Ministrul nostru de externe, Lazăr Comănescu a avut mai multe întâlniri oficiale în timpul summit-ului NATO la Varșovia. Una dintre ele a fost cu omologul său francez Jean-Marc Ayrault.
- În contextul participării la Summit-ul de la Varșovia, ministrul român al afacerilor externe a avut o întrevedere cu omologul său francez, Jean-Marc Ayrault. Cu acest prilej, cei doi miniștri au evocat evoluția substanțială a relației bilaterale și au trecut în revistă calendarul contactelor politice la nivel înalt preconizat pentru perioada următoare. Totodată, cei doi miniștri au avut un schimb de opinii asupra principalelor subiecte aflate pe agenda europeană, cu accent pe BREXIT, şi relansarea proiectului european, având drept obiectiv o Uniune solidară şi adaptată, mai aproape de cetățeni. În contextul strategic actual, a fost evidențiată importanța deciziilor NATO de consolidare a flancului estic, precum și atenția sporită acordată de Alianţă regiunii Mării Negre - ne informează MAE pe site-ul său. Informația este și la Agerpres, de unde am preluat și imaginea.
Se poate lesne observa că, în afara unor subiecte strict ancorate în domeniul relațiilor dintre cele două țări au fost subiecte care privesc cele două țări, au influență asupra celor două țări fiind subiecte proprii Uniunii Europene și NATO.
În primul rând este poziționarea celor două țări față de Brexit. Este evident că Franța, care este mai afectată de Brexit decât România, are unele proiecții și vrea să convină cu România un sprijin pentru propriile proiecte, legate de acest eveniment. Și România a declarat că are unele interese legate de materializarea Brexit-ului. Este evident că dialogul dintre cei doi miniștri de externe a cuprins un schimb de informații privind dorințele, doleanțele, așteptările fiecăruia dintre ei cu privire la rezultatul Brexit-ului.
Relansarea proiectului european a fost un alt subiect al discuțiilor. Întoarcerea către cetățenii europeni a politicii UE este un deziderat reclamat și de București și de Paris. Cum se va realiza acest deziderat vor stabili conducătorii statelor în perioada imediat următoare. Cei doi miniștri au tatonat terenul și au văzut dacă ideile fiecărei țări în parte se poate sprijini pe ideile din cealaltă țară, dacă există posibilitatea ca abordarea să fie comună prin rafinarea pretențiilor fiecăreia în așa fel încât toată lumea să fie mulțumită. Este evident că întâlnirea celor doi miniștri este doar exploratorie, azi și mâine Președintele Klaus Iohannis având discuții cu Președintele Duda al Poloniei și, este evident, subiectele discutate de ministrul Lazăr Comănescu cu partenerul francez, Jean-Marc Ayrault, vor fi discutate și de cei doi președinți.
Înclin să cred că întâlnirea româno-franceză la nivelul miniștrilor de externe a fost și una prin care Franța vrea să știe cum vede România problematica europeană tocmai în ideea vizitei oficiale a lui Klaus Iohannis în Polonia. Să ne amintim că polonezii s-au exprimat în sensul reducerii influenței Franței și Germaniei în luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene.
Este evident că România nu a scăpat ocazia să arate că vrea o mai mare implicare a Franței în problematica securității României la Marea Neagră. În fine, după negocieri de culise intense, Franța a acceptat (după ce a primit garanții politice în scris) trecerea sistemului de la Deveselu de sub comanda SUA sub comanda NATO. România vrea ca Franța fie să participe la securitatea la Marea Neagră, cu nave și aeronave de luptă, fie să nu se opună ideilor pe care România le are cu privire la întărirea securității sale și a celorlalte state membre NATO la Marea Neagră.
O altă informație are importanța sa, chiar dacă nu cunoaștem mai multe lucruri.
- În marja Summit-ului, şeful diplomaţiei române a mai avut scurte întrevederi cu omologii din Turcia, Slovacia, Canada şi Iordania, precum şi cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini.
Întâlnirea cu Federica Mogherini este absolut normală, este în ideea susținerii de către România a Declarației Comune NATO-UE. Este evident că Federica Mogherini a încercat să aibă întâlniri scurte cu toți colegii ei europeni pe timpul summit-ului.
Celelalte întâlniri sunt însă cu „schepsis”. Cu omologul din Turcia privește poziția comună dar și, nu este exclus, alte subiecte de interes.
Apare întâlnirea cu omologul din Canada. Ei bine, aici sunt unele probleme care privesc și Acordul economic și comercial al UE cu Canada unde România poate opune un veto dacă nu este eliminat regimul de vize canadian pentru cetățenii români. Este evident că ministrul canadian a avut o întâlnire și cu omologul bulgar. Din punctul de vedere al colaborării militare sun umbrela NATO, Canada s-a orientat către statele baltice însă are un vot care poate fi util României când se pune problema întăririi securității și apărării la Marea Neagră.
Apare întâlnirea cu omologul din Iordania. Iordania este unul din statele în care NATO va veni în sprijin pentru combaterea terorismului și a imigrației cauzate de conflictele militare din zonă. Să înțeleg că Iordania are o propunere concretă pentru România ?
Întâlnirea cu omologul slovac este iar foarte normală. Slovacia deține președinția rotativă a UE. Slovacia și-a anunțat obiectivul de politică internă care, pe lângă administrarea primelor măsuri ale Brexit-ului să inițieze și să impună discuții privind integrarea financiară la nivelul UE. Slovacia este adepta disciplinei financiare riguroase. Are prevedere constituțională care interzice depășirea deficitului bugetar de 3% din PIB. România, prin semnalele date de Președintele Klaus Iohannis dar și de Guvernul Cioloș se apropie de acest concept al disciplinei financiare și excluderii aventurilor bugetare pe motive de oportunitate.
Mie îmi plac astfel de vești. Este o altfel de politică externă. Nu ne mai „căciulim”, convenim, nu ne mai rugăm, proiectăm și propunem, negociem susținerea, ajungem la consens. Este un sentiment ceva mai înalt. Suntem o țară care contează. O țară care are un nivel de ambiție mai înalt decât l-a avut pe timpul celorlalți președinți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu