Agerpres mă informează că (Ș)Forța Civică a hotărât, prin vocea celui mai iubit și înțelept luptător pentru democrația originală din România, să ocupe facebook-ul și să devină al patrulea partid ca mărime în Parlamentul României. Aspirații nobile, de înțeles pentru orice partid care are posibilitatea să utilizeze mijloacele de informare pentru publicitate. Rămâne de văzut ce înțelegem prin „al patrulea partid ca forță parlamentară”, obiectiv stabilit de Mihai Răzvan Ungureanu.
În primul rând, să intre în Parlament alături de PDL, PNȚ-CD Pavelescu și usturoiații de la Noua Republică a lui Neamțu. Până aici este bine. Intră. Să spunem. Câți ? Aici este aici.
După mici calcule nu prea complicate, cam primitive totuși, fără rezultate numerice de Doamne-ajută, îmi ies niște rezultate contrare afirmațiilor individului. De aceea pot spune cu mâna pe inimă că MRU s-a înscris în „selectul club” al fabulatorilor, unde alături de Corneliu Vadim Tudor, Gigi Becali, Dan Diaconescu și Monica Macovei se chinuie să intoxice mințile mai amărâte doar-doar vor da un vot la parlamentare alianței abia formate numită Alianța România Dreaptă. Cică de dreapta. Dar cu discurs evident și agresiv comunistoid. Nici măcar de stânga.
PDL se chinuie să revină în prim-planul vieții publice. Sondajele îi dau maximal 23% și minimal 15%. La intenții de vot. Dacă scădem în ambele cazuri aproape 40% care nu vor vota, imaginea PDL în Parlamentul viitor va fi jalnică. Nu știu dacă vor atinge 10%. Din sărăcia intențiilor de vot, PDL va trebui să „dea” unor partidulețe formate pe genunchi câteva locuri de parlamentari. MRU este unul dintre sinecuriștii portocalii. O mai avea pe listele de ARD, cei de la Șforța MRU, locuri ? Încă nu știu. Unde sunt ei plasați ? Iar nu știu. Cine le sunt competitorii USL ? Pauză. Șforța Civică luptă pentru locurile în Parlament date de PDL cu PNȚ-CD-ul Pavelescu, partid fomist prin vocație, trimis pe centura politicii de PD-ul lui Băsescu. O mică analiză spune că PDL își va păstra colegiile eligibile, cu mici excepții pentru MRU și Pavelescu, poate și Neamțu, va încerca acolo unde va gândi că poate lua totuși un loc parlamentar tot cu oameni ai PDL iar restul, neeligibilele, vor fi date noilor veniți „pe dreapta băsesciană”. Afirmația lui MRU are caracter de generalitate, nu este valabilă pentru toate organizațiile sale ci doar pentru unele dintre ele acolo unde analiștii lui, lefegii și mercenari în special, îi spun că este posibil să aibă succes. Iar în București sunt unele colegii în care MRU are speranță, are traseiștii cu oarecare notorietate publică din alte campanii sub culorile altor partide care speră că li s-a păstrat imaginea de „îngeri” făcători de bine în rândul populației. Însă, din câte îmi dau seama, imaginea lor este destul de răzlețită, nu au un nucleu puternic de susținător într-un colegiu, au avut o imagine bună într-un sector. Dar nu singuri. Ci sub culorile unui partid și alături de alte personalități ale respectivului partid. Singuri ... pauză. Alegerile ne vor confirma dacă ei au dreptate sau am eu. Nu spun că nu pot ajunge parlamentari, spun însă că probabilitatea de a nu ajunge este foarte mare. În aceste condiții, afirmația că vrea să ajungă cu Șforța lui al patrulea partid parlamentar este o comicărie.
Ia să împărțim. În Parlament este posibil să ocupe spațiu generos PSD, PNL, PC (care împarte pe algoritm locurile pe listele candidaților cu PNL), PDL, PP-DD și UDMR. UDMR este posibil să își păstreze majoritatea locurilor eligibile unde încă nu are contracandidați. Direct și prin redistribuire, PSD va ocupa un spațiu generos. Posibil peste 30%. La fel PNL, se va apropia sau depăși 30%. PC urmărește un 5%. La PSD iau în calcul și UNPR, care se va contopi cu PSD în timp. PDL va lua între 10 și 15%. PP-DD va ajunge, cumva la 10%. UDMR va lua și el un 5%. Ce rămâne poate ajunge, dacă nu se redistribuie, la Șforța Civică, PNȚ-CD și Noua Republică a moroilor lui Neamțu. Dau tuturora câte ceva, nu mă doare mâna. Dar, din ce am pus eu acolo și care va fi realitatea este, foarte posibil, o cale lungă. În nici un caz în favoarea Șforței Civice.
Când vom cunoaște candidații fiecărei formațiuni politice pe colegii vom putea face alte socoteli. Deocamdată, Șforța Civică a lui Ungureanu se află într-o lume paralelă. Visează cai verzi pe pereți.
Sigla PFC. Era să uit de ea. Are frunza lui Udrea și stelele UE. În timpul discuției cu Eduard Hellvig s-a vorbit despre frunză. Simbolul reprezintă România ca o țară în care natura este încă neinvadată de industrializare, într-un fel țara în care există încă păduri seculare, Delta Dunării etc. Oare ce vrea cu frunza MRU ? Șforța Civică este, la rându'i, ceva neexplorat, ceva secular, ceva neatins de „industrializarea politică” ? Ceva virgin ? Și-or fi recăpătat comuniștii virginitatea după anii de tăcere politică ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu