vineri, 13 septembrie 2013

Crin Antonescu îl „reformează” pe politicianul Crin Antonescu.

Am urmărit aseară pe Crin Antonescu interogat de Crețuleasca la realitatea Tv. Cu atenție.

Crețuleasca a fost, evident, depășită de eveniment. Ceva nu era în „normalitatea” ei. O listă cu teme și o anume abordare. Cumva, în mod evident greșit, i s-a cerut să fie un „Rareș Bogdan” cu fustă. Nu i-a ieșit. Deh. Iarna nu-i ca vara.

Am observat, de ceva timp, că are loc o anume transformare la Crin Antonescu. O transformare înspre bine. O trecere de la inteligență la înțelepciune. Un salt valoric important pentru cel care își asumă candidatura la funcția de Președinte al României.

A forțat, în timpul „interogatoriului”, transparența. Crețuleasca făcea „fețe-fețe”. În mintea regizorilor emisiunii s-a produs haosul. Nu ei au fost cei care „au scos” adevărul (relativ săracul) la iveală. Invitatul a fost cel care a obligat moderatorul să lase deoparte „șmecheriile” jurnalistice și să renunțe la construcțiile fanteziste. Burtiera prezenta, la un moment dat, situații imposibile. În contradicție cu dialogul ce avea loc pe platou. A fost bizar. Crin le punea în față problema în toată goliciunea ei iar ei nu și nu. O puneau invers.

Crin le-a făcut și hatârul de a avea opinie separată față de un anume comportament politic. Chiar față de anumiți oameni politici scoși agresiv în față de regizorii RTv. A explicat, a nu știu câta oară, că el și PNL nu acceptă acte și acțiuni politice ascunse. Făcute într-un mod care să îi pună în fața „faptului împlinit”. Cum a fost cazul cu proiectul de lege privind concesiunea de la Roșia Montană. Se pare că Șova a construit proiectul, la impus în Guvern cu sprijinul lui Ponta cu „amenințarea” că dacă nu se face vom plăti daune (chiar sunt curios dacă Șova nu o avea un anume interes aici), apoi a fost dus în Parlament și s-a cerut procedură de urgență. Repede, repede, repede pentru că, se pare, niște persoane aveau tot interesul să obțină mai mult. Iar eu, care nu am informațiile privind „avantajele financiare” mă limitez doar la anumite avantaje politice. Zona apusenilor ar fi adus niște voturi PSD la europarlamentare și la parlamentarele din 2016 așa cum au adus voturi celor de la PDL și lui Traian Băsescu. Nu știu nici dacă proiectul canadianului „Gabriel” ar fi dus la dezvoltarea zonei, am început să am niște dubii văzând că și cei de acolo, din zonă, nu mai spun de „Gabriel”, nu fac nici o referire la elementele de dezvoltare urbană. În special în condițiile în care exploatarea „lărgită” va duce la modificarea severă a zonei. Vor dispare suprafețe mari de verdeață. Nu cred că localitățile mai sunt viabile, în special acele localități, mari sau mici, care se vor afla, la un moment dat, în mijlocul noroaielor și a apelor uzate, fără păduri (care vor dispare), fără apă potabilă etc. Probabil că acele localități vor dispare, oamenii vor pleca către localitățile vecine. Nimic despre aceste lucruri nu am văzut așa că am mari îndoieli cu privire la proiect. Iar întrebările pe care Crin Antonescu le-a formulat pe timpul emisiunii pentru ca să explice de ce el se va opune în continuare proiectului îmi completează propriile îndoieli.

Aseară, Crin Antonescu s-a comportat ca un veritabil Președinte de țară. Este foarte bine că face aceste exerciții în fața publicului. Periodic va trebui să iasă în fața cetățenilor cu astfel de prestații. Va învăța și el, îl vom cunoaște și aprecia și noi. Față de prestațiile superficiale și auto-apreciative ale lui Mircea Geoană din 2009, Crin este la niște ani lumină în față.

6 comentarii:

ADRIAN spunea...

E bine ca ajungem, pe drumuri distincte, la aceeasi concluzie. Proiectul RMGC este o crima de mediu din toate punctele de vedere, exact opusul conceptului de "dezvoltare durabila". Orice patrimoniu sau zona locuibila pe care aia pretind ca o vor include in "reconstructii ecologice" sunt niste fantasme. A pretinde ca lasi un fel de insula de normalitate intacta inconjurata de un prapad ce va dura multe decenii este o vrajeala. Totul va fi distrus ireversibil, sunt convins. Alte optiuni economice exista dar ele au fost sugrumate. Auzeam ieri un interviu al lui Dumitrel, presedinte CJ din 2005, un om plin de tupeu care spunea ca oamenii sunt alesi sa rezolve problemele cetatenilor. Cetatenii din Rosia protestau ca n-a venit nimeni sa investeasca la ei pentru ca nu e drum pana acolo. Cine raspunde de drumurile din judet? CJ, al carui presedinte acuza pe altii dupa ce din prima zi de cand a fost ales a spus ca numai mineritl e sansa locului. Acolo e un dezastru general rezultat din lacomia decidentilor, lucru care se vede si in felul cum au fost cheliti muntii de paduri pe preturi de nimic dac cu castiguri imediate. Malurile raurilor sunt pline de mormane de rumegis si de gunoaie si pe urma se intreaba oamenii cum ar fi pozibi turismul in zona ...

Crăciun Florin spunea...

Adrian,

Orice formă de exploatare duce la modificarea severă a teritoriului și la folosirea unor substanțe chimice. Chiar o exploatare subterană. În plus, cea subterană nu va prelua tot zăcământul. Până la urmă, terenul se va prăbuși.

Vrem sau nu, terenul acela va fi exploatat. Chiar în viitor, de va fi, el tot va fi exploatat prin decopertarea primară și sfărâmarea pietrei. Iar metoda alternativă a folosirii cianurilor (cea care are ca produs secundar trisulfitul de arsenic) nu diferă de exploatarea prognozată. Tot cratere va crea.

Unde sunt resurse minerale așa se va întâmpla. Azi sau mâine. Turismul nu rezolvă problemele omenirii. Este un eufemism.

ADRIAN spunea...

Ale omenirii nu dar poate ale acelor oameni. Adica un pas extrem de mic pentru omenire dar urias pentru omul de acolo ca sa inversam zicerea lui Armstrong. De exemplu, la Busteni, dupa ce s-a facut praf fabrica de hartie care a dat de fapt nastere localitatii, nu stiu exact din ce traiesc cei circa 8000 de locuitori. Cumva din activitati conexe turismului? Si ma refer aici nu doar la hoteluri si pensiuni pentru schi sau drumetie ci si la centre de pregatire profesionala care sunt atractive tocmai pentru ca poti aduce oamenii la pregatire cateva zile intr-un cadru de atractivitate turistica? Gazele de siste de la Baile Felix sunt mai importante oare decat baile insele?

Crăciun Florin spunea...

Ăla nu este turism. Este altceva.

Turismul are o hibă. Turistul. Iar turistul are o hibă. Banul. Iar banul are o hibă. Este insuficient sau deloc.

Care este obiectivul turistic acolo atât de important încât să nască turism ? Galeriile romane de exploatare a aurului ? Să fim serioși. Nici stațiunile turistice tradiționale nu o duc mai bine. Iar acolo sunt, totuși, niște amenajări. Este nerealist să spunem că facem turism acolo unde se pot face exploatări ale resurselor minerale.

Pe mine nu mă mulțumește povestea cu turismul. Pentru că acolo nu există. Și nici nu are de ce exista.

ADRIAN spunea...

Nici in centrul Bucurestiului nu era vreo sansa pentru turism in urma cu 10 ani. Toata lumea spune ca Bucurestiul n-are ce spune in turism. Incet incet se vede ca cei ce decretau ce nu se poate se inseala. In masura in care se incearca a se face ceva. Ce-au facut ALTCEVA pentru Rosia primarul de acolo si Consiliul Judetean? Si de ce sa nu fie potential pentru turism? Pentru ca ne raportam doar la noi insine, la bucuresteni? Pentru ca ne inchipuim ca turismul este neaparat o hoarda de japonezi cu camere foto? Eu ma gandesc altfel, anume ca Arad, Oradea, Timisoara sunt centre urbane de ses care pot fi un bazin de "turisti" suficient de mare daca gandim lucrurile la scara locului, pentru oamenii pe care-i cainam ca n-au de munca. Pe urma poate sa vina si restul caci, slava cerului, ungurii nu au prea multi munti asa ca, pentru variatie, in drum spre Harghita, mai pot sa vina la munte si in Apuseni nu numai in Austria sau Slovacia. Zic si eu, in prostia mea.

Crăciun Florin spunea...

Adrian,

Ai speranțe deșarte. Zona nu se pretează la nici un fel de turism. Am fost de multe ori acolo. Am bătut și granița cu Ungaria, am mers și pe cursurile de apă pentru a vedea legăturile cu Mureșul, am discutat cu oamenii și cu primarii. Trebuia să mă informez cu privire la activitățile cu impact asupra relațiilor de bună vecinătate cu Ungaria pentru că negociam tratatul de frontieră cu ungurii. Colegii din alte ministere veneau și ei cu informațiile lor, mai ales cu proiectele care includeau zona în vederea dezvoltării. Nu erau multe pentru că zona este, cumva, închisă. Lumea pleacă din zonă pentru că nu are perspective de dezvoltare. Zona se depopulează natural. Azi este la fel ca acum peste 10 ani când eu mi-am făcut documentarea.

Ideea de a face Transilvania de la granița cu Ungaria zonă turistică este neviabilă. Pentru zonă și pentru noi ca țară. Mai ales când dintr-o atentă și performantă exploatare a resurselor din zonă pot obține mult mai mult. Îmi pot dezvolta industrii performante, pot dezvolta întreaga zonă a Apusenilor. Turismul aduce bani pe termen scurt. Atât. Este „industria” cea mai volatilă. Iar Grecia este alături, cu exemplul ei negativ.