Serviciile. Eterna problemă.

Aseară, la Antena 3, Crin Antonescu a fost solicitat să se exprime cu privire la serviciile de informații și cele speciale din România. O problemă veche însă devenită acută de când Parlamentul a devenit băsescian și nu și-a mai îndeplinit atribuțiile funcționale date de Constituție și legile în vigoare. A devenit acută și pentru că Băsescu a găsit oameni care să accepte ocuparea funcțiilor din fruntea serviciilor și să acționeze cu încălcarea Constituției și a legilor proprii. Iar aici nu trebuie neglijat aspectul legat de CSAT care a devenit, de fapt, decidentul major în toate deciziile de guvernare în România. Ca la balamuc. Avem Guvern degeaba, avem Parlament degeaba, avem Președinte degeaba. Degeaba. Toate degeaba, din moment ce nici una dintre aceste instituții nu își respectă locul și atributele constituționale.

Culmea, Constituția spune la art. 65 alin. (2) lit. h) că Parlamentul, în ședința comună a camerelor, numește, la propunerea Președintelui României, directorii serviciilor de informații și exercită controlul asupra activității acestora. În legile lor de organizare și funcționare care sunt făcute șmecherește, adică se reglementează problema de securitate națională - lege organică - și se arată cine, în ce organizare și cum își va face treaba serviciul desemnat. Dacă legea securității naționale nu ar cuprinde decât cine face treaba iar fiecare serviciu ar avea ori legea proprie ori o hotărâre de guvern privind organizarea și funcționarea (așa cum au multe ministere, dar să spunem lege că este mai aproape de modelul MAN și MAI care au legi), controlul parlamentar asupra acestor organisme ar fi poate mai eficient. Și, normal, din competențele CSAT trebuie scoase toate avizele și aprobările pe care acesta le dă azi în te miri ce situație.

Victor Ponta s-a declarat mulțumit de activitatea serviciilor și a directorilor acestora. Crin Antonescu nu. Iau din Cotidianul:

"(...) E foarte clar cã în România, de 20 de ani, nu a existat suficientã voinţã din partea politicienilor, din partea celor care au condus, de a şti mereu şi de a controla mereu democratic ce fac serviciile acestea şi, pe de altã parte, în aceste condiţii ele au jucat şi joacã un rol din ce în ce mai puternic, hipertrofiat, politic şi economic. Am rezerve faţã de servicii, cu şefi cu tot".

Și așa este. Ultimele detalii privind interceptările telefoanelor la cererea procurorilor politicianiști conduși de cuplul de comici ai Justiției Kovesi și Morar ne arată o cârdășie sinistră între servicii și Ministerul Public împotriva cetățenilor României. Cred că sunt sute de mii de dosare și procese începute având ca „probe” doar interceptările telefonice săvârșite de SRI și SIE. Nu mai spun de STS care are probabil tehnica necesară pentru înregistrarea tuturor convorbirilor care folosesc tehnologia STS, pe când SRI are tehnica necesară pentru înregistrarea tuturor convorbirilor pe celelalte rețele de telefonie dacă nu cumva au oameni puși în funcții în companiile private care oferă servicii de telefonie și internet iar înregistrările se fac acolo și sunt transferate SRI care, apoi, stabilește, potrivit comenzii băsesciene, cui se face dosar și cine stă în așteptare.

Unul din comentariile lui Crin Antonescu cuprinde esența lucrurilor:

"Nu uitãm cã şi acum, din punct de vedere formal şi legal, serviciile speciale, de informaţii, sunt sub control parlamentar, sunt nişte comisii speciale, existã nişte rapoarte anuale pe care trebuie sã le dea în faţa plenului Parlamentului aceste servicii. Cât este realitate şi cât este formã fãrã fond, aici cred cã ştim cu toţii, s-a ajuns chiar la formula anecdoticã cã serviciile supravegheazã Parlamentul, şi nu acele comisii, serviciile. Pânã la urmã, indiferent cui ar fi subordonate serviciile, esenţa stã tot în rolul pe care Parlamentul îl joacã sau nu-l joacã. Adicã noi vom avea cu adevãrat democraţie în România, nu în funcţie de cine va fi mai puternic, preşedintele sau premierul, ci dacã Parlamentul va fi sediul ultim al puterii", a spus liderul PNL.

Așa este. Dacă vrem să avem democrație în România, trebuie să facem din Parlament „ultimul sediu al puterii”. Altfel, ajungem ca acum când oricare derbedeu poate accede la funții de demnitate publică și face ce vrea el în dauna unui întreg popor. Iar Traian Băsescu este exemplul perfect pentru a ilustra această situație.