Coborârea din Paradis în „mocirla” realității

Am dat, din întâmplare, peste articolul din Adevărul. O membră a USR se descarcă la Adevărul. Adevărul a pus titlul „atrăgător”. M-au agățat.

Claudia Postelnicescu susţine că e incorect ca deputatul Cristian Ghinea să plece la jumătatea mandatului, iar Clotilde Armand să ajungă în Parlamentul European, deşi obiectivul său e Primăria Sectorului 1.

Adevărul: În cursa internă din USR pentru alegerile europarlamentare s-au înscris vreo 90 de candidaţi. Nu s-au format „bisericuţe“ în partid? 

Claudia Postelnicescu: „Bisericuțele“ au existat dinaintea campaniei interne. Sunt unii în campanie de un an de zile, alţii abia am intrat. Sunt unii care sunt parlamentari şi care au intrat în această competiţie internă cu tot cu resursele publice, ceea ce nu e fair. Sperăm ca în timp să eliminăm astfel de metode şi chiar astfel de oameni din USR. Sau măcar să fie marginalizaţi, să nu mai aibă atâta putere ca să faulteze alţi colegi. Lupta trebuie să fie fair, iar cine nu înţelege ce e fairness-ul trebuie să facă un pas în spate.

Ce nu-mi place mie în candidatura lui Cristian Ghinea e că se foloseşte de experineţa lui de călătorit prin ţară - a fost coordonatorul nostru pe extindere şi a folosit această calitate pentru a se promova. Şi e o lipsă de integritate că nu-şi va duce mandatul de parlamentar la capăt. Totuşi Cristi Ghinea are un CV foarte bun de Parlament European, spre deosebire de Clotilde Armand. Are o experineţă foarte bună, care îl recomandă pentru un astfel de post. Eu sunt o persoană fair, recunosc calităţile lui pe expertiza europeană. Dar nu ştiu de ce a candidat în Parlamentul României dacă îşi dorea un post acolo ( la Bruxelles- n.r). Trebuia să stea doi ani pe tuşă.

Clotilde Armand, care se pricepe la proiecte locale, a candidat la primărie, e foarte potrivită pentru jobul acesta, dar ne spune în partid senină că ea candidează doar pentru un an şi apoi se retrage ( înainte de alegerile locale din 2020 - n.r.). Deci ea duce cumva în eroare electoratul minţindu-l: „daţi-mi un vot pentru cinci ani, după care eu mă retrag după un an“. Mi se pare lipsă de integritate şi o lipsă de claritate morală.

Hait! Lipsă de integritate? Tocmai la Clotilde Armand și la Cristian Ghinea? Și nu o spun eu sau altul care nu are treabă cu USR, o spune un membru al USR. Ba, mai mult, unii USR-iști care vor să candideze la europarlamentare se folosesc de resursele „funcției publice” astfel că este afectată competiția internă. Ptiu, drace! Nici nu mai ai cum deosebi un USR-ist de un alt politician! Ba chiar cred că sunt politicieni la alte partide care pot pretinde că sunt integri, față de cei ai USR! Că tot se dau ei politicieni după modelul „Alba ca Zăpada”.

Se pare că lipsa de integritate a unor membri USR a cam început să se vadă. Din ce în ce mai bine. Înșelarea electoratului inclusiv prin „parteneriatului” cu PSD în anumite ocazii, neducerea la îndeplinire a mandatului, promovarea neadevărului în relațiile publice, atacurile nedemne la „adversarii politici” pe baza unor informații false, promovate cu intenție nu se pupă de loc cu „integritatea”. Vorbim despre „cinste, onestitate, corectitudine”. Încă nu am ajuns să vorbim despre „coruptibili/incoruptibili”, dar tare mă simt tentat să cred că și aici există o problemă. Claudia Postelnicescu vorbește clar despre „parlamentari şi care au intrat în această competiţie internă cu tot cu resursele publice, ceea ce nu e fair”! Iar aici suntem, evident, în zona „incoruptibililor” de la USR. Vorba aia, parlamentarii sunt cei mai cei și cei mai hăis dintre cetățeni.

Mi-o amintesc pe Clotilde Armand în 2016 când acuza toți ceilalți politicieni că sunt „corupți” și că doar membrii USR sunt cinstiți, onești, corecți! Sunt pe dracu. În frunte cu ea!

Cu și fără integritate

Mă „mănâncă” evenimentul penibil al participării unui judecător al Curții Constituționale a României la campania politică a alianței PSD-ALDE de denigrare a președintelui Klaus Iohannis. Un eveniment politic, pentru că a avut un rezultat politic. Obținerea demisiei doamnei Simina Tănăsescu din poziția de consilier pe probleme constituționale a Președintelui României.

Prof. univ. dr. Simina Tănăsescu, colegă cu prof. univ. dr. Petre Lăzăroiu la Universitatea din București a fost „eliminată” din componența echipei de specialiști a Președintelui României printr-o manevră cu evidente trăsături mafiote. Iar actorul principal a fost acest Petre Lăzăroiu, judecător la Curtea Constituțională a României! El a generat cauza care a determinat demisia Siminei Tănăsescu. Dintr-o problemă cu caracter privat, colegial (cum sunt probabil cu milioanele!), a creat un eveniment politico-social care a dus la demisia Siminei Tănăsescu în beneficiul alianței PSD-ALDE.

Nu degeaba infractorul Liviu Dragnea, președinte al PSD, președinte al Camerei Deputaților, „tutorele” Guvernului României afirmă cu nonșalanță că președintele Klaus Iohannis „face presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale”, un motiv temeinic pentru ca PSD și ALDE să declanșeze procedura suspendării acestuia în vederea demiterii lui prin referendum!

Urmărind evenimentele de după demisia Siminei Tănăsescu am ajuns la concluzia că de fapt, acest judecător constituțional, Petre Lăzăroiu, este parte a „conspirației” inițiată de infractorul Liviu Dragnea cu sprijinul politic al complicelui său Călin Anton Popescu Tăriceanu (cel care îi asigură, prin parlamentarii ALDE, majoritatea simplă în Camerele Parlamentului), care are ca scop final suspendarea președintelui Klaus Iohannis chiar dacă șansele pentru demiterea lui prin referendum sunt mici. Suspendarea are ca scop adoptarea actelor normative de interes pentru coaliția PSD-ALDE astfel încât PSD și ALDE să obțină controlul asupra Justiției și al celorlalte instituții ale statului care nu sunt în subordinea Guvernului. O astfel de victorie poate căpăta lejer denumirea de „restaurația dictaturii” în România. Inclusiv controlul asupra atribuțiilor și competențelor Președintelui României prin golirea funcției prezidențiale de conținut!

Prof. univ. dr. Simina Tănăsescu și-a apărat integritatea. Și-a dat demisia din funcția publică de la Administrația Prezidențială. Gestul colegial față de numitul Petre Lăzăroiu a produs daune Președinției României. Pot spune că Petre Lăzăroiu, judecătorul constituțional și-a pierdut-o prin ticăloșia comisă. Numai că, am o problemă. Simina Tănăsescu l-a atenționat, colegial, că la Cotroceni a venit o sesizare în care este evidențiată o problemă legată de respectarea Constituției în cazul lui. Prin mandatul complet de 9 ani și surplusul de un an ca înlocuitor al unui judecător decedat este încălcat un articol constituțional care stipulează, imperativ, că mandatul unui judecător constituțional este de doar 9 ani. Nu mai mult. Ca atare, sunt în dilema asta. Petre Lăzăroiu mai are integritate din moment ce încalcă, cu bună știință, o prevedere constituțională?

Pentru că se pare că nu are nici o problemă cu o atare situație, participarea lui la conspirația PSD-ALDE de suspendare a președintelui Klaus Iohannis vine în mod natural. Un om fără onoare, fără integritate, este capabil de orice ticăloșie.

Încep să acord mai mult credit celor care afirmă, cu sau fără știință, că unii judecători ai Curții Constituționale au devenit parte a puterii PSD-ALDE astfel că „judecățile” lor sunt viciate. Iar în ultima vreme sunt serioase „semne” de viciere! Specialiști în drept, foști judecători ai CCR, au atras atenția asupra faptului că deciziile actualei Curți Constituționale „rescriu” practica Curții! Anulează, de facto, decizii anterioare ale CCR lipsind practica CCR de predictibilitate! Se instalează temerea că o parte a judecătorilor CCR vor soluționa contestațiile sau sesizările în funcție de interesele PSD, ale infractorului Liviu Dragnea! Peste toate, ultima bombă vine de la Comisia de la Veneția care confirmă această stare. CCR nu mai este predictibil. Este adevărat că deciziile CCR sunt obligatorii dar nu sunt constituționale. Astfel, suntem în fața celei mai cumplite situații: dreptatea, constituționalitatea sunt date la o parte de judecătorii CCR. Iar dacă ei decid strâmb, judecata instanțelor normale va fi strâmbă, sistemul nostru de drept fiind în așa fel construit încât judecătorii nu pot trece peste normă, nu pot judeca liber pericolul social al unor fapte incriminate de lege.

Susținerea punctului de vedere al Președinției la sesizarea CCR de către Guvernul României a conflictului de natură constituțională între Președintele României și ministrul justiției, de către Simina Tănăsescu a deranjat. Iar coaliția PSD-ALDE nu scăpat ocazia de a lipsi Președinția României de un astfel de apărător constituțional. Acum, vedem că raportul Comisiei de la Veneția îi dă dreptate Siminei Tănăsescu și combate, destul de ferm, susținerea ministrului justiției, Tudorel Toader. Alt personaj care și-a pierdut integritatea!

Până acum, relativ, au avut câștig de cauză oamenii lipsiți de integritate. Mâine, cine știe, prin contribuția tuturor cetățenilor, conspirația pentru restaurarea dictaturii va fi oprită. Poate scăpăm și de acești mercenari care au devenit niște profitori ai funcțiilor publice.

Despre o interpretare greșită, toxică

Pe contul său de Facebook, deputatul PNL Adriana Săftoiu are o postare scurtă, preluată cu „satisfacție” de unii, care au așteptat părerea doamnei pentru a cunoaște „adevărul”:

„...acum, sincer... dupa achitarea lui Ludovic Orban, mi se pare cam exagerat sa mai cerem in gura mare ca politicianul acuzat de DNA sa isi dea demisia, sa renunte la orice functie. Caci, iaca, renunta, sta doi ani (caz fericit), sanse mari ca relatiile lui personale, cariera lui sa mearga la vale. Si apoi e achitat. Drept urmare, pana la sentinta finala, oricine are dreptul la prezumtia de nevinovatie si lasat in pace. Nu stiu cine a fost procurorul in cauza, dar el nu a devenit "celebru", nu a fost pus in luminile rampei, nu a fost aratat cu degetul. Im pare rau pentru toti cei care accepta greu ca nu intotdeauna cand DNA acuza se si adevereste.”

Consider că Adriana Săftoiu este într-o mare eroare.

Funcția politică, funcția sau demnitatea publică obținută ca urmare a apartenenței la un partid politic sau ca urmare a participării la un proces electoral nu aparțin „mediului civil al  profesiilor”! Nu reprezintă o sursă de venituri permanentă pentru persoana implicată în actul politic. Toate funcțiile și demnitățile publice legate de apartenența politică sunt de reprezentare! Iar reprezentarea are în miezul ei, organic, sentimentul de încredere al alegătorului. Pentru funcțiile politice din partid, alegătorii sunt membrii de partid care votează și transferă încrederea lor candidatului la funcția respectivă. Pentru funcțiile politice din instituțiile publice pentru care se organizează alegeri, cetățenii transferă încrederea lor politicienilor care candidează, de la un partid sau altul sau unor independenți care, astfel, se decid să facă politică fără a avea o apartenență politică precis determinată. Vorbim despre primari și consilierii locali, de consilierii județeni, de parlamentari. În toate aceste cazuri este vorba despre încredere! Vorbim despre reprezentare și nu despre o profesie, o meserie!

În DEX, avem următoarea definire a „încrederii”:

ÎNCRÉDERE s. f. Acțiunea de a (se) încrede și rezultatul ei; sentiment de siguranță față de cinstea, buna-credință sau sinceritatea cuiva; credință. ◊ Expr. Om (sau persoană) de (mare) încredere = persoană căreia i se poate încredința orice secret, orice misiune. A da vot de încredere = a aproba în parlament activitatea sau programul unui guvern. – V. încrede.

Politicianul duce, după ce a fost ales într-o funcție sau demnitate publică „voința politică a cetățenilor” care i-a dat votul, după cum ne spune Constituția în art.8 alin(2) teza a doua. Și hai să vorbim folosind corect cuvintele din limba română, să vedem ce este și cu politica. Tot din DEX.

POLÍTIC, -Ă, politici, -ce, s. f., adj. I. S. f. 1. Știința și arta de a guverna un stat; formă de organizare și conducere a comunităților umane, prin care se menține ordinea internă și se garantează securitatea externă a comunităților respective. ◊ Expr. A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului. ♦ Suprastructură a sistemului social, incluzând conștiința politică, relațiile politice, instituțiile și organizațiile politice. 2. Tactica, strategia, metodele și mijloacele folosite de organele puterii în vederea realizării obiectivelor fixate; ideologia care reflectă această activitate. 3. Fig. Dibăcie, abilitate în atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care aparține politicii (I), care se referă la politică, de politică; politicesc1 ◊ Drepturi politice = drepturile de participare a cetățenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme. Om politic (și, înv., substantivat, m.) = persoană care are un rol important în activitatea politică, care își desfășoară activitatea principală în domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat, n.) Aspect, element politic (II 1), viață politică. 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă; dibaci, șiret. – Din lat. politicus, ngr. politikós, fr. politique.

După cum vedem, prin alegeri libere cetățeanul transferă încrederea sa politicianului sau persoanei care candidează pentru a face în numele și pe seama lui acte politice, adică să participe la discutarea și rezolvarea problemelor statului.

Nu vorbim despre o profesie! Nu vorbim despre „o carieră profesională”! „Cariera politică” este o exagerare lingvistică. Ca să fiu mai dur, este „un moft”! Pe temeiul acestui moft unii parlamentari și-au votat „pensii speciale”! O aberație! Vorbim despre „carieră profesională” și stabilitatea ei doar în cazul profesiilor nu al reprezentării politice. Putem vorbi despre vocația unor oameni de a reprezenta, dar nu sub forma unei profesii decât în cazul profesiei de avocat care reprezintă interesele unei persoane bine determinate (fizice sau juridice), al procurorilor care reprezintă interesele generale ale societății etc. Da, putem vorbi de „încredere” acordată de mai multe ori unei persoane însă acea persoană nu deține monopolul încrederii deoarece ea se prezintă într-un proces cu rezultate aleatorii pentru a fi desemnat, temporar, ca reprezentant al cetățenilor unei circumscripții electorale.

Ca atare, atunci când apare o cauză penală în care un politician ales devine subiect de drept penal și capătă o încadrare juridică de făptuitor al faptei penale incriminate de lege, este afectat „miezul” reprezentării: încrederea celor care i-au dat votul în alegerile interne (de partid!) sau publice. Oamenii se vor întreba, pe bună dreptate, care este vina politicianului, ce a făcut, de ce a făcut etc.

Prezumția de nevinovăție, după cum am mai susținut într-un articol, este prevăzută în Constituție și în legea penală pentru a obliga organele judiciare să trateze cauza cu imparțialitate. Atât de procurorul de caz cât și mai târziu de către instanța care judecă cauza. În momentul în care procurorul de caz ajunge la concluzia că persoana cercetată este cea care a comis fapta incriminată de legea penală el o consideră vinovată pentru că altfel nu ar duce cauza penală mai departe, nu ar mai duce învinuitul în fața instanței de judecată competente! Instanța care pronunță o hotărâre de condamnare îl consideră vinovat chiar dacă procedura penală prevede o a doua treaptă de judecată pentru un control asupra soluției date de prima instanță astfel ca persoana învinuită să aibă toate șansele pentru a-și dovedi nevinovăția. Ca atare,  prezumția de nevinovăție se va transfera la instanța următoare de judecată care prin sentința definitivă ce o va pronunța va pune punct dilemei: este sau ne este vinovat cel adus în fața judecătorilor!

Nu poți cere cetățenilor să acorde „prezumția de nevinovăție” unei persoane! De aceea, atât în Constituție cât și în legile de organizare și funcționare a unor instituții, în legile care stabilesc statutul unor profesii sunt prevăzute reguli care dispun ca persoanei inculpate într-o cauză penală să îi fie suspendate atribuțiile de reprezentare a intereselor societății în instituția respectivă, pentru că pierde „încrederea” că va exercita corect atribuțiile publice (puterile publice!) pe care funcția respectivă le prevede. Este cazul judecătorilor, al procurorilor, al polițiștilor, al miniștrilor, al altor funcții publice sau de demnitate publică. Pentru că politicienii aleși în demnități publice sunt asimilați de cetățeni acelor funcții publice în care încrederea în persoana care ocupă funcția poate fi afectată de o acuzare într-un dosar penal, ar fi normal ca acei politicieni să se retragă din funcțiile de demnitate publică respectivă până la clarificarea lor juridică.

Cu cât merg mai departe cu analiza, cu atât ajung mai mult la concluzia că demersul Adrianei Săftoiu este greșit. Mai grav, „susține” cauzele penale din funcțiile de demnitate publică obținute de politicieni în urma proceselor electorale! Nu este de acord cu prevederile Codului deontologic al PNL! Chiar dacă face referire la președintele Ludovic Orban, această intervenție este neplăcută, ca să nu spun altceva. Practic îi confirmă, de exemplu, lui Tăriceanu, poziția din fruntea Senatului!

Ca să fiu și mai riguros, această intervenție „sprijină”, cât de cât, ideea lansată de PSD-iști, ALDE-iști, PMP-iști dar și unii de prin PNL ajunși în partid „cu valul”, că unele cauze penale nu ar fi  „treabă curată”! Este un atac asupra procurorilor care compun Ministerul Public, în special asupra procurorilor DNA care au competența exclusivă de instrumentare a cauzelor penale pentru faptele de corupție sau pentru faptele asimilate faptelor de corupție.

Nu doamnă Săftoiu, nu este corect așa. Este corect cum a procedat Ludovic Orban. El al înțeles că fiind parte a dosarului penal nu mai poate susține în fața colegilor din PNL și în fața cetățenilor sentimentul de „siguranță față de cinstea, buna-credință sau sinceritatea” lui! De aceea a ales să se retragă din toate funcțiile de demnitate politică și publică, de aceea a ales să nu mai candideze la locale și la parlamentare, de aceea și-a exprimat, constant, încrederea în „Autoritatea judecătorească”, de aceea susține că problemele de derapaj, normale în oricare instituție publică atâta timp cât sunt într-un procent rezonabil (nimeni nu este perfect!), trebuie soluționate de membrii instituției publice și nu de politicieni.

Prin comportamentul lui, Ludovic Orban a recâștigat nu doar „încrederea” membrilor PNL dar, după cum vom vedea, a recâștigat încrederea cetățenilor care au confirmarea că a fost cinstit, a fost corect, este un adevărat om politic. În plus, a fost și un adevărat tur de forță pentru confirmarea „integrității” lui! Este deosebit de important acest lucru.

INTEGRITÁTE s. f. 1. Însușirea de a fi integru; cinste, probitate; incoruptibilitate. 2. Însușirea de a fi sau de a rămâne intact, întreg. 3. (În sintagma) Integritate teritorială = principiu de bază al dreptului internațional potrivit căruia fiecare stat are dreptul să-și exercite deplin și nestingherit suveranitatea asupra teritoriului său. – Din fr. intégrité.

Achitarea lui de către instanța de apel îi confirmă „însușirea de a fi integru”! Îi confirmă calitățile asociate: cinstit, integru, onest, incoruptibil!

Nu poți renunța la aceste atribute pentru o efemeră „prezumție de nevinovăție”! Nu poți susține că politicienii sunt „apărați” de prezumția de nevinovăție când pierd „încrederea” alegătorilor! Este inadmisibilă o astfel de supoziție! Nu putem fi atât de superficiali încât să acceptăm că putem avea un Parlament sau funcții publice alese populate de oameni în care alegătorii să nu mai aibă „încredere”!

Regret, dar am o mare dezamăgire citind această postare a Adrianei Săftoiu. Nu este o poziție de adevărat liberal!

Cineva de la PNL va trebui să dea niște explicații. Nu de alta, dar este vorba despre integritate

Ilfov. Organizația județeană a PNL are un nou președinte. Vorba vine „nou”, este cel care a asigurat interimatul după retragerea lui Marian Petrache, demisionat după ce DNA i-a deschis un dosar penal pentru fapte de corupție. Hubert Thuma a candidat de unul singur și a câștigat „detașat” poziția de președinte al PNL Ilfov. Numai că avem o mare problemă. Hubert Thuma este „fericitul” posesor al unei condamnări penale de 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar și o perioadă de probă de peste 2 ani de zile, obținută în anul 2014 ! Potrivit unei decizii a CCR, persoanele care au fost condamnate penal își pierd integritatea ! Normele interne ale PNL au fost încălcate flagrant în acest caz. În primul rând, Hubert Thuma nu ar mai fi putut fi membru al PNL. Art. 22 punctul 5 din Statutul PNL spun clar:  Persoana condamnată penal definitiv pierde de drept și automat calitatea de membru PNL. Ei bine, se pare că în cazul finului lui Marian Petrache nu se aplică Statutul PNL și nu sunt valabile criteriile de integritate.

Presa s-a sesizat. De la PNL nu văd o reacție. De ce ?

Digi24 are o informație aici.

HotNews scrie aici. Nu îi mai pomenesc pe alții. Căutând după numele „Hubert Thuma” pe Google, am găsit și articole mai vechi, de prin 2012 - 2015, de unde apar niște „fire ascunse” între PNL și PSD, întrețesute în combinații „cooperativiste”.

Omologarea acestei alegeri la Ilfov duce în derizoriu Codul de integritate al PNL și Statutul partidului. Că de încrederea oamenilor, nu mai are rost să vorbim !

Listele PNL la parlamentare sunt raportate la integritate. Punct !

Alina Gorghiu

Preiau declarația Alinei făcută la Satu Mare, pe 23 septembrie, pe care o preiau de pe site-ul PNL.

Alina Gorghiu: Vă garantez că niciun om care va candida la parlamentare nu va avea probleme cu decalogul integrităţii PNL

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a ţinut să garanteze, vineri, într-o conferinţă de presă la Satu Mare, că niciun om din noua echipă care va candida în alegerile parlamentare din toamnă nu va avea probleme cu decalogul integrităţii, asumat de PNL.

”Vă garantez că niciun om din noua echipă care va candida în alegerile parlamentare nu va avea probleme cu acel decalog al integrităţii PNL. Vom avea oameni care reprezintă o schimbare şi cu care putem să facem împreună, fără ezitări, inclusiv reforma parlamentară”, a spus Alina Gorghiu.

Gorghiu a mai spus că PNL nu va intra în conflicte, în campania electorală.

”Excludem circul, nu ne vom răfui cu nimeni, şi vom intra într-o competiţie, corectă, civilizată, care va pune accent pe echipa noastră”, a menţionat copreşedintele PNL.

Listele nu sunt gata. Sunt păreri și păreri, sunt opțiuni ale unor lideri locali care însă nu au trecut de faza pe județ. Este o listă foarte lungă de candidați, dar și una extrem de scurtă de posibili eligibili. Multă lumea vrea, puțină lume poate.

Vom vedea cine vor fi cei care vor ocupa primele poziții pe listele județene și la București. Locurile în Parlament au devenit foarte puține după câte dorințe sunt. Și asta este bine.

Pe de altă parte, rețin ideea competiției corecte, civilizate, care va pune accent pe echipa PNL din fiecare circumscripție electorală. Fără conflicte ! Nu prea cred. Bine, pot accepta ideea că cei care vor candida au obligația de abținere în fața unor conflicte provocate de contracandidații altor partide. Dar membrii simpli ai PNL care poartă discuții, cum se vor comporta ? Nu cum trebuie să se comporte, ci cum se vor comporta. Ei nu candidează și țin la PNL, ca partid, poate țin și la candidații PNL (o afecțiune pentru unul sau mai mulți candidați), iar cei care sunt pe baricadele altor partide au toată dorința de a provoca litigii „ideologice”. Mai ales cei care susțin partidulețe gen USR, PMP, ALDE, PUR și alte bazaconii.

Eu unul am ce am cu USR. Sincer. Au lansat ideea că membrii PNL sunt corupți. Susțin cu înfocare această idee. Iar eu sunt unul dintre membrii PNL. Pe cale de consecință sunt corupt, iar DEX îmi spune că noțiunea se referă la cei care se abat de la morală, care sunt depravați, care sunt desfrânați, care sunt stricați ! Păi, să nu îi bag pe cei de la USR undeva ?

Tot cei de la USR au lansat măgăria că PNL este urmaș al FSN ! Chiar de curând, vicepreședintele USR, Clotilde Armand, a susținut această idee la Piatra Neamț unde în fața a 20 de persoane, simpatizanții USR din Piatra Neamț, a susținut idioțenia. Nu o ști cucoana asta prea multe despre România dar văd că „știe” istoria partidelor din România „exact cum trebuie” pentru a provoca un conflict cu PNL pe care, de fapt, USR îl căpușează. Ideea lansată de susținătorii USR că acest partid adună pe cei care până acum nu au fost la vot, pe cei care nu s-au regăsit în alte partide politice este o simplă gargară cu pioneze. USR s-a născut și există pentru că a avut ca țintă un bazin electoral al PNL nemulțumit de unele evenimente politice recente. Fuziunea cu fostul PDL a fost cea mai puternică motivare pentru unii liberali sau susținători ai liberalilor de a trece de partea USB la București și acum la USR. Mai mult, tot în urma fuziunii buclucașe, USR bate fierul pe ideea apartenenței la FSN - PD-ul lui Petre Roman este urmașul FSN -, PSD-ul fiind ramura care s-a desprins din FSN pentru a forma „aripa” Ion Iliescu.

Bănuiesc că cei care au construit strategia USR au exploatat și o declarație din Statutul PNL care prevede că noul PNL preia tradiția, istoria celor două partide care fuzionează. Poate fi exploatată această declarație și este exploatată chiar dacă noul PNL este de fapt urmașul PNL în mult mai mare măsură decât urmașul PD/PDL.

În această luptă politică pentru alegerile parlamentare PNL ajunge să nu mai aibă ca adversar PSD ci tot felul de alte formațiuni politice care se adresează electoratului PNL. PSD este bine reprezentat în electoratul propriu. Crește chiar pentru că orgoliile făcătorilor de partide chipurile democratice sunt mai mari decât interesul comunității. Ei bine, acești orgolioși lucrează pentru PSD deși se jură că nu. Lucrează pentru că la alegeri, partidulețele lor nu vor intra în Parlament iar voturile luate de la PNL vor reveni acestuia în procentul scăzut față de PSD pe care PNL îl va obține, mai ales în comunitățile mari unde partidulețele sunt foarte active.

La București avem USR, PMP, ALDE, ANR. Toate vor liberali. Nicușor Dan, Traian Băsescu, Tăriceanu, Marian Munteanu sunt axați să ia liberali. membri și simpatizanți. Ei critică PSD dar nu îl hărțuiesc cum o fac cu PNL. De parcă marele pericol pentru țară ar fi o guvernare PNL și nu una PSD. Cum pot să accept așa ceva ? Ce fel de campanie civilizată poți duce cu astfel de căpușe ?

Înțeleg că unii din fruntea PNL au o afinitate față de membrii GDS sau SAR, că își doresc să fie văzuți ca membri ai acestor ONG-uri sau a altora afiliate grupărilor constituite de acestea (chipurile societate civilă) dar nu sunt de acord ca PNL să tragă consecințele politice nefavorabile pentru plăcerile lor. Nu sunt de acord pentru că fiecare dintre noi, cei care am ales PNL, avem un interes. Vrem guvernare liberală pentru ca România să devină o societate liberală așa cum există în vestul Europei, vrem să fie o societate care crează știință și nu pupă moaște. Nu pot accepta ca din cauza intereselor unor persoane din PNL să „facem loc” unor formațiuni politice noi care de fapt condamnă România la guvernări PSD pentru mulți mulți ani.

Cu toată stima față de intențiile pozitive ale PNL pentru această campanie, nu cred că eu, ca membru al partidului, voi sta să primesc palme și șuturi în fund de la USR-iști, PMP-iști, ALDE-iști, ANR-iști sau altă arătare politică fantomatică doar pentru a fi „civilizat”.

Strategia Națională Anticorupție a Guvernului are susținerea PNL.

Strategia a fost lansată spre dezbatere, în proiect, pe 17 iunie 2016. A primit mesaje, a primit ajutor din partea societății, s-a conturat mai bine iar acum a fost lansată urmând ca la mijlocul lunii august să fie adoptată.

Ministrul Raluca Prună a sintetizat în cuvântul său principalele elemente de interes public din modul de concepere a Strategiei și obiectivele acesteia. Ca o concluzie, avem tot ce ne trebuie pentru ca această Strategie să fie realizată.

Preiau din discursul ministrului ce mi-a atras atenția în mod deosebit. Și sunt destule idei interesante.

• Adoptarea SNA este unul dintre obiectivele asumate de către Premier, de Guvernul României  și de Ministerul Justiției în acest mandat ... Una din prioritățile actualului program de guvernare a fost susținerea fără rezerve a independenței justiției și continuarea luptei împotriva corupției.
• Scopul SNA 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției în România.
• Este important de spus că am înțeles în elaborarea acestei strategii că nu trebuie să demolăm ceea ce s-a făcut bine în ultimii ani. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când putem spune fără rezerve că lupta împotriva corupției are rezultate.
• Este prima strategie care nu demolează ce s-a făcut anterior, ci construiește.
• ... SNA este construită astfel încât toate instituțiile publice să poată atrage fonduri europene deja disponibile. Este important ca instituțiile să coopereze, să inițieze parteneriate sau consorții pentru a atrage cât mai mult din resursele deja alocate pe aceasta tema a integrității. Bugetul necesar pentru măsurile noi preconizate de SNA este de aproximativ 100 milioane euro fără a include aici bugetele minimale pentru măsurile anticorupție deja în vigoare.
• ... noua SNA propune o schimbare de paradigmă. Este  timpul să punem accentul pe educație și prevenție, pentru a preîntâmpina faptele de corupție. Această schimbare de paradigmă implică responsabilități la nivel managerial. Fiecare nou dosar  DNA sau ANI reprezintă un eșec de management. Este important ca la nivel de conducere de instituții să se înțeleagă foarte bine că anticorupția începe cu managementul resurselor publice, cu transparența decizională și cu utilizarea instrumentelor de audit și control intern. Prin noua SNA promovăm modelul de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care oferă propriul exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracțiunilor.
• Ne propunem ca prin noua SNA să consolidăm și cel puțin trei dintre măsurile preventive care nu au funcționat atât de bine în precedenta strategie și anume: interdicțiile post angajare, avertizorul de integritate și consilierul de etică.
• ...  valorile de la care s-a pornit în redactarea viitoarei SNA și care sunt aplicabile deopotrivă întregii administrații publice, valori care trebuie să fie aplicate pentru a se ajunge la dezideratul unei bune guvernări, în interesul public: prioritatea interesului public, integritatea, transparența și voința politică.
• Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu se îmbogățește prin infracțiuni. Toate sumele rezultate din infracțiuni și imobilele confiscate vor fi reîntoarse în societate în proiecte concrete, măsurabile, verificabile. Ne propunem ca fiecare leu rezultat şi recuperat din infracțiuni să se întoarcă în educație, în sănătate, în proiecte sociale și în măsuri de prevenire a formelor grave de criminalitate. 
• SNA contribuie și la dezvoltarea componentei internaționale, aderarea României la Convenţia OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale continuând să fie un obiectiv strategic național și o prioritate a agendei naționale anticorupție.
• În concluzie, doresc să evidențiez rolul fundamental pe care îl au transparența și integritatea în exercitarea funcției publice. Aceste două elemente sunt pilonii centrali ai bunei guvernări, guvernare care trebuie să fie pentru și în folosul cetățenilor. Avem o cetate, ne aparține tuturor. Ministerul Justiției dă prin acest SNA societății niște instrumente si cred că avem un larg consens că trebuie să ne apărăm cetatea cu mijloacele pe care le avem la dispoziție.

Este normal să fie puncte de vedere diferite. Absolut normal. Personal, sunt încântat să văd că PNL dă un semnal de susținere a SNA.

Co-Președintele PNL, Alina Gorghiu a ales să aprecieze abordarea Guvernului cu privire la SNA. Ca om politic care țintește și probleme cu influență directă asupra propriilor membri.

Mai mult accent pe prevenirea corupției — iată o abordare înțeleaptă, pe care mă bucur să văd că reprezentanții Guvernului o promovează

Dosarele de la DNA sau ANI sunt și expresia unui eșec al instituțiilor de a preveni actele de corupție, de incompatibilitate sau conflict de interese. Astăzi, o persoană aflată într-o funcție publică, de bună credință, care vrea să afle dacă o acțiune a sa ar încălca legile care privesc integritatea, se va pierde într-un hățiș legislativ de peste 300 de acte normative. Un cod al incompatibilităților, care să unifice întreaga legislație din acest domeniu, e absolut necesar

 Este foarte important faptul că PNL aderă la această Strategie. Fiind partid cu vocația guvernării, din toamnă este posibil să fie partidul care pune în aplicarea prevederile acestei Strategii, este sigur că va participa la acțiunile de elaborare a unui cod al incompatibilităților astfel încât mulțimea de acte normative legate de incompatibilități - peste 300 ! -, să fie concentrate într-o singură lege, organică.

Toate guvernele anterioare s-au dovedit a fi ineficiente. Da, acesta este adevărul. Când vezi lunga listă de foști miniștri, secretari de stat, directori ai direcțiilor din ministere, șefi ai instituțiilor descentralizate și deconcentrate în miile de dosare penale pentru fapte de corupție sau pentru alte infracțiuni legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau fapte comise pe timpul cât îndeplineau atribuții de demnitate publică nu ai cum spune altceva. În guvernările Năstase, Tăriceanu, Boc și Ponta și-au făcut loc tot felul de „băieți deștepți” care pentru a-și realiza visele de îmbogățire au propus și au reușit să schimbe legi. Acum sunt trași la răspundere iar Raluca Prună are perfectă dreptate când afirmă că în aceste zile lupta anticorupție are, cu adevărat, rezultate. A durat ceva timp până la acest rezultat dar, avem satisfacția că mergem către bine.

Trebuie să mai fac o remarcă. Schimbarea de paradigmă pe care o propune SNA 2016-2020, cu accentul pe prevenție și educație are o imensă importanță. Impune abordări noi în toate domeniile activității guvernamentale. Este un mare pas înainte iar eu sper că cei care vor veni la guvernare, de preferat PNL, vor face tot ce este posibil ca societatea românească să scape de „boala vacii nebune” cu care a infestat-o PSD dar și „urmașii lui Băsescu”.

Inițiativa legislativă a PNL în urma Deciziei CCR: parlamentarii condamnați penal să piardă mandatele.

Alina Gorghiu a declarat astăzi că PNL urmează să depună o inițiativă legislativă care să pună în aplicare principiile statuate de Curtea Constituțională în Decizia privind primarii condamnați penal.

• Concluzia Biroului Politic Național a fost aceea de a promova încă de astăzi, pentru că am reușit să strângem semnăturile, inițiativele legislative care aduc această poziționare identică între aleșii locali care sunt condamnați și parlamentarii care sunt condamnați, indiferent de modalitatea în care își exercită privațiunea de libertate, adică în închisoare efectivă sau cu suspendare

• Sunt modificări care vin în acord cu Constituția și cu decizia CCR

După publicarea poziției CCR privind aleșii locali condamnați penal, am spus și eu, au spus și mulți alții, că PNL ar trebui să pună în operă această decizie și cu privire la parlamentari.

Asentimentul tuturor a fost clar în acest sens.

Asta nu împiedică acțiuni în justiție cu privire la reglementările din Legea privind statutul deputaților și senatorilor ba chiar și în alte legi în care ar putea fi introdusă această dispoziție cu caracter imperativ. Admiterea acțiunii în justiție și ridicarea excepției de neconstituționalitate cu motivarea deciziei CCR ar fi excelentă.

Mă bucur să văd că PNL reacționează la semnalele date de cetățeni pe Facebook. Merge pe calea cea bună.

Trebuie să constat faptul că pe Facebook s-au mutat toți cetățenii care nu mai sunt de acord cu dezinformarea comisă grosolan de televiziuni și ziarele arondate unor „baroni politici”. În fața televizoarelor au rămas ...

Liviu Dragnea răspunde demersului PNL cum știe el.

E tema lor de vară, stați să o facă. Știți ce mi se pare foarte interesant? Vorbesc despre legitimitatea mandatului de parlamentar niște parlamentari care au ajuns în Parlament nu prin votul oamenilor, ci prin calculator. Știți că ei au ieșit pe locul doi, trei sau patru în unele situații și acum vorbesc de legitimitate. Dacă asta e preocuparea lor, e foarte bine

Bine măi, Liviule ! Păi, ce are sula cu prefectura ? Tema nu este cum au ajuns unii parlamentari - să ne fie cu iertare, dar voi sunteți cei care ați contribuit din plin la legea aia veche prin care s-a ajuns la 600 de parlamentari, chiar și de pe locul trei -, tema este că trebuie să își piardă locul de parlamentar toți cei care suferă o condamnare penală.

A ! Tu ești printre cei care au de suferit ? Este adevărat. De aceea spui că vrei să vezi întâi dacă liberalii depun inițiativa legislativă, apoi dacă cei din PSD vor vota. Încă nu știi. Nu știi pentru că unii din PSD ar cam vota o astfel de lege știind ei că este una din ocaziile cele mai bune de a scăpa de „dalmațienii politici ” din partid care au pus mâna pe putere.

Pe de altă parte, tu știi că zarurile nu au fost încă aruncate. Nu știi cum va arăta Parlamentul după alegeri. Nu este exclus ca Parlamentul viitor să aibă o altă majoritate și tot ce propune azi PNL să fie aprobat ultra-urgent de noul Parlament imediat ce se constituie.

A ! Încă ceva. Toți clienții DNA care au scăpat până acum de urmărirea penală pentru că așa au vrut mușchii parlamentarilor PSD+ALDE+UNPR+minorități vor merge la DNA, încolonați, disciplinați și se vor alia „colegilor de infracțiuni” care sunt acum cercetați sau judecați.

Încă ceva, Liviule. Tot nasol pentru tine și aliații tăi. Candidaturile la parlamentare. Vezi că o condamnare primită de un candidat îl face nedemn de starea de integritate, condiția de bază a calității de reprezentant. CCR a spus că prin condamnare, respectiva persoană își pierde integritatea. Știi când o recapătă ? Atunci când obține o reabilitare judecătorească. Nu mai devreme, Chiar dacă își execută pedeapsa, el tot nedemn este.

Integritatea, „element fundamental al mandatului electiv”, spune CCR

Ieri, CCR a dat o soluție la sesizarea Președintelui României privind neconstituționalitatea modificărilor la legea privind statutul aleșilor locali. Comunicatul de presă al CCR este foarte important. Eu îl numesc un comunicat cu privire la integritate. Pentru că integritatea alesului este, așa cum spune CCR, „element fundamental al mandatului electiv”.

Într-un articol de ieri am spus că această decizie a CCR are o mai mare importanță decât lasă să se creadă. Valorile pe care CCR le expune și le explică în Decizie sunt aceleași pentru toți aleșii, indiferent că sunt locali sau parlamentari. Iar aici mă bazez pe alte interpretări ale CCR.

„Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit (s.n.), nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional (s.n.), în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice.”

Aplicând principiul egalității la legile privind alegerile locale și alegerile generale, observăm că situațiile nu sunt diferite. Nivelul de competență al celor aleși este diferit însă, pe fond, vorbim despre persoane care sunt alese pentru a îndeplini un mandat electiv. În toate cazurile. Ca atare, ce a statuat CCR cu privire la integritatea aleșilor locali este valabil și pentru integritatea parlamentarilor. Fără nici un dubiu. Mai pun o interpretare a CCR:

„Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa ca situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rezonabil (s.n.) (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 423/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 22 iunie 2007).”

În esență, mandatul electiv al aleșilor locali și al parlamentarilor nu diferă. Ca atare, tratamentul juridic trebuie să fie asemănător.

Am căutat să văd dacă există reglementări care să aplice interpretările CCR din decizia de ieri, privind statutul aleșilor locali. Ei bine, nu am găsit. Ceea ce înseamnă că la Legea privind Statutul deputaților și senatorilor va trebui să fie aduse completări, astfel încât deputatul sau senatorul care a primit o condamnare, chiar cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar, să își piardă mandatul pentru că pierde, prin condamnarea penală, oricare condamnare, integritatea !

Revin cu acele concluzii ale CCR privind motivele pentru care un mandat electiv trebuie să înceteze:

• prin instituţia încetării de drept a mandatului ..., valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deţine mandatul şi exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă
• Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumţia de nevinovăţie a persoanei acuzate şi plasează prin ea însăşi alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei
• condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea
• Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei
• Excluderea de sub incidenţa legii, deci de la sancţiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie

Practic, după această Decizie a CCR, PNL are obligația să inițieze acțiuni prin care toți parlamentarii care au suferit condamnări penale să își piardă mandatele. Este normal că „puterea” PSD+ALDE de la Senat și Camera Deputaților se va opune. Tot la fel de adevărat este că PNL trebuie să facă pasul următor și să ducă acțiunea la instanță iar motivarea „puterii parlamentare” care se sprijină pe articole de lege să fie un motiv pentru sesizarea de neconstituționalitate iar această Decizie a CCR să fie folosită ca suport constituțional. Iar asta trebuie făcut repede. Nu contează că parlamentarii au plecat în vacanță. Este o situație de excepție. Este o stare de pericol pentru țară existența în Parlamentul României, organul reprezentativ al poporului român (după cum spune Constituția), a persoanelor care nu mai sunt integre. DEX-ul ne spune despre ce este vorba, pentru cei care nu au mai citit:

INTÉGRU, -Ă, integri, -e, adj. Cinstit, onest, corect; incoruptibil.

Între parlamentari se formează în timp legături de prietenie, de apreciere, colegiale, familiale etc. Atât în interiorul partidelor politice cât și între membrii unor partide politice. Este absolut normal, oamenii pot avea opțiuni politice diferite dar în rest sunt oameni. Aici însă, în situația constatării lipsei integrității unui parlamentar, aceste legături pot deveni periculoase pentru restul populației țării în situația în care parlamentarii încep să se apere între ei și să facă în așa fel încât legea să nu fie respectată.

Eu voi susține ducerea acestei acțiuni de valorificare a Deciziei CCR de ieri. Vorba aia, legea trebuie să fie egală pentru toți ! Art. 16 alin (1), (2) și (3) din Constituție trebuie respectat nu doar când este vorba despre aleșii locali, ci și când este vorba despre aleșii parlamentari.

Decizia CCR are o mai mare importanță decât pare la prima vedere !

S-a reușit blocarea infractorilor să ocupe funcții de demnitate publică prin decizia Curții Constituționale de azi.

În comunicatul de presă al CCR sunt date explicațiile necesare. Observ și preiau un paragraf care mă îndeamnă la mai multă judecată:

„Curtea a reţinut că, prin instituţia încetării de drept a mandatului aleşilor locali în cazul unei condamnări penale la o pedeapsă privativă de libertate, valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deţine mandatul şi exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumţia de nevinovăţie a persoanei acuzate şi plasează prin ea însăşi alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei, care, deşi are un impact direct, negativ asupra activităţii alesului local dacă pedeapsa trebuie executată în regim de detenţie, întrucât este doar o consecinţă a condamnării, ea vizează indirect valoarea protejată, respectiv integritatea alesului local. Excluderea de sub incidenţa legii, deci de la sancţiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie.”

Nu am decât să extrag din paragraful de mai sus formulări cu valoare de adevăr cu care vreau să lucrez.

• prin instituţia încetării de drept a mandatului ..., valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deţine mandatul şi exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă
• Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumţia de nevinovăţie a persoanei acuzate şi plasează prin ea însăşi alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei
• condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea
• Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei
• Excluderea de sub incidenţa legii, deci de la sancţiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie

Să ducem aceste judecăți la nivelul tuturor funcțiilor de demnitate publică, alese sau numite. La parlamentari, la miniștri, la șefi ai unor instituții publice, la funcționari publici la orice se dorește. Judecățile au aceeași valoare !

Pun această problemă în dezbatere pentru că PSD are de gând să ne procopsească cu un prim-ministru infractor, în timpul executării unei pedepse ! Bine, asta în situația în care PSD și ALDE plus alții ar obține majoritatea absolută în viitorul Parlament (foarte, foarte puțin probabil însă o variantă de lucru !).

Judecățile de mai sus impun și partidelor politice o radicală atitudine față de membrii lor, față de alegerile pe care le fac cu privire la candidații la funcții și demnități publice.

Nu sunt necesare cunoștințe juridice pentru ca valorile de mai sus să fie înțelese.

Și încă un mic paragraf lămuritor din comunicatul CCR:

„Curtea a constatat că legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea şi răspunderea aleşilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept, prin intervenţia sa, legiuitorul lipsind de efecte juridice unul dintre instrumentele principale prin care se asigură îndeplinirea acestui scop - hotărârea judecătorească de condamnare a persoanei care a săvârşit o faptă incriminată de legea penală şi care o face incompatibilă cu continuarea activităţii de reprezentant al comunităţii.”

Avem parlamentari care sunt în Parlament deși au condamnări penale cu executarea pedepsei în altă formă decât în penitenciar. Dragnea este unul dintre ei. Mai sunt și alții. Li se aplică, după părerea mea, toate valorile apărate de Constituție, arătate în acest paragraf al comunicatului CCR.

Integritatea persoanei care exercită un mandat este înlăturată prin hotărârea de condamnare, astfel că persoana care rămâne într-o funcție de demnitate publică după condamnare este un impostor. Nu mai are ce căuta acolo.

Așa cum s-a procedat în cazul primarilor și al președinților de consilii județene, trebuie procedat și în cazul parlamentarilor care au condamnări penale. Este inadmisibil ca în Parlamentul României infractorii să decidă legile unei țări ! 

Vom avea alegeri anticipate !

Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a modificărilor la prevederile legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

„O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea președintelui cu privire la Legea 393 pe care am declarat-o în totalitate neconstituțională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu și că soluția pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcției de ales local”, a declarat președintele interimar al CCR, Valer Dorneanu.

După ce au umplut paginile ziarelor și orele de emisie a televiziunilor cu „acțiune infame ale Președintelui Iohannis împotriva aleșilor poporului”, PSD dar în special ALDE au acum rezultatul zbaterii lor. Legea a fost declarată neconstituțională. În totalitate și cu unanimitate de voturi, cum spune președintele interimar Valer Dorneanu.

Ce va urma ? Simplu. Acțiuni la instanță pentru anularea validării primarilor care au în spate condamnări penale cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar. Curtea Constituțională a admis interpretarea dată de Președinție: toate sentințele sunt cu executare, modalitatea de executare este diferită, după cum dispune legea penală. Mai mult, admiterea în funcția de demnitate publică a unei persoane care și-a pierdut integritatea afectează principiile convenite în societate privind calitatea persoanelor care pot fi alese.

Se pare că sunt multe primării care vor rămâne fără primari. Este evident că partidele politice vor deschide acțiuni la nivel local pentru fiecare caz în parte. Cu această ocazie, să vedem și motivarea CCR, nu este exclus ca această decizie care are ca element central integritatea persoanei publice să nu declanșeze o reacție în lanț, ca la domino. Astfel că vom vedea eliminată „clasa corupților” din politică. Eu îmi doresc așa ceva.

În „războiul psihologic” dus de PSD, țintele din mediul PNL sunt cei cu convingeri slabe sau deja slăbite.

PSD duce un „război psihologic” dur. Pe fiecare treaptă a spațiului la dispoziție pentru operațiunile politice. Folsește oamenii de care are nevoie pentru fiecare categorie de cetățeni. Cu condiția ca acei cetățeni să aibă drept de vot.

Operațiunile psihologice ale PSD au ca audiență-țintă electorii. Pentru fiecare categorie socială are câte un mesaj. Are o abordare diferită. Chiar dacă mesajele și abordările se contrazic, specialiștii PSD știu că între categoriile de electori sunt puține legături. Ba, de ce să nu o spun, sunt situații în care acestea nu există. Ca atare, pericolul ca o categorie de electori să își dea seama că PSD are limbaj diferit este redus. Pierderile sunt nesemnificative pentru că fiecare categorie de electori are propriile nevoi.

Simt nevoia să fac câteva observații având în vedere reacțiile celor cu care sunt în contact pe Facebook.

Să judecăm puțin înainte de a lua decizii ireconciliabile.

Piramida nevoilor lui Maslow este la baza acțiunilor și operațiunilor psihologice, inclusiv în mediul politic:

„Motivația reprezintă, în general, o componentă dinamică și directă a comportamentului, care este determinat de o combinație de factori biologici, sociali și educaționali. Motivația activează comportamentul în atingerea unui scop. Nevoile motivaționale curente influențează percepția, raționamentul, învățarea și alte procese psihologice.”

Suntem la puțin timp după alegerile locale. PSD și PNL și-au comunicat victoria. Rațional, fiecare partid își motivează alegătorii, încurajează pe cei care nu au votat să spere, vrea să atragă alegătorii la alegerile din toamnă, la parlamentare. Fiecare partid folosește „nevoile motivaționale” pentru a câștiga „bătălia politică”.

„Cunoașterea motivațiilor individului îi dă planificatorului operațiunii posibilitatea de a analiza și identifica nevoile audienței-țintă, acesta asigurându-și astfel baza pentru îndeplinirea obiectivelor. Nevoile primare trebuie luate primele în considerare”, spune „la carte”. PSD și PNL apelează la nevoi motivaționale diferite.

PSD se duce către cele primare. Criticând rezultatele fostului Guvern Boc și pe ale Guvernului Cioloș apelează la nevoile existențiale ale oamenilor, în special la nevoile oamenilor fără un nivel de cultură ridicat. Vorbește despre salarii, mai mari sau despre tăierea lor iminentă ca urmare a modului în care Guvernul Cioloș se comportă. Vorbește despre pensii, aflate și acelea în pericol din cauza Guvernului Cioloș, care vrea să facă schimbări radicale în modul de gospodărire a averii statului. Vorbește despre locurile de muncă ale celor din administrația publică puse în pericol tot de guvernul Cioloș. În toate situațiile aduc în prin plan elemente din Guvernarea Boc care „confirmă spaimele”. Etc.

PNL a ales să meargă către nevoile secundare. Vorbește despre integritate, vorbește despre dezvoltare economică, vorbește despre egalitate de șanse în fața legii și în cadrul economiei de piață, vorbește despre protecție socială ca etapă a celor în nevoi către obținerea capacității de a se întreține singuri, vorbește despre lupta împotriva corupției etc.

Este mai mult decât evident că țintele electorale sunt diferite. Părțile „slabe” ale PSD sunt nesemnificative pentru electoratul acestui partid. Părțile „slabe” ale PNL sunt semnificative pentru propriul electorat. În ultimul timp, folosindu-se inteligent de acest aspect, PSD atacă exact pe una dintre motivațiile de bază ale mesajului liberal: integritatea.

PSD reușește, prin „lansatorul” de mesaje România Tv dar și prin intermediul altor canale media să inducă dubiul asupra acțiunilor politice ale PNL exact pe motivația „integrității”. Discuțiile politice privind o eventuală apropiere în vederea alegerilor parlamentare cu alte formațiuni politice în afara PSD au ajuns la „integritate”. Inteligentă mișcare ! În cazul discuțiilor cu UNPR, toată lumea „bună” este oripilată de apropierea PNL de Gabriel Oprea, urmăritul penal pentru abuz în serviciu dar și pentru alte infracțiuni conexe. Orice dialog al PNL cu alte formațiuni politice a căpătat forma „actelor premergătoare fuziunilor”. Și cu UNPR, și cu PSRO al lui Geoană, și cu PD al lui Fenechiu etc. Totul este dus la „fuziune” și mai multe nu.

Participarea activă a liberalilor și a susținătorilor PNL la „revolta populară” îmi dă de gândit. Cine sunt de fapt acești liberali (unii sunt demnitari sub flamura PNL !) ? Ce vor ei ? Pentru cine lucrează ei ? Ca să fiu sincer, sunt de acord cu faptul că cei care nu sunt liberali sau simpatizanți ai liberalilor, în special ai PNL, au dreptul să facă ce vor, să aibă ce poziție doresc însă nu cred că liberalii trebuie să facă așa ceva. Nu de alta, dar avem alegerile abia trecute care au fost „câștigate” prin contribuția benevolă a liberalilor la victoria PSD și a USB (la București). Criticând public liderii partidului, deciziile conducerii partidului, chiar și pe timpul campaniei electorale, unii membri au lucrat împotriva propriului partid. Astăzi văd că cer să fie recompensați pentru efortul lor la campania electorală abia încheiată, sfidând orice logică.

PSD a reușit atacând exact pe tema „integrității”.

Îmi pare rău să constat că în PNL nu se manifestă un simț al realității. Nu există viziune.

Discuțiile exploratorii ale conducerii PNL au ca scop slăbirea poziției dominante a PSD. Partid care nu are nici o jenă în a absorbi tot ce este în jur. Dacă PNL ar obține separarea UNPR de PSD, pe bază de consens, dă ceva ca să aibă, se produce un efect de domino. PSD va rămâne singur în fața PNL. Ofertele PSD către „aliați” se vor reduce ca substanță și se va ajunge la situația în care, la toamnă, după alegeri, PSD să nu poată avea la dispoziție o majoritate pentru a forma guvernul. Nu ar trebui să fie greu de înțeles.

PSD a acționat ca „la carte”, cartea americanilor: „Operații planificate pentru transmiterea de informații și date selectate spre audiențe străine, pentru a influența emoțiile, motivațiile, raționamentele obiective și, în ultimă instanță, comportamentele guvernelor, organizațiilor, grupurilor și indivizilor străini”.

Mai pe șleau spus, acțiunile PSD au ca scop să împiedice PNL să poarte discuții cu celelalte formațiuni politice pentru a nu pierde influența asupra lor. Reacțiile de pe rețelele media sunt o confirmare a faptului că operațiunea PSD a obținut un succes. Mic sau mare se va vedea mai târziu. Reacțiile celor care sunt membri ai PNL, reacțiile celor care se declară a fi susținători ai PNL (nu a celora care se declară liberali, de multe ori chiar „dușmani” ai PNL !) confirmă faptul că au țintit bine. Convingerile celor care au reacționat sunt slabe. Prefer acest calificativ ca să nu folosesc alte calificative.

PNL, în totalitate, trebuie să nu dea curs emoțiilor induse de operațiunea psihologică a PSD. Continuarea dialogului cu celelalte formațiuni politice este obligatorie. Depărtarea acestora de sfera de influență a PSD este un obiectiv major în vederea alegerilor legislative.

Cât privește comportamentul după șabloanele relațiilor cu publicul este bine să fie evitat. Acest tip de comportament este indicat instituțiilor publice și nu partidelor politice. Operațiunile psihologice desfășurate de partidele politice au caracteristici militare și nu civile. Operațiunile psihologice ale partidelor politice urmăresc dominarea adversarului politic și nu plăcerea unui alegător sau a unor grupuri de alegători. Potențial alegători ar fi o sintagmă mai apropiată de realiate.

Pentru că am ajuns aici, nu pot să mă abțin să nu spun că s-a greșit grav în campania de la locale când s-a adoptat formatul de relații cu publicul specific instituțiilor publice. Nu a fost necesar, nu este necesar nici astăzi, nu va fi necesar nici mâine. Partidele politice sunt structuri combatante, instituțiile publice sunt structuri care prestează servicii în folosul populației. Ca un partid politic să presteze în folosul populației servicii publice trebuie să se lupte cu alții, trebuie să cucerească puterea politică și abia apoi să dea populației acele servicii care să confirme linia ideologică pe care respectivul partid o are. Confirmarea constituie unul dintre atuurile respectivului partid la următoarele alegeri unde se vor duce iar lupte politice.

A apărut Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2016-2020 !

Agerpres anunță că pe site-ul Ministerului Justiției a apărut proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea SNA pentru perioada 2016 - 2020.

Am citit, pe arșița asta de la orele 22.00 trecute fix doar prezentarea de la Agerpres. Este interesantă. Mâine, pe arșița care a fost deja comunicată, voi încerca să parcurg tot textul pus la dispoziție de Ministerul Justiției.

În SNA se pune accentul, cu fermitate, pe integritate. Prevenție, educație, combatere. În noul SNA intră domeniile educației și sănătatea care tocmai în această perioadă de timp au dat suficiente dovezi că au mari lipsuri la integritate. Ca exemplu, ministrul sănătății este aspru criticat pentru declarațiile făcute în aceste zile, de către „medicii neamului” adunați în fel de fel de organizații, pentru afirmațiile critice făcute la adresa sistemului ! După medicii și managerii din spitale sau din alte locuri unde își câștigă existența totul este un model demn de urmat. Chiar dacă au ieșit la iveală acte și fapte de neînchipuit până acum, inclusiv acordarea asistenței medicale în funcție de vârstă, astfel că jurnalistul care a pus o întrebare dacă se califică pentru a fi tratat să scape cu viață, după declinarea vârstei de 45 de ani, un medic, mai hâtru, i-a răspuns că ar fi șanse, este încă tânăr.

Foarte important este faptul că se continuă cu conceptul potrivit căruia un dosar penal pentru corupție la DNA sau ANI să fie asimilat cu un eșec de management la instituția din care face parte subiectul dosarului. O idee bună. Foarte bună. La fel cum starea de infracționalitate într-o comunitate este un eșec al administrației publice locale la braț cu autoritatea de ordine publică responsabilă de ordinea și liniștea publică din acea localitate.

Gata. Mâine mai mult. Azi este și prea târziu și prea cald.

Integru și profesionist, esența reformei în administrație. Reforma doare acolo unde a fost concepută birocratizarea administrației publice.

Agerpres (aici).

Dacian Cioloș a promis că va începe un program de modernizare a administrației publice. S-a ținut de cuvânt. Reforma în administrația publică a parcurs repede niște pași, în paralel cu codificarea conceptelor și pregătirea programelor.

Primii pași vizibili au fost la evaluarea celor din eșalonul II din ministere. După modelul folosit de CE la evaluarea candidaților pentru ocuparea funcțiilor din aparatul CE. Unii au picat, fără speranță, alții nu au mai așteptat să fie evaluați și au fugit de la locul faptei prin demisie.

Alt pas vizibil este al înlocuirii prefecților care nu corespund criteriilor de evaluare similare celor înalților funcționari publici. Și aici este o mare vânzoleală.

În ministere se lucrează la evaluarea nu doar a funcționarilor publici ci și a structurilor, la compararea atribuțiilor acestora cu prevederile legii și a necesarului de personal pentru îndeplinirea respectivelor atribuții. Jale mare. Pe baza evaluărilor făcute până în prezent dar și pe baza unui model standard privind funcția publică și retribuirea acesteia s-a ajuns la reformularea legii privind salarizarea personalului din administrația publică.  Lege construită de Rovana Plumb și „gașca” din PSD care a acompaniat-o însă ireală sub aspectul concordanței cu principiile salarizării și capacitatea statului de a susține, în actuala etapă, o astfel de salarizare.

Că se vrea sau nu, reforma începe „să afecteze” multe alte domenii, ducând la alte reevaluări, mai ales după ce instituțiile publice au început să își pună întrebări privind rolul și locul lor în mecanismul administrației publice. Mai puțini oameni, mai mult de muncă, acțiuni și operațiuni care nu își mai găsesc justificarea devenind un balast pentru funcționarii rămași. A fost absolut normal să apară reevaluări a atribuțiilor funcțiilor publice. După ce s-a aerisit zona, s-a descoperit că unele acțiuni erau pur și simplu inutile. Cei rămași, majoritatea profesioniști, au descoperit că au chiar de lucru pentru realizarea funcției publice a instituției din care fac parte. Ba, se va vedea mai târziu că ce au de făcut costă mai puțin decât au cheltuit până acum.

În cadrul reformei în administrația publică a explodat, după ce s-a deschis consultarea publică privind formularele folosite în administrația publică, numărul sesizărilor și a propunerilor cetățenilor privind reducerea birocrației. Se pare că oamenii au ce spune. Iar de se va ajunge la propuneri concrete, motivate de realitatea vieții de zi cu zi, vom avea bucuria de a vedea cum birocrația - partea ei negativă -, va avea cumplit de suferit. Toate „hârtiile” cerute aiurea au fost cerute de politicienii ajunși la putere pentru a crea „noi locuri de muncă” pentru clientela politică. Fiecare formular nou, sau un formular mai complicat, a cerut personal mai numeros. S-au umflat schemele de personal. Volumul de informație inutilă a început să concureze informația utilă. Deciziile conducerilor au devenit fragile pentru că informația prelucrată era copleșită de date absolut nerelevante.

Cioloș face un bun demers pentru funcția publică. Condiția integrității nu este suficientă pentru funcția publică. Ea trebuie însoțită de condiția competenței. Degeaba ai un funcționar integru dacă el nu știe ce trebuie să facă în funcția pe care o deține. Degeaba ai un om competent în funcția publică dacă nu este integru. Ca atare, funcționarul public va fi evaluat atât sub aspectul competenței cât și sub aspectul integrității. Aici însă, trebuie umblat la lege pentru a impune acest binom: competență și integritate. Absența uneia din ele trebuie să ducă imediat la eliminarea respectivului funcționar public din sistem. Legea trebuie să prevadă expres acest lucru pentru ca nici o acțiune la instanța de judecată a funcționarului demis să nu aibă câștig de cauză.

Cioloșmai face vorbire despre claritatea în administrație. Vorbeam mai sus despre informația nerelevantă pentru actul decizional,  informație adunată în timp datorită politizării funcției publice. Eliminarea informației nerelevante va duce și la claritate.

„Atât timp cât procedurile nu sunt clare, cât legile sunt interpretabile, un om considerat integru poate să le interpreteze într-un anumit fel și altul de lângă el o să le interpreteze în alt fel și poate chiar cel integru să fie pedepsit că le-a interpretat în felul în care a făcut-o. Și la acest lucru ne gândim, cum să facem pentru ca în administrația din România, fără să birocratizăm în intern prea mult procesul decizional administrativ, să avem proceduri cât mai clare pentru ca oamenii care, potrivit unor funcții de conducere pe care le au, trebuie să-și asume anumite decizii să poată să o facă într-un mod foarte clar și conștient”.

Am văzut o mare frământare la PSD pentru acțiunile desfășurate de Cioloș. Unii cer imperativ o moțiune de cenzură pentru căderea Guvernului Cioloș. Li se alătură „scandalizați” cei de la gruparea lui Tăriceanu, ALDE. Mai sunt și alții mai „mărunți”, cu pretenții de liberali, care se declară oripilați de „impertinența” lui Cioloș de a aborda programe de politică națională sub aspect doctrinar, programe care ar trebui lăsate, după mintea lor, la dispoziția partidelor politice care vor ajunge în Parlament la alegerile viitoare.

Înclin să cred că toți acești critici au câte ceva de apărat. Este evident că cei din PSD nu au probleme doctrinare. Au însă o adevărată rețea construită în administrația publică, rețea care este în pericol să fie destructurată, să fie făcută publică iar oamenii să afle că un număr mare de funcționari publici sunt de fapt un balast pentru instituțiile publice, că formularele pe care cetățeanu de rând trebuie să le plătească după o adevărată aventură pe la instituțiile publice sunt de fapt o frecție la un picior de lemn, că „dialogul” pe care sunt obligați să îl poarte oamenii cu diferiți funcționari la ghișee este o făcătură care justifică existența acelor funcționari dar și a altora din spetele acestora și nu pentru a le facilita rezolvarea problemelor.

Urmează legea salarizării în administrația publică. Va fi o altă golgotă de trecut. Având deja un proiect legislativ făcut de Rovana Plumb, unul aproape tembel, PSD se va opune cu disperare refacerii acestuia. PSD va fi sprijinit ferm de ALDE al lui Tăriceanu și, evident, toate celelalte curente autodeclarate liberale care încearcă să atragă susținători prin intermediul tuturor mijloacelor posibile.

Mai mult, Cioloș va fi atacat ferm pentru proiectul de reformă în integralitatea lui aflat în construcție la ministerul lui Dâncu. După discuția cu Asociația Comunelor din România, acolo unde Cioloș a expus, cu destul curaj, unele aspecte ale modernizării administrației publice, are și mai mulți dușmani. Posibilitatea desființării unor instituții publice care au devenit irelevante sub aspectul conducerii administrației locale însă „relevante” sub aspectul beneficiilor persoanelor care ocupă funcțiile publice respective, va duce la mari frământări politice. Zgomotoase chiar dacă Dâncu își va finaliza treaba până la începutul verii iar Klaus Iohannis se va considera mulțumit de lucrare. Este evident că dacă PNL îl va și asuma și îl va avea ca obiectiv politic, zbaterea politică va fi foarte tumultoasă.

Mie îmi place cum se mișcă Cioloș și Guvernul până acum. Chiar dacă unele măsuri au nevoie de mai multe clarificări, pentru a nu mai da naștere la „spaime populare”.