român al afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la sfârşitul reuniunii NATO de la Varşovia.

Europa Liberă: Pleacă România mai apărată de la acest summit terestru, aerian şi, ce e foarte important, maritim?

Lazăr Comănescu: Ceea ce aş dori să subliniez din start este că, prin deciziile care s-au luat la summitul de ieri şi de astăzi al Alianţei Nord-Atlantice, se creează condiţiile pentru o consolidare sensibilă a capacităţii Alianţei Nord-Atlantice de a face faţă provocărilor de securitate din vecinătatea noastră estică şi nu numai estică. Pentru că, aşa cum aţi văzut şi dumneavoastră şi cum ştiţi, s-a discutat intens la summit despre provocările de securitate cărora Alianţa Nord-Atlantică trebuie să le facă faţă în vecinătatea sa estică, dar şi sudică şi dincolo de aceste vecinătăţi. Pentru că într-o lume globalizată riscurile de securitate se manifestă pe areale mult mai extinse. Şi, încă o dată, din această perspectivă vorbind, clar că deciziile care s-au luat sunt decizii care se vor repercuta în termeni pozitivi pentru ţările aliate din această parte şi pentru ansamblul Alianţei Nord-Atlantice. Pentru că securitatea în spaţiul nostru euroatlantic este una indivizibilă şi consolidarea, mai ales dacă ne gândim de unde vin, de unde originează principalele riscuri şi provocări la adresa securităţii în acest spaţiu. Deciziile de astăzi sunt nu doar binevenite, ci, cu siguranţă, marchează un moment cu adevărat de mare semnificaţie în capacitatea Alianţei de a face faţă la aceste provocări.

Europa Liberă: Domnul Poroşenko la un briefing cu ceva vreme în urmă a fost întrebat ce mesaj crede dumnealui că transmit declaraţii precum cea făcut de domnul Steinmeier recent, precum cea făcută de François Hollande. Şi întrebarea mea ar fi dacă dumneavoastră, din interior, din discuţii, consideraţi că sunt totuşi disonante vocile Germaniei şi Franţei în acest moment, voci care la un moment dat, în 2008, de exemplu, au jucat un rol în faptul că nu s-a dat „MAP"-ul [foaia de parcurs] pentru Georgia, pentru Ucraina?

Lazăr Comănescu: Sigur, ceea ce s-a întâmplat în reuniuni anterioare, la summituri anterioare sau între ele trebuie luat în considerare. Dar ceea ce mie mi se pare foarte important, şi acest lucru vreau să-l subliniez, seria de reuniuni, în cadrul summitului, ale şefilor de stat şi de guvern din statele aliate s-a încheiat cu o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina, unde a fost prezent preşedintele Poroşenko. Şi acest lucru mi se pare foarte important, toţi cei 28 de lideri şefi de stat, guvern ai Alianţei au fost în unanimitate în privinţa nevoii şi determinării de a se susţine în continuare cu putere Ucraina, de a se susţine suveranitatea, integritatea teritorială a Ucrainei.

Reuniunea s-a soldat cu un mesaj foarte clar transmis asupra necesităţii ca Federaţia Rusă să pună în aplicare Acordul de la Minsk. Prin urmare, indiferent de părerile exprimate la un moment dat sau altul, faptul că toţi, repet, toţi aliaţii, inclusiv şefii de stat, de guvern din ţările la care v-aţi referit au fost în această reuniune şi au intervenit în dezbateri, subliniind această importanţă de continuare şi de consolidare a sprijinului acordat Ucrainei, pe de o parte, pentru realizarea obiectivelor de care v-am spus, pentru apărarea integrităţii teritoriale, dar, în acelaşi timp, şi pentru realizarea în Ucraina a reformelor necesare, astfel încât Ucraina să se poată, inclusiv în planul societăţii, apropia cât mai mult de comunitatea euroatlantică.

Europa Liberă: Una din propunerile României, înainte de acest summit, era legată de reasigurarea la Marea Neagră şi chestiunea nu a fost tranşată la acest summit, dar va fi, probabil, la o ministerială ulterioară. Întrebarea mea ar fi dacă, în situaţia în care Bulgaria parcă se opune acestei idei, credeţi că ar putea exista dificultăţi şi ar putea să se ajungă în toamnă fără un rezultat?

Lazăr Comănescu: Aşa cum spuneam, de-a lungul timpului în procesele acestea de pregătire a unor reuniuni, de discuţii fie în plan bilateral, fie în cadrul multilateral la diverse nivele, se exprimă opinii, se avansează idei, iniţiative. La urma urmei, contează ce decizii se iau. Or, privind la deciziile care s-au luat astăzi, inclusiv cu privire la zona Mării Negre, vom constata că la nivelul întregii Alianţe nu doar că s-a reiterat importanţa pentru Alianţă a zonei Mării Negre, dar dacă până acum în documentele NATO zona Mării Negre era calificată ca o zonă care prezintă importanţă din punctul de vedere al securităţii pentru Alianţă, începând de astăzi, se vorbeşte despre zona Mării Negre ca şi despre zona Mării Baltice sau Atlanticul de Nord, ca regiuni de importanţă, de interes strategic pentru Alianţă. Şi aceasta spune foarte mult.

Mai mult decât atât, şefii de stat şi de guvern aliaţi au decis ca instituţiile NATO de la Bruxelles, şi pe bază de propuneri avansate de ţările membre NATO riverane Mării Negre, dar şi a altor propuneri care se vor contura la Bruxelles, în toamnă, miniştrii Apărării din statele aliate să poată să andoseze decizii cu privire la modul în care trebuie consolidată prezenţa aliată în zona Mării Negre. Și din acest punct de vedere, cred că putem să vorbim despre un nou pas important în privinţa atenţiei, şi nu numai atenţiei, ci acţiunii pe care Alianţa Nord-Atlantică o are în vedere în privinţa asigurării unui spaţiu de securitate şi stabilitate în zona Mării Negre care, repet, este definită ca zonă de interes strategic pentru Alianţă. Şi aceasta spune foarte mult.

Europa Liberă: Ministrul Apărării al Republicii Moldova, domnul Şalaru, care a asistat la acest summit, ne spunea nu demult că ar trebui NATO să oprească acţiunile agresive ale Rusiei, să oprească acţiunile de destabilizare în Republica Moldova, în alte state din regiune. Dumneavoastră cum credeţi, face suficient NATO? Vorbea dumnealui de ameninţările hibrid. Se poate face mai mult?

Lazăr Comănescu: Cred că tot la acest summit este important de subliniat că şi în privinţa relaţiilor cu partenerii şi în mod expres în privinţa relaţiilor cu Republica Moldova, Alianţa a făcut astăzi un pas important în sensul, pe de o parte, de a sprijini Republica Moldova în consolidarea propriilor capacităţi de apărare, în al doilea rând, de a sprijini Moldova în consolidarea reformelor pe plan intern, astfel încât parcursul democratic prin care se apropie tot mai mult Republica Moldova de comunitatea europeană, euroatlantică să poate să fie realizat într-un ritm mai susţinut. Şi foarte important, de asemenea, semnificativ este că, până acum, în comunicatele Alianţei, relaţia cu partenerii şi în mod deosebit cu partenerii din Est, din vecinătatea estică, era abordată, practic, într-un singur paragraf, de data aceasta Republicii Moldova îi este alocat, prin deschiderea direcţiilor de acţiune despre care am vorbit, un paragraf special, individual Republicii Moldova. Şi cred că şi acest lucru spune foarte-foarte mult.

Europa Liberă: Vă mulţumesc.

Lazăr Comănescu: Pentru puţin. Mă bucur că v-am întâlnit. Toate cele bune şi succes în continuare Europei Libere.

Rezultatele summit-ului trebuie întărite. Diplomația română a trecut la treabă.

Ministrul nostru de externe, Lazăr Comănescu a avut mai multe întâlniri oficiale în timpul summit-ului NATO la Varșovia. Una dintre ele a fost cu omologul său francez Jean-Marc Ayrault.

• În contextul participării la Summit-ul de la Varșovia, ministrul român al afacerilor externe a avut o întrevedere cu omologul său francez, Jean-Marc Ayrault. Cu acest prilej, cei doi miniștri au evocat evoluția substanțială a relației bilaterale și au trecut în revistă calendarul contactelor politice la  nivel înalt preconizat pentru perioada următoare. Totodată, cei doi miniștri au avut un schimb de opinii asupra principalelor subiecte aflate pe agenda europeană, cu accent pe BREXIT, şi relansarea proiectului european, având drept obiectiv o Uniune solidară şi adaptată, mai aproape de cetățeni. În contextul strategic actual, a fost evidențiată importanța deciziilor NATO de consolidare a flancului estic, precum și atenția sporită acordată de Alianţă regiunii Mării Negre - ne informează MAE pe site-ul său. Informația este și la Agerpres, de unde am preluat și imaginea.

Se poate lesne observa că, în afara unor subiecte strict ancorate în domeniul relațiilor dintre cele două țări au fost subiecte care privesc cele două țări, au influență asupra celor două țări fiind subiecte proprii Uniunii Europene și NATO.

În primul rând este poziționarea celor două țări față de Brexit. Este evident că Franța, care este mai afectată de Brexit decât România, are unele proiecții și vrea să convină cu România un sprijin pentru propriile proiecte, legate de acest eveniment. Și România a declarat că are unele interese legate de materializarea Brexit-ului. Este evident că dialogul dintre cei doi miniștri de externe a cuprins un schimb de informații privind dorințele, doleanțele, așteptările fiecăruia dintre ei cu privire la rezultatul Brexit-ului.

Relansarea proiectului european a fost un alt subiect al discuțiilor. Întoarcerea către cetățenii europeni a politicii UE este un deziderat reclamat și de București și de Paris. Cum se va realiza acest deziderat vor stabili conducătorii statelor în perioada imediat următoare. Cei doi miniștri au tatonat terenul și au văzut dacă ideile fiecărei țări în parte se poate sprijini pe ideile din cealaltă țară, dacă există posibilitatea ca abordarea să fie comună prin rafinarea pretențiilor fiecăreia în așa fel încât toată lumea să fie mulțumită. Este evident că întâlnirea celor doi miniștri este doar exploratorie, azi și mâine Președintele Klaus Iohannis având discuții cu Președintele Duda al Poloniei și, este evident, subiectele discutate de ministrul Lazăr Comănescu cu partenerul francez, Jean-Marc Ayrault, vor fi discutate și de cei doi președinți.

Înclin să cred că întâlnirea româno-franceză la nivelul miniștrilor de externe a fost și una prin care Franța vrea să știe cum vede România problematica europeană tocmai în ideea vizitei oficiale a lui Klaus Iohannis în Polonia. Să ne amintim că polonezii s-au exprimat în sensul reducerii influenței Franței și Germaniei în luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene.

Este evident că România nu a scăpat ocazia să arate că vrea o mai mare implicare a Franței în problematica securității României la Marea Neagră. În fine, după negocieri de culise intense, Franța a acceptat (după ce a primit garanții politice în scris) trecerea sistemului de la Deveselu de sub comanda SUA sub comanda NATO. România vrea ca Franța fie să participe la securitatea la Marea Neagră, cu nave și aeronave de luptă, fie să nu se opună ideilor pe care România le are cu privire la întărirea securității sale și a celorlalte state membre NATO la Marea Neagră.

O altă informație are importanța sa, chiar dacă nu cunoaștem mai multe lucruri.

• În marja Summit-ului, şeful diplomaţiei române a mai avut scurte întrevederi cu omologii din Turcia, Slovacia, Canada şi Iordania, precum şi cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini. 

Întâlnirea cu Federica Mogherini este absolut normală, este în ideea susținerii de către România a Declarației Comune NATO-UE. Este evident că Federica Mogherini a încercat să aibă întâlniri scurte cu toți colegii ei europeni pe timpul summit-ului.

Celelalte întâlniri sunt însă cu „schepsis”. Cu omologul din Turcia privește poziția comună dar și, nu este exclus, alte subiecte de interes.

Apare întâlnirea cu omologul din Canada. Ei bine, aici sunt unele probleme care privesc și Acordul economic și comercial al UE cu Canada unde România poate opune un veto dacă nu este eliminat regimul de vize canadian pentru cetățenii români. Este evident că ministrul canadian a avut o întâlnire și cu omologul bulgar. Din punctul de vedere al colaborării militare sun umbrela NATO, Canada s-a orientat către statele baltice însă are un vot care poate fi util României când se pune problema întăririi securității și apărării la Marea Neagră.

Apare întâlnirea cu omologul din Iordania. Iordania este unul din statele în care NATO va veni în sprijin pentru combaterea terorismului și a imigrației cauzate de conflictele militare din zonă. Să înțeleg că Iordania are o propunere concretă pentru România ?

Întâlnirea cu omologul slovac este iar foarte normală. Slovacia deține președinția rotativă a UE. Slovacia și-a anunțat obiectivul de politică internă care, pe lângă administrarea primelor măsuri ale Brexit-ului să inițieze și să impună discuții privind integrarea financiară la nivelul UE. Slovacia este adepta disciplinei financiare riguroase. Are prevedere constituțională care interzice depășirea deficitului bugetar de 3% din PIB. România, prin semnalele date de Președintele Klaus Iohannis dar și de Guvernul Cioloș se apropie de acest concept al disciplinei financiare și excluderii aventurilor bugetare pe motive de oportunitate.

Mie îmi plac astfel de vești. Este o altfel de politică externă. Nu ne mai „căciulim”, convenim, nu ne mai rugăm, proiectăm și propunem, negociem susținerea, ajungem la consens. Este un sentiment ceva mai înalt. Suntem o țară care contează. O țară care are un nivel de ambiție mai înalt decât l-a avut pe timpul celorlalți președinți.

Na, poznă, iar are dreptate Iohannis !

S-a terminat Summit-ul NATO la Varșovia. Președintele Klaus Iohannis a sintetizat rezultatele acestuia și a evidențiat care este poziția României după acest summit în cadrul NATO. De la un stat care a primit securitate asigurată de alte state la un stat care oferă securitate altor state. Un pas major.

Ca să respect titlul, țin să arăt că „bocitoarele” de pe malurile Dâmboviței s-au înființat la slujbă și au bocit de mama focului. Știu meserie. Nu le contest acest lucru. Problema lor este că nu știu de ce bocesc ! Nu a murit nimeni ! Ba, din contră, s-a născut o nouă Românie. Bine, nu seamănă cu România lor dar asta nu înseamnă că România a murit.

Cel mai titrat în bocit pe teme internaționale de la un timp încoace este Traian Băsescu. Îl acompaniază Călin Popescu Tăriceanu iar după ei aleargă bezmetic un cârd de bocitoare format din jurnaliști (și ăștia specialiști în probleme de politică externă, în probleme de apărare etc.), de analiști de toate felurile și toate vârstele, de comentatori care știu ce face NATO dar nu știu cine le este prim-ministru !

O bună prezentare a situației de la Varșovia și a rezultatelor o face Cristian Pantazi. Bine, îl bagă la înaintare și pe Traian Băsescu (pe undeva este corect), chiar dacă Traian Băsescu se comportă în platourile televiziunilor ca un taur între rafturile cu bibelouri din sticlă. Tot la HotNews se găsește o desfășurare fidelă atât a discursului de la final a Președintelui Klaus Iohannis cât și o sinteză a evenimentelor după interpretarea Președintelui României. La Agerpres este, de asemenea, o sinteză a declarațiilor Președintelui Iohannis.

La TVR 1, o emisiune interesantă. Moderator și invitați din categoria celor care știu ce spun. Un interviu luat unei jurnaliste „specializate în politica externă”, Oana Popescu de la Adevărul, m-a enervat. Am citit mai apoi un articol al ei din Adevărul, din 7 iulie, unde lui Iohannis i s-a scufundat flota. Și la Varșovia, jurnalista a vorbit în același ton. Bine, pa, mulțumesc pentru carul de nervi, flit !

Invitații emisiunii de la TVR 1 însă, au fost de toată isprava. Ei au înțeles ce s-a întâmplat la Varșovia. Au înțeles pentru că limbajul acestui summit a fost unul special. Militarii au fost în elementul lor. S-a vorbit pe limba lor. S-a vorbit în limbajul politicii militare al componentei militare a politicii externe, s-a vorbit despre sisteme militare și despre noi mijloace militare, despre mișcări tactice și decizii strategice. S-a explicat de ce a fost o urgență asigurarea flancului de nord-est al Alianței. Cu totul și cu totul diferit de ce a gângurit „specialista în politici externe” de la Adevărul. Ba, chiar și cu totul și cu totul altceva față de ce au declarat alți analiști și jurnaliști. Iar Băsescu, sărăcuțul de el, a rămas cu judecata „capului în gură” și „bătutul cu pumnul în masă”.

În principal, România a obținut o poziție strategică în cadrul NATO. A oferit securitate și a primit comandă militară. A oferit securitate și a primit drept de expertiză în domeniul războiului cibernetic. A oferit securitate și a primit acceptul de a schimba planul de intervenție rapidă cu un plan de apărare (la care se va lucra „în draci” pentru a avea răspunsuri asupra unor posibile agresiuni la Marea Neagră). Iar planul va impune industrie militară, cooperare militară, cercetare științifică în domeniul militar, logistică militară, instruire militară, tehnică militară, buget militar etc. Bine, unii nu realizează cât de importantă este această acceptare a NATO. Nu peste mult timp ea va avea efecte directe.

Președintele Iohannis a punctat în discursul lui cele patru elemente, principale, ale planului cu care România s-a prezentat la Varșovia:

• Principalele elemente de interes pentru România, pe care le-am obţinut în urma acestui Summit de la Varşovia, privesc următoarele chestiuni:
• În primul rând, echilibrarea măsurilor luate, în cadrul noii posturi de apărare şi descurajare, pe Flancul Estic;
• În al doilea rând, o prezenţă aliată înaintată adaptată constând din Brigada multinaţională şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, respectiv decizia privind elaborarea de opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul Flancului Estic;
• În al treilea rând, un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării pentru România în cadrul NATO, adică dezvoltarea planului de contingenţă obţinut în contextul Summitului anterior;
• Şi în fine, în al patrulea rând, declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO, elementul esenţial ale acestui progres fiind integrarea facilităţii de la Deveselu în sistemul NATO.

• Atât Comandamentul de Divizie, cât şi Unitatea NATO de Integrare a Forţelor au fost omologate la acest Summit şi, mai mult, pentru Comandament a fost confirmat rolul de coordonare pentru cele două Unităţi NATO de Integrare a Forţelor din România şi din Bulgaria. Avem deci două structuri permanente de comandă şi control NATO pe teritoriul ţării noastre, dintre care una, cea la nivel de divizie, cu acţiune la nivel regional.

Nu preiau întregul discurs al Președintelui Iohannis. Evidențiez doar faptul că din punct de vedere militar și al politicii externe române, poziția noastră s-a schimbat. Suntem furnizor de securitate. Iar acest lucru se va vedea inclusiv în domeniul investițiilor în România !

Tot la acest summit, România și Polonia au confirmat, față de toate celelalte state, că formează un parteneriat. Noi vom trimite în Polonia o companie de infanterie care se va pune sub comanda SUA (americanii conduc batalionul întărit din Polonia), iar Polonia va trimite în România o companie de infanterie în cadrul brigăzii internaționale de sub comanda României.

Avem, cred, un batalion mixt de geniu cu Ungaria. Să vedem ce va reuși România în relația cu Ungaria privind cooperarea militară sub umbrela NATO. Bulgaria și-a confirmat intenția de a trimite un batalion la brigada multinațională. Se pare că și Turcia este disponibilă. Din foarte multe puncte de vedere, situația este bună. Foarte bună.

Președintele Iohannis rămâne la Varșovia ca invitat al Președintelui Duda. Vizită oficială în care, după câte se pare, Polonia va încerca să obțină de la România acceptul de a dezvolta colaborarea strategică de până acum la un nivel superior printr-o alianță diferită, în care intră Grupul de la Vișegrad, România și Ucraina. Este o situație inedită în care un grup de state est-europene, membre ale NATO și UE își propun să caute soluții împreună la o serie de probleme de proximitate fără însă a încălca statutul lor în cele două organizații. Dar, asta vedem mâine sau poimâine.

Până una-alta, Președintele Klaus Iohannis a avut din nou dreptate. Este deosebit de important ca Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării Naționale să fie mulțumite de ce s-a obținut pentru că acestea două au cele mai grele sarcini. Să realizeze analizele și planurile necesare aprobării la toamnă a unui plan de formare, la Marea Neagră, a unei grupări navale. O unitate care să aibă o misiune la Marea Neagră de supraveghere și semnalare a eventualelor pregătiri de agresiune pe mare împotriva statelor membre NATO.

Flotilă este ceva mai mic, care se plimbă pe lângă coastă. Flotă este prea mare, înseamnă să cuprindă sub aceeași comandă, toate navele militare ale statelor membre NATO la Marea Neagră. Bulgaria nu acceptă comanda turcă.

Flota Turciei și Flota Rusiei la Marea Neagră sunt aproximativ egale, turcii poate stau mai bine la tehnica de luptă. O grupare a statelor riverane membre NATO înseamnă un punct de plecare pentru o flotă deși, din punctul de vedere al României, am fi prea departe de zona mai încinsă dinspre Georgia și am lăsa descoperit litoralul românesc. O grupare navală nu este o problemă, deoarece la ea poate participa un număr restrâns de nave, nave ce pot fi înlocuite de câte ori este nevoie, nave care pot staționa la țărmul statelor de care aparțin atunci când nu execută misiuni de supraveghere în cadrul grupării.

În concluzie, bocitoarele plâng degeaba.

Rusia nu mai este un partener strategic al NATO !

În Declarația Comună NATO - UE s-au evidențiat spațiile geo-politice de unde se manifestă amenințările la adresa Uniunii Europene și a NATO: sud și est.

Declarația de astăzi, sâmbătă, a lui Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO, vine și spune chiar mai apăsat o realitate:

• Noi suntem uniți.

• Nu vedem nicio amenințare imediată față de vreun aliat al NATO. Rusia nu mai este nici un partener strategic.

Ambele declarații confirmă o realitate care s-a obținut, cu greu, în urma unor negocieri dure.

Franța s-a opus transferului către NATO al sistemului anti-rachetă pentru că nu a vrut ca SUA să dețină comanda lui. S-a negociat, SUA au acceptat controlul politic al UE asupra sistemului anti-rachetă din Europa și astfel acesta a fost trecut ca parte a sistemului de apărare al NATO. Trebuie precizat că în subordinea NATO au trecut cele 4 nave americane care fac parte din sistem și sunt staționate într-o bază din Spania, din sistem face parte sistemul de alertare din Turcia și sistemul de control și alertare cu aeronave Awacs cu baza în Turcia. Poate părea complicată situația, decizia politică la UE și operațională la NATO, dar asta este viața. Cumva s-a construit un protocol care să satisfacă cele mai sensibile cerințe.

Declarația Comună UE-NATO este un mare pas înainte.

Las la o parte speculațiile și lipsa unor informații în presă privind elementele Declarației Comune semnată de Uniunea Europeană și NATO. La NATO am găsit Declarația Comună și mă folosesc de ea pentru a evidenția principalele elemente, elementele de substanță care vor face parte din viața noastră în viitor, mai mult decât cred unii sau alții.

Din când în când voi face unele legături cu evenimente care au avut deja loc și care pot fi considerate ca având o importanță mai mare sau mai mică în context.

Este evident că în Declarația Comună se face precizarea că aceste parteneriat va fi axat pe o deschidere reciprocă deplină cu respectarea autonomiei și a procedurilor de luare a deciziilor din fiecare organizație fără a aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și de apărare a oricăruia dintre membrii noștri. Asta este bine. Este bine și este și un semnal că UE va avea propria politică de securitate și apărare. Iar gândul mă duce la Strategia Globală a UE privind politica externă și de securitate prezentată de Federica Mogherini și aprobată de Consiliul European imediat după Brexit. După prezentarea Strategiei, declarațiile oficialilor din statele membre ale UE s-au pliat pe acest document politic deosebit de important.

Astăzi, comunitatea euro-atlantică se confruntă cu provocări fără precedent care emană din sud și est. Cetățenii noștri cer să folosim toate căile și mijloacele disponibile pentru a răspunde acestor provocări, astfel încât pentru a spori securitatea lor.

A fost definit clar spațiul geografic din care vin amenințările. Este deosebit de important acest aspect, pentru că toate măsurile care se vor lua vor avea ca motivație geo-politică spațiul de unde vin amenințările. Pentru noi, amenințările vin dinspre est. Iar în est avem Rusia. La fel este pentru Polonia, pentru Lituania, Letonia și Estonia. Nu sunt scutite de riscuri Germania, Danemarca sau Norvegia. Suedia și Finlanda nu sunt state membre NATO însă această Declarație Comună le face beneficiare ale eforturilor NATO pentru că sunt state membre ale UE. Uniunea Europeană își va forma propriile forțe militare care, fără a încălca vreun Tratat NATO-Rusia, vor putea participa, sub stindardul UE, la acțiuni de instruire și perfecționare a colaborării militare pe teritoriul celor două state cu armatele celor două state. Rusia a tot amenințat că intrarea Finlandei în NATO îi va obliga să ia „măsuri în consecință” - o amenințare mai directă nu există -, dar acum nu mai are ce protesta. Uniunea Europeană este cea care va fi prezentă, militar, pe teritoriul celor două state și nu NATO. Acesta este un răspuns la speculațiile de politică externă ale Rusiei.

UE și NATO convin să lucreze la un alt nivel,  mai ridicat decât până acum. În interesul statele membre ale NATO și UE. În plus, pentru că un sprijin al NATO acordat „vecinilor noștri” - Ucraina, Georgia, R. Moldova -, pentru că R. Moldova este și stat neutru (!), se convine că acești vecini vor fi sprijiniți să își apere suveranitatea, integritatea teritorială și independența, vor fi sprijiniți să continue eforturile de reformă astfel încât capacitatea lor de a se apăra să crească.

Cooperarea UE-NATO are niște urgențe care vor fi materializate în cel mai scurt timp. Atât de către statele membre, luate în parte, cât și de către organismele de conducere ale celor două organizații. Fac o traducere aproximativă cât mai aproape de un sens corect în limba română.

• Impulsionarea capacităților organizațiilor de a contracara amenințările hibride, pe baza unor analize comune, prevenirea și depistarea precoce, prin schimbul de informații în timp util și, în măsura în care este posibil, schimbul de informații între personalul celor două organizații; cooperarea privind comunicarea strategică și de răspuns. Dezvoltarea unor proceduri coordonate prin intermediul experților vor contribui în mod substanțial la punerea în aplicare a eforturilor noastre.
• Lărgirea și adaptarea cooperării operaționale, inclusiv pe mare, inclusiv pentru combaterea migrației, prin partajarea sporită a conștientizării situației maritime precum și o mai bună coordonare și consolidare reciprocă a activităților noastre în Marea Mediterană și în alte părți.
• Extinderea coordonării noastre privind securitatea cibernetică în domeniul apărării, inclusiv în contextul misiunilor noastre și pe timpul operațiunilor, exercițiilor și pentru educația și formarea specialiștilor.
• Dezvoltarea unor capabilități coerente, complementare și interoperabile de apărare ale statelor membre ale UE și a aliaților NATO, precum și elaborarea unor proiecte multilaterale.
• Să faciliteze o industrie de apărare mai puternică și o mai intensă cercetare în domeniul apărării și al cooperării industriale în Europa și peste Atlantic.
• Să intensifice coordonarea noastră prin exerciții, inclusiv hibride, prin dezvoltarea ca prim pas a unor exerciții coordonate împreună pentru 2017 și 2018.
• Crearea unei capacităti de apărare și securitate și pentru a favoriza capacitatea de rezistență a partenerilor noștri din est și sud într-un mod complementar prin proiecte specifice într-o varietate de domenii pentru țările beneficiare, inclusiv prin consolidarea capacității maritime.

Cu scuzele de rigoare pentru traducerea acestui text însă am încredere în faptul că am prins bine ideile.

Urgențele convenite sunt lămuritoare. Ele reflectă mai mult decât ce este scris mai sus. Urgențele convenite trebuiesc rezolvate, puse în operă de organisme similare ! Această Declarație Comună spune, printre rânduri, că Alianța Nord-Atlantică (NATO) va avea ca partener în Uniunea Europeană un organism militar similar sau cât mai aproape de competențele personalului NATO. Este foarte important de reținut acest aspect pentru că de el se leagă următoarele acțiuni ale UE și NATO în spațiul european, în limitele pe care le are Uniunea Europeană în Europa.

Este mai mult decât evident că elementele de cooperare enunțate mai sus sunt între comandamente și forțe militare aflate în coordonarea NATO și comandamente și forțe militare aflate în coordonarea Uniunii Europene - exclusiv a Uniunii Europene ! Astfel, în teritoriul Uniunii Europene, în spațiul geografic de interes al Uniunii Europene, vor fi prezente forțe ale NATO din țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, cum sunt SUA, Canada, Norvegia. Pentru Suedia și Finlanda, state care nu sunt membre NATO există acum posibilitatea, prin intermediul Uniunii Europene, a colaborării cu forțele NATO fără a mai exista tot felul de „interdicții” declarate până acum de Rusia.

Foarte importantă, pentru noi cel puțin, este „urgența” privind facilitarea industriei de apărare în Europa și dezvoltarea cercetării în domeniul apărării și al cooperării industriale. Eu sper că România va fi parte a acestei urgențe, este una din urgențele care oferă statelor care participă posibilități mari în propria dezvoltare economică, științifică, tehnică. Și, să îmi fie cu iertare, „banul este laș și fuge de acolo unde nu poate fi apărat”. Iar noi pentru a-l avea și a-l pune să producă, trebuie să îi garantăm că avem cu ce și cum să îl apărăm în timp ce el aduce plus-valoare și bogăție.

Să nu uităm de „securitatea cibernetică în domeniul apărării” la care România este, deja, un partener credibil fiind, din partea NATO, statul care sprijină Ucraina să își îmbunătățească propria securitate. Partea română și-a terminat treaba. Urmează ca Ucraina să facă un efort să preia sistemul construit de specialiștii români și să îl folosească. Este absolut normal că România și prin ea NATO și UE vor continua să sprijine Ucraina și nu doar Ucraina în domeniul apărării cibernetice.

Ultimul paragraf din Declarația Comună ne spune că aceste urgențe vor avea urmări imediate. Ca atare, noi, aici în România, va trebui să ne pregătim pentru a fi capabili să participăm cât mai intens la programele ce se vor stabili.

• Cooperarea în aceste domenii reprezintă o prioritate strategică. punerea în aplicare rapidă este esențială. Serviciul European de Acțiune Externă și Statului Major Internațional al NATO, împreună cu serviciile Comisiei, după caz, se va elabora opțiuni concrete de punere în aplicare, inclusiv a mecanismelor de coordonare a personalului corespunzătoare, care urmează să fie prezentat la noi și consiliile noastre respective până în decembrie 2016. Pe partea UE, înalt Reprezentant / vicepreședinte al Comisiei va conduce și coordona acest efort.

Clar. Obiectivele României la acest summit sunt incluse în textul acestei Declarații Comune. Sunt prinse în urgențele de mai sus. Cooperarea la Marea Neagră are deja două viziuni: una română, care privește doar exerciții comune și schimb de experiență și una turcă care privește crearea unei grupări navale la Marea Neagră a NATO. Urmează ca în toamnă să se accepte una dintre cele două viziuni. Ultima urgență din pachetul convenit în Declarația Comună permite oricare dintre variantele de mai sus. Au și susținerea SUA.

Pentru noi, România, acest summit se anunță foarte bun. Baza de la Deveselu trece în subordinea NATO, sistemul NATO cu avioane de supraveghere Awacs va fi funcțional în Turcia (România fiind beneficiar direct !), brigada română care se va transforma într-o brigadă internațională NATO s-a aprobat, în România vor fi aduse mai multe mijloace de luptă „grele” pentru a sprijini descurajarea și, de ce nu, prin această Declarație Comună, R. Moldova devine un beneficiar direct, cele două organizații dând R. Moldova garanția că va fi sprijinită în continuare și chiar apărată (dacă situația o va impune) împotriva unei agresiuni „din est”.

Din discursul lui Klaus Iohannis la summit-ul NATO/Varșovia

Le-am găsit aici și aici. Tot este bine că în presa română, chiar dacă într-o foarte mică parte a ei, Președintele Klaus Iohannis are audiență.

Recunosc și faptul că unele posturi media au o preocupare majoră să obțină, să noteze, să dezbată furios un eșec al Președintelui Iohannis și al politicii externe conduse de acesta.

Până una alta, pun niște citate din discursul Președintelui Iohannis.

Ca aliat de primă linie, România continuă să fie martoră la creșterea provocărilor de securitate în regiune. Am văzut desfășurările îngrijorătoare de tehnică militară ale Rusiei în vecinătatea Crimeii anexate ilegal și am fost țintă a declarațiilor agresive ale Rusiei, inclusiv de la nivel înalt. În acest context, este nevoie de construirea unei apărări mai puternice și mai adaptate și adaptarea unei posturi de descurajare, care include o prezență credibilă și persistentă a NATO pe flancul estic. Sunt convins că, prin aplicarea integrală, aceste decizii vor asigura un sistem coerent de apărare de la Baltică la Marea Neagră, protejând țările noastre, popoarele noastre și evitând acțiunile ostile din cauza unor lucruri înțelese greșit.

Cererile României au suport. Sunt în concordanță cu cererile celorlalte state de frontul estic al NATO, au sprijinul altor membri ai NATO, SUA și Germania fiind printre ele.

Marea Neagră este, în mod particular, o componentă importantă a securității euro-atlantice. Nu trebuie să existe dubii în acest caz. Din păcate, aici, în regiunea Mării Negre, am asistat în ultimii doi ani la schimbări dramatice în ceea ce privește mediul de securitate, începând de la anexarea ilegală a Crimeii și continuând cu destabilizarea regiunii Donbas. Pentru a îmbunătăți apărarea, am prezentat propuneri pentru consolidarea prezenței maritime și aeriene în regiunea Mării Negre. Pe baza deciziilor pe care le-am luat, aștept propuneri substanțiale din partea autorităților militare NATO la reuniunea miniștrilor Apărării din octombrie, pentru dezvoltarea unui cadru întărit privind prezența navală și aeriană.

Decizia cu privire la Marea Neagră și măsurile ce se vor lua în acest spațiu de securitate european sunt stimulate și de discursul Președintelui Obama dar și al Președintelui Erdogan care, mai mult decât cererea Română, cere constituirea unei grupări navale NATO la Marea Neagră.

Apreciem contribuția și sprijinul aliaților noștri în regiune, atât în ceea ce privește cadrul brigăzii multinaționale, cât și inițiativa de instruire intensificată, care împreună asigură o prezență terestră în regiunea noastră și un cadru de consolidare a interoperabilității printr-un program de training și exerciții mai structurat.

Trebuie remarcat faptul că obiectivele României sunt aproape de realizare. Dacă nu s-au realizat deja până la această oră. Vor veni informațiile necesare acolo unde am găsit și aceste citate.

Rămâne pentru reuniunea miniștrilor Apărării din octombrie finalizarea propunerii privind consolidarea prezenței maritime și aeriene la Marea Neagră. Sunt decizii majore de luat.

Evident că rușii au tras aer în plămâni și deja au început să amenințe. Că vor lua măsuri. Corect. Peste cele luate până acum ? Mai au bani ? Mai au forțe militare de adus ? Mai pe șleau spus, mai pot ? Tot ce au adus până acum mănâncă pe datorie ? Mai au bani pentru mentenanță ?

Războiul rece a fost pierdut de ruși pentru că nu au mai avut capacitatea de a concura pentru înarmare. Este suficient ca UE să lucreze pentru întărirea capacităților de apărare și descurajare pe continent pentru ca Rusia să se declare învinsă. Nu poate concura cu UE și nici cu NATO în Europa. Dacă are bani să țină o armată de un milion de oameni, cu tehnica necesară, să le țină.

Vorba lui Constantin Tănase: și cu asta, ce-au făcut ?

NATO vs. Rusia și aliații ei. Mesaje de „prietenie”.

Summit-ul NATO de la Varșovia își urmează cursul. Rând pe rând, se anunță câte o înțelegere la care au ajuns statele membre NATO.

Dinspre Rusia, se aud „clopoțeii de alarmă”. Nu îi place lui Putin ce aude.

S-a semnat Declarația Comună între UE și NATO pentru consolidarea cooperării dintre cele două organizații la capitole precum amenințările hibride, securitatea cibernetică, comunicațiile strategice, securitatea maritimă și instituțiile din țările terțe.

Este o declarație care nu place Moscovei. De loc. Da, de loc. Este o declarație care transformă UE într-un partener al NATO, UE urmând să aibă o politică comună pentru politica externă și securitate. Iar asta înseamnă că în domeniul relațiilor externe legate de securitatea spațiului UE se va vorbi, nu peste mult timp, pe o singură voce. NATO va vorbi inclusiv în numele UE !

La summit s-a aprobat transformarea în România a unei brigăzi române într-o brigadă multinațională sub umbrela NATO. Deja o forță a NATO, a tuturor statelor membre ale NATO. Peste aceasta, SUA vor detașa mari unități pentru perioade de până la 9 luni dotate cu tot armamentul și tehnica necesară pentru ducerea luptei armate. În Polonia și statele baltice, NATO va detașa unități cu până la 1000 de oameni pentru a da garanție statelor respective că sunt apărate de NATO.

De acord cu unii politicieni că aceste forțe nu au capacitatea de a opri o eventuală agresiune rusă. Corect. Ele există acolo nu pentru a opri o agresiune militară ci pentru a descuraja o eventuală intenție a rușilor de a ataca unul din statele membre NATO de la frontiera de est și sud-est a Alianței.

Rușii au cuvântat, prin Dmitri Peskov, secretarul de presă al Președinției Ruse. Am luat de la Agerpres tot materialul de mai jos. Voi comenta, pe ici pe colo, prin părțile esențiale.

Este absurd să se vorbească despre o amenințare care ar proveni dinspre Rusia, în condițiile în care în centrul Europei mor zeci de oameni, iar în Orientul Mijlociu mor zilnic sute de oameni. Trebuie să fii o organizație total mioapă ca să distorsionezi în asemenea hal lucrurile

Ca să vezi și să nu crezi. Nu organizația NATO, ca atare, distorsionează, ea doar constată ce spun statele care o formează. Cine citește Tratatul Nord-Atlantic (este pe site MAE !), va observa că Alianța este între state care sunt preocupate de propria lor securitate și de aceea aderă la NATO. Afirmația este o aroganță. Rusia nu discută despre statele membre NATO pe care le-a amenințat în mod direct de zeci și zeci de ori. Cum este cazul României ! Ea vrea să discute doar cu SUA și Franța, de exemplu, ea vrea ca aceste state să accepte „inexistența” statelor membre NATO și să decidă peste interesele acestora.

Dacă se va căuta asiduu imaginea unui dușman, pentru a monta pe această imagine o isterie antirusească, a alimenta rusofobia și apoi, plecând de la acest fond emoțional, să amplasezi noi și noi unități aviatice, unități terestre, apropiindu-le de frontierele ruse, atunci, în aceste condiții, este puțin probabil să se poată stabili vreo bază pentru cooperare

Ce spuneam mai sus este valabil. Rusia refuză să recunoască dreptul statelor europene cu care se învecinează la apărare. Le refuză dreptul de a se înarma cât timp sunt în NATO pentru că astfel Rusia consideră că se comite o agresiune asupra ei.

Numai că rușii spun prostii. Iar rușii spun prostii în cunoștință de cauză. Tratatul Nord-Atlantic are o prevedere care stipulează că întărirea apărării statelor membre este obiectiv al NATO !

ARTICOLUL 3 

Pentru a îndeplini mai eficient obiectivele acestui Tratat, Părțile, separat sau împreună, prin intermediul auto-ajutorării și al sprijinului reciproc continuu, își vor menține și își vor dezvolta capacitatea individuală și cea colectivă de rezistență în fața unui atac armat.

Textul este fără dubiu. Deciziile de la acest summit duc la împlinire prevederile acestui Tratat. Mai mult, această întărire individuală și colectivă stă la baza posibilității aplicării art. 5 din Tratat, cel care stabilește că un atac armat împotriva unei țări membre este considerat ca fiind un atac împotriva tuturor membrilor organizației.

Potrivit lui Peskov, cooperarea NATO-Rusia este posibilă dacă se va încerca o consolidare a măsurilor de încredere pe continent, iar lupta va fi dusă împotriva amenințării reale: terorismul. "Dacă în acest fel de viziune asupra lumii, una destul de consecventă, și clară, și lipsită de echivoc, viziunea Rusiei va coincide cu cea a NATO, atunci va exista, desigur, un vast teren pentru cooperare", a spus Dmitri Peskov.

Mai pe șleau spus, Rusia vine la masa tratativelor doar dacă NATO va renunța la întărirea capacităților de apărare a statelor membre, mai ales a celor aflate în vecinătatea Rusiei !

Întrebat dacă Federația Rusă vede în NATO un dușman, Peskov a subliniat: "Rusia nu-l caută, ea constată uneori existența lui". În acest sens, Peskov a amintit de un proverb englezesc, conform căruia "dacă cineva merge ca un câine, miroase ca un câine, latră ca un câine, înseamnă că este un câine".

În pur stil rusesc, NATO este declarat „dușman” pentru că se opune expansiunii Rusiei în statele membre ale NATO și UE aflate la frontiera de est a UE. La aceasta se adaugă, fără doar și poate, garanțiile de securitate acordate la acest summit Ucrainei, R. Moldova și Georgiei !

În aceeași conferință de presă, Peskov a declarat că Federația Rusă urmărește cu atenție summitul NATO care se desfășoară la Varșovia și speră că "rațiunea va triumfa". "Desigur, încercăm să căutăm și fărâme de rațiune, care se întrezăresc, de exemplu, în afirmațiile de astăzi ale lui Jens Stoltenberg (secretarul general al NATO), privind necesitatea menținerii contactelor, lipsa unei amenințări directe din partea Rusiei și altele de acest fel. Sperăm că rațiunea va triumfa în cele din urmă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
"Rusia a fost și este deschisă dialogului, este interesată în cooperare, însă doar pe baze reciproc avantajoase și ținând cont de interesele reciproce", a punctat Peskov.

Cei care cunosc concepțiile Rusiei privind „interesele reciproce” vor zâmbi. Rusia nu a ținut cont, vreodată, de interesele reciproce. Le-a încălcat întotdeauna, nu există tratat internațional care să nu fie „tratat cu fundul” de către ruși.

Din Germania ne vin niște vești care aduc un zâmbet de satisfacție.

Ursula von der Leyen, ministrul apărării din Germania declară cu franchețe:

Ceea ce este important este ca NATO să se poziționeze atât de puternic încât nimeni să nu mai vadă niciun avantaj în a ataca această Alianță

Dubla strategie a NATO urmărește să garanteze securitatea membrilor săi din flancul estic și să transmită în același Rusiei că nu are niciun motiv să se teamă de Alianță.

Dialogul cu Moscova trebuie să continue de pe o poziție de forță

Este complet diferit de mesajul pe care l-a transmis Hollande la sosirea la Varșovia:

NATO nu are câtuși de puțin vocația să facă presiuni asupra relațiilor pe care Europa trebuie să le aibă cu Rusia, iar pentru Franța, Rusia nu este un adversar, nu este o amenințare

Da, domnule Hollande, pentru Franța nu este o amenințare, pentru alte state însă, partenere cu Franța în NATO și UE, Rusia este una dintre cele mai mari amenințări.

Stau și mă întreb: va încerca Hollande să blocheze sau să descurajeze dorința statelor amenințate direct de Rusia să se mai apere, să ceară sprijinul celorlalte state membre NATO ?

Vin confirmările de la Varșovia.

Rateurile prognozate de tot felul de haiduci ai presei și pupincuriști putiniști încep să pice.

Agerpres. Stoltenberg: NATO va transforma o brigadă românească într-una multinațională pentru a-și întări prezența în sud-estul Europei

Unul dintre obiectivele României, în cadrul măsurilor de întărire a apărării și descurajării unei eventuale agresiuni este deja realizat. Brigada românească se transformă în brigadă multinațională. Fiind sub umbrela NATO, participarea Bulgariei este certă.

Prezența Germaniei la conducerea unui batalion NATO dintr-o țară baltică se confirmă: Canada, Germania, Marea Britanie și SUA sunt statele care participă la formarea și conducerea acelor forțe militare. Ministrul de externe german rămâne cu „zăngănitul săbiilor” în apropierea Rusiei în urechi. La fel și social-democrații germani. Parlamentul german a fost de acord cu proiecția cancelarului Merkel. Jurnaliștii români care își frecau mâinile de satisfacție că Germania va fi un fel de „Gică-contra” la summit ar cam trebui să se oprească. Frecatul prea intens le poate deforma mâinile din cauza căldurii și nu vor mai avea cu ce scrie minciunile și dezinformările viitoare.

Se confirmă interesul și angajamentul NATO și al UE (pe baza declarației comune !) pentru a ajuta Ucraina, R. Moldova și Georgia să reziste presiunilor din exterior și pentru a continua reformele.

(H)analiștii neamului, capul la fund. Pauza s-a terminat.

Frumoasa referire la Rusia comisă de Stoltenberg este o invitație la pace fără a exclude măsuri de orice natură care să arate Rusiei că este mai convenabilă calea păcii și a dialogului decât calea înfruntării armate sau a șicanelor militare:

„Poziția noastră este clară. NATO nu caută confruntare. Nu vrem un nou Război Rece. Războiul Rece este istorie. Și ar trebui să rămână istorie”, a mai spus Jens Stoltenberg, subliniind că NATO „va continua să caute un dialog constructiv și semnificativ cu Rusia (...) pentru a risipi orice neînțelegeri și a reduce riscul unor incidente militare sau de accidente care să scape de sub control”.
„Rusia este cel mai mare vecin al nostru și parte integrantă a securității europene, așa încât dialogul este esențial”, a mai declarat secretarul general al Alianței.”

Băsescu, Tăriceanu, Ponta și alți corifei ai politicii externe să ia aminte. Succesele nu se obțin la conferințe, se obțin din timp, prin negocieri, prin consecvență și pe baza respectării principiilor acceptate de majoritatea altor state. Politica „oportunităților” este o gogoriță. O prostie.