M-am uitat cu atenție la unele țări să văd unde sunt românii. Ei bine, sunt, în Italia și Spania în număr foarte mare, sunt principalii imigranți în acele țări însă nu sunt singurii în număr mare. În Ungaria suntem tot pe prima poziție.
Pe de altă parte, dacă este să vedem care țară a oferit migranții cei mai mobili atunci ordinea este Polonia, Germania și apoi România.
Tabelul reflectă rezultatul în cadrul Uniunii Europene a conceptului „libertății de mișcare” a forței de muncă dar și al libertății de stabilire a cetățenilor UE în statele membre. Sunt prezentate doar primele 5 (cinci) poziții. Nu prezintă doar migrația intra-europeană, sunt și state terțe care au o migrație semnificativă în unele țări europene. Este bine să ne uităm cu atenție la aceste cifre.
Urmărind presa, sub impresia „dezastrului” promovat de presa din România, am crezut că noi, românii, suntem cei mai cei din lume în migrație. Pe naiba. Cine citește mai atent tabelul capătă altă impresie.
Românii sunt „luați în seamă” în Italia cu 1.081.400 imigranți, în Spania cu 728.252 imigranți, în Germania cu 245.248 imigranți, în Grecia cu 46.524 imigranți, în Portugalia cu 34.204 imigranți, în Ungaria cu 30.924 imigranți, în Cipru cu 23.706 imigranți și în Slovacia cu 4.941 imigranți. Este evident că sunt numere relativ mari și în alte state însă nu au reușit să intre în „top 5”.
În Marea Britanie se face mare tam-tam pe imigranții români și bulgari care vor să o invadeze. Datele spun altceva:
1. Polonia - 758.207
2. India - 347.732
3. Irlanda - 336.780
4. Pakistan- 195.565
5. Lituania- 164.204
Franța, mult timp „oripilată” de invazia românilor are următorul „top 5”:
1. Portugalia - 500.109
2. Algeria - 468.121
3. Maroc - 437.058
4. Turcia - 221.670
5. Italia - 173.440
România are și ea un „top 5”, cu o oarecare semnificație:
1. Moldova - 10.952
2. Turcia - 8.143
3. China - 6.624
4. Italia - 5.554
5. Sirya - 3.588
Vorbim doar despre persoanele care au o altă cetățenie decât a Marii Britanii, Franței sau României. Aici nu intră persoanele care provin din alte state care au dublă cetățenie (a doua fiind a statului respectiv) și nici persoanele care provin din alte state care au doar cetățenia celui de al doilea stat.
Probabil că în anumite analize, la nivel național de această dată, sub forța evenimentelor teroriste din acest an, se fac și astfel de analize. Este imperios necesar pentru securitatea unui stat să se cunoască, în amănunt, posibilele surse ale terorismului. Etnia și religia sunt surse. De când există lumea asta.
După finalizarea „primirii” refugiaților de război, datele Eurostat se vor schimba. Fără doar și poate.
Germania are următorul „top 5”, până la „invazie”:
1. Turcia - 1.424.294
2. Polonia - 559.410
3. Italia - 506.507
4. Grecia - 290.243
5. România - 245.248
Italia are următorul „top 5”:
1. România - 1.081.400
2. Albania - 495.709
3. Maroc - 454.773
4. China - 256.846
5. Ucraina - 219.050
Unele migrații au „istoric” în acțiunile anterioare ale țărilor respective. Germania, de exemplu, are o populația de etnie turcă numeroasă. Sunt „muncitorii invitați” și urmașii lor în urmă cu aproape o jumătate de veac să lucreze pentru refacerea țării distrusă în al doilea Război mondial. Un milion și jumătate de turci fără cetățenie contabilizați astăzi sunt cei care au legături cu cei naturalizați în timp. În rest, în Germania sunt prezenți italienii, polonezii și românii care au iar o îndelungată tradiție în forța de muncă de pe piața germană dar și grecii.
Franța excelează în relațiile istorice cu Algeria, Maroc, Turcia. Italienii sunt o prezență activă în Franța din perioada Renașterii. Portughezii sunt mereu prezenți „pe lângă casă”.
Masiva migrație din acest an a celor din Siria, Irak, Pakistan, Iran, Bangladesh etc. o nouă dimensiune situației din statele europene. Este prea numeroasă, este chiar brutală (folosesc termenul fără a mă feri deoarece s-a confirmat faptul că printre imigranți s-au strecurat și teroriști), este incomodă, va fi foarte dificil de administrat. O soluție populistă, susținută de liderii statelor care au chemat de fapt migranții, este aceea a cotelor. Repartizarea imigranților declarați „refugiați” (pentru a ascunde realitatea politică mizeră cu care unii politicieni din Europa s-au jucat) pe cote este o porcărie. Strânși cu ușa, promotorii ideii au dat-o la întors. Nu pot impune „refugiaților” o țară în care să se stabilească pentru o perioadă de 3 ani (până va fi înapoiat în țara de emigrare !). Le propun și dacă nu acceptă ... asta este. Nu pot nici să le refuze dreptul de azil, justiția din respectiva țară va da peste nas politicienilor și autorităților dacă vor încerca așa ceva. Suedia a făcut, pe repede înainte, experimentul. Autoritățile suedeze au bătut în retragere. Din moment ce au declarat politic că sirienii și irakienii sunt „refugiați de război”, atunci și-au pus „cătușele pe mâini”. Sunt obligați să îi accepte.
Migrația pentru muncă din interiorul UE asociată cu migrația pentru muncă din afara UE de până acum a dus la dezvoltare în statele în care au activat migranții. Datele economice ale statelor care au beneficiat de migranții pentru muncă sunt edificatoare.
Invazia din acest an (depășește un milion de persoane, foarte multe dintre ele bătrâni, femei și copii !) nu se știe ce valoare are (mă refer la piața muncii). După reacțiile din ultima perioadă de timp, Angela Merkel este „la dispoziție”, se pare că una au căutat și alta au găsit. Declarația lui Merkel că imigranții vor trebui să își însușească cultura germană dacă vor să mai rămână în Germania are o importanță majoră. Multiculturalismul degradant promovat de Franța, Belgia, Olanda și alte țări nu este dorit în Germania. Rezultatul tipului de multiculturalism din aceste țări este înspăimântător. În Franța și Belgia s-au format „state în stat”. State islamice ! Cele două țări au pierdut suveranitatea pe propriul teritoriu din moment ce organele de ordine publică și Justiția nu intră în acele spații. Toate statele europene au văzut și înțeles asta. Toate statele europene se feresc de astfel de consecințe. Opoziția la cotele de „refugiați” este o formă de protecție națională. Nu peste mult timp majoritatea statelor membre UE vor forma un pol, cu a anumită atitudine față de migrație iar unele state membre vor forma polul opus, favorabile migrației.
Să ne amintim cum am fost criticați de Franța pentru că dăm cetățenie moldovenilor. Și nu doar Franța ci și Belgia și Olanda. În timp ce ele dădeau cetățenie într-o veselie islamiștilor din fostele teritorii franceze. Nu am auzit de terorism dus în Europa de români și moldoveni însă terorism pus în aplicare în Europa de naturalizații islamiști, francezi și belgieni, avem presa plină. Plus naturalizații din Marea Britanie.
În Europa nu am rezolvat problema sărăciei. La noi, avem în jur de 40% din populație săracă, la limita subzistenței. Mă deranjează atitudinea unor „îmbuibați” de la noi care s-au repezit să ceară admiterea „refugiaților”. Nu știu ce au în cap. Oamenii, cetățeni români, trăind în mizerie nu îi mișcă, nu le crează nici o impresie copiii muritori de foame din România însă îi emoționează la culme imigranții și problemele lor. Componenta socială din buget este mare pentru că dezvoltarea economică este slabă. Îmbuibații noștri ar cam trebui să facă afaceri în țară, pentru a ridica nivelul de trai al populației țării și când vom deveni suficient de bogați să dăm și la alții. Austria are un nivel al sărăciei foarte redus. A declarat că poate primi „doar” până la 100.000 de refugiați anul viitor. Înseamnă că au cu ce îi întreține. Noi ce avem ? Praful de pe tobă.
Aud spunându-se mereu să îi aducem acasă pe cei plecați. O idee politicianistă. De ce să nu ne preocupe să îi ținem acasă pe cei care încă mai sunt în România ?! De ce să nu creem locuri de muncă pentru toți cei rămași acasă ?! Din moment ce am permite economiei să se dezvolte, s-ar crea noi locuri de muncă și piața muncii din România ar deveni atractivă pentru cei plecați de acasă dar care nu s-au stabilit în alte țări. Unii s-au stabilit deja peste graniță, alții urmează a primi cetățenia acelor state, ba chiar au devenit persoane active, utile societății fiind mandatați de comunitățile locale să participe la conducerea lor. Aceștia vor rămâne români dar nu vor mai reveni ca cetățeni. S-au realizat în țările care le-au permis acest lucru. Italia și Spania sunt cele mai tentante, mai permisive, asta nu înseamnă că alte state cum ar fi Germania, Marea Britanie sau Norvegia ar fi mai prejos.
Noi trebuie să creem aici, acasă, condițiile pentru ca cei care au ajuns la maturitate să se dezvolte. Vor reveni cei care vor dori. Vor veni și alții dacă sunt condiții favorabile dezvoltării lor. Unii mai curajoși din alte țări au venit, au investit și au rămas aici devenind utili societății. Indiferent de naționalitate sau culoare a pielii. Migrația ponderată este bună, migrația forțată duce la dezastru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu