Am verificat la Agerpres și am găsit informația (aici).
Consiliul Europei a avut o reacție, destul de ezitantă, pentru a lăsa „loc de întors”. Daniel Holtgen, purtătorul de cuvânt al secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, susține că procesul legislativ nu s-a încheiat iar adoptarea legii în discuție ar putea să fie oprită. Slabe speranțe.
Rusia a încălcat grosolan Actul Final al acordurilor de la Helsinki din 1975 (aici), atunci când a ocupat Crimeea și a invadat Ucraina în regiunile sud estice. De ce s-ar împiedica de alte tratate internaționale care nu îi convin ?
Unul dintre foarte puținii parlamentari ruși care s-au opus actului normativ în discuție a pus punctul pe „i”:
„În Europa, deputații se gândesc la cel mai bun mod de a aplica dreptul internațional. Iar aici, ne gândim la modul de a-l ocoli” - deputatul Dmitri Gudkov.
Întâi Actul Final de la Helsinki, acum Convenția Europeană a Drepturilor Omului (semnată de Rusia în 1996 !), mâine cine știe ce mai neagă rușii pentru că este „împotriva intereselor naționale ale Rusiei”.
Deputatul Viaceslav Lisakov al partidului la putere, Rusia Unită, afirmă tranșant:
„Această lege are scopul să permită guvernului să-și apere drepturile dacă decizia unei organizații internaționale este împotriva intereselor sale naționale”.
În timp ce în constituțiile europene există prevederi exprese care stabilesc superioritatea dreptului internațional la care statul respectiv este parte față de legile sale interne, Rusia adoptă, de când Putin a venit la putere, soluția opusă. Dreptul intern rus este superior dreptului internațional. Curtea Constituțională a Rusiei va putea să nege convențiile internaționale anterioare dacă acestea contravin intereselor exprimate de Guvernul Federației Ruse.
Situația devine foarte gravă. Sunt puse sub semnul întrebării toate tratatele la care și Rusia este parte. Tratate privind frontiera cu statele vecine, tratate privind exploatarea resurselor minerale din spații comune (oceane, mări, Antactica !). În privința Antarcticii, Rusia a cerut ca o suprafață imensă să fie recunoscută pe plan internațional ca aparținând ca teritoriu Rusiei, urmând a se aplica în acel teritoriu legile ruse. O cerere care neagă dreptul internațional în materie. În privința Oceanului Înghețat, dar și a altor suprafețe marine, Rusia a cerut (până acum ONU nu a fost de acord) să aibă drepturi mai mari decât alte state.
Când trecem să vedem tratatele privind dezarmarea, reducerea armamentelor ofensive, reducerea arsenalului nuclear etc., pericolul să se ajungă la o nouă cursă a înarmărilor este iminent.
Eu îmi pun întrebări acum: din moment ce Rusia neagă tratatele europene aflate sub „grija” Consiliului Europei (care este format din toate statele europene indiferent de alte asocieri !), cum va mai fi considerată Rusia în interiorul organizației ? Mai poate fi Rusia partener al celorlalte state europene ? Mai poate participa Rusia la negocieri în acest cadru, din moment ce imediat după aceea ea va nega, dacă nu îi convine la un moment dat, actul internațional abia semnat ? Din moment ce CEDO este eliminat din ecuație, va fi eliminată și Curtea de la Haga ? Acolo unde sunt soluționate litigiile de drept internațional (unde noi am câștigat teritoriul la Marea Neagră în litigiul cu Ucraina ? Vor fi negate și legile războiului și ale păcii ? Va mai ține cont Rusia de „legile războiului” ?
Mă deranjează faptul că în România nu avem o presă care să apere interesul național dar și european în același timp. Astfel de evenimente cu consecințe deosebit de grave ar trebui mai amplu dezbătute de presă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu