La Senat, 2013 a fost un an al traseismului politic.

Am găsit la Agerpres o retrospectivă interesantă cu privire la Senatul României în 2013. Foarte interesantă.

Una vorbim și alta făptuim.

Am tot criticat traseismul politic, indiferent de partid, indiferent de sens, indiferent pentru ce motive. Traseismul politic nu are justificare. Nu poate fi adusă ca motivare voința alegătorilor. Niciodată. Alegătorii nu te aleg pe tine ca parlamentar pentru a trece de la un partid la altul. Te aleg pentru că ești la un anume partid. Un mandat întreg ești obligat, măcar moral, să rămâi în formațiunea care ți-a asigurat alegerea.

Retrospectiva punctează „hemoragia”, așa cum a definit-o Crin Antonescu, de la PP-DD la PSD sau aliații acestuia - UNPR și PC.

La început, PP-DD a avut 21 de senatori. Acum a rămas cu 7 la care se adaugă fostul procuror Valer Marian cel care are un război personal cu cei din PSD.

PSD a ajuns la 74 de senatori. Suntem abia în primul an de după alegeri. Având în vedere faptul că grupul PDL în senat are 23 de senatori (împreună cu cei din alianța ARD), opoziția în Senat la USL este doar pe hârtie. PNL are 50 de senatori iar PC 8. UDMR are tot 8.

Au depus jurământul 176 de senatori. Au rămas 172. Ultimul plecat, Toni Greblă, la CCR.

Toți cei care au ajuns la 8 senatori au probleme. Grupul parlamentar poate fi constituit doar din minim 7 senatori, obligatoriu dintre cei care au fost aleși pe listele partidului. Nu cu adăugiri. PP-DD are mari șanse să dispară ca grup din Senat. Ca o particularitate, PP-DD „a alimentat” PSD, UNPR și PC. O vorbă în români ar spune că „a tunat și i-a adunat”. La o formațiune mare cum se simte PSD nu are relevanță din cine este formată. La formațiunile mici însă, componența este semnificativă. Grupul PP-DD s-a constituit pe imaginea „ciocoiască” a celorlalți politicieni din PSD, PNL, PDL, UDMR etc. Acum, „luptătorii poporului” s-au decis să „înnobileze” pe ciocoii din PSD, UNPR și PC. Să arate că ei, PP-DD-iștii, i-au găsit pe apărătorii intereselor „poporului” în Parlament, în special în gruparea social-democrată sau afiliată social-democrației.

Fără a avea pretenția exactității, se poate concluziona așa:

PSD (UNPR este inclus) împreună cu PC are 82 de senatori. Îi trec pe cei de la PC la PSD pentru că oamenii au trecut deja acolo cu cățel, cu purcel și cu mogul. UDMR va fi alături de PSD pentru că PSD conduce Guvernul și are majoritate parlamentară și la camera deputaților. Nu este exclus ca UDMR să aibă accese de conștiință civică și să susțină, uneori, PNL atunci când liberalii nu vor fi de acord cu social-democrații. În restul situațiilor, îi trec pe cei de la UDMR la PSD. Cu UDMR se fac 90 de senatori. Deja suntem în fața a peste 50% în Senat. Dacă la aceștia se adaugă și restul celor de la PP-DD, atunci majoritatea care se va constitui în favoarea PSD va fi semnificativă. Doar existența USL și pericolul ruperii acestuia va tempera pe cei din PSD să nu forțeze lucrurile.

Față de speculațiile citite de mine în media sau pe net eu consider că cei din PSD iau serios în calcul realizarea unor obiective majore în actualul mandat politic. Mă gândesc la modificarea Constituției, mă gândesc la regionalizare și descentralizare, mă gândesc la toate actele politice care impun 2/3 din voturile parlamentarilor atât la Senat cât și la Camera Deputaților. Sunt în curs de finalizare modificări majore în sistemul de sănătate, în sistemul silvic, în sistemul Justiției etc. Cei care văd doar majorități și stări conflictuale în Parlament nu au viziune. Un PSD care rupe acum USL pentru „jocuri politicianiste” va pierde în viitor. Va pierde enorm la popularitatea pe care i-o conferă Guvernarea. Toți cei care îi laudă azi, mâine îi va huidui. Ei știu asta.

Nu văd USL rupt acum. Și cei din PSD știu că greul mandatului actual este în finalul anului 2014 când trebuie finalizate modificările la Constituție (unde se pot introduce inclusiv clarificări privind Justiția și funcționarii publici), trebuie supuse referendumului pentru aprobare (nu va conta că va fi iarnă, decembrie, se vor găsi ei peste 30% dintre români care să își dorească o altfel de Constituție și o altfel de relație între „puterile statului”). Normal, va urma anul 2015 când toate cele noi stabilite vor urma calea punerii în practică. Modificările legislative vor fi majore iar USL în integralitatea lui va putea să asigure adoptarea legilor necesare în timp util.

Tot ca o constatare. Pentru ca PSD să aibă o majoritate de 2/3 în Senat are nevoie de voturile celor din PDL și UDMR. Abia atunci, PNL rămas în 50 de senatori nu va mai conta. Abia atunci USL se va poate rupe definitiv.

ACD nu mai funcționează. Dar a funcționat ?

Este puțină fierbințeală pe scena politică. Fără prea mare efect asupra USL. Pizmașii însă au vise erotice. Încropesc scenarii apocaliptice pentru USL. Mi se pare normal. Speranța moare ultima. Iar speranța lor este spargerea USL înainte ca uniunea să producă efecte. Iar principalele efecte sunt revizuirea constituției și regionalizarea.

PNL și PC au pus de o alianță de centru-dreapta înainte de formarea USL. Pentru a arăta că este de dreapta, PC a venit cu conceptul social-liberalismului, concept care a găsit adepți (prin trecerea unor liberali la PC, printre altele) și a generat confuzie pe scena politică, confuzie de care au încercat să profite PDL și toate celelalte formațiuni „tabacheră” înființate între timp. Toți au strigat și strigă încă, cu glas mare, că PNL a trecut la stânga politică, cu cățel și purcel și că deciziile PNL se iau doar după ce liderii PNL primesc acceptul lui Dan Voiculescu. Ba, mai mult (nici nu se putea altfel), lui Dan Voiculescu i-au „recunoscut” meritele deciziilor politice majore luate de PNL și PSD cu privire la acțiunile politice: formarea USL, suspendarea lui Băsescu, programul de guvernare al USL, programele sectoriale ale USL etc. Toate acestea au deranjat, profund, liberalii. Reacțiile nu au întârziat să apară. Au fost suficiente de-a lungul timpului însă nu exista interesul presei de a prezenta realitatea. Erau mai interesante „bombele” pedeleprelor și ale băsescienilor. Acum se spune că ACD nu mai funcționează. Iau de la Agerpres declarația lui Daniel Constantin: "Eu am făcut foarte clar o declaraţie pe care o susţin şi acum, o constatare, un regret că ACD - şi nu USL - nu funcţionează şi am văzut că şi domnul Antonescu este de acord cu acest lucru, a îmbrăţişat această idee că nu funcţionează ACD. Atât şi nimic mai mult. (...) Îmi pare rău că nu funcţionează un proiect politic pe care eu îl consideram extrem de important şi care se dorea o coagulare a forţelor de dreapta. (...) Din acest punct de vedere, pentru că ţinem foarte mult la USL şi că am contribuit cu toţii, cred eu că în mod egal, la constituirea USL, nu vom pune în pericol acest proiect politic. Ca atare, chiar dacă de facto ACD nu funcţionează, actele probabil că vor rămâne aceleaşi. (...) Ştiţi cum e, ca într-o căsnicie: în momentul în care se întâmplă o despărţire, soţul dă vina pe soţie, soţia pe soţ. Este mai puţin important, important este că o căsnicie s-a destrămat. Din acest punct de vedere, cred că avem cu toţii puterea şi tăria foarte calm să mergem mai departe". Mă întreb dacă ACD a funcționat până acum ?! Nu de alta, dar în unele situații, când PNL și PSD au avut poziții diferite, PC a fost alături de PSD ! Cum ar fi cu celebra coabitare. Înțeleg că PC a susținut și susține încă această coabitare pe care o consideră în folosul guvernării. Poziția nu este de formă, sub aspect politic, este de fond. Coabitarea este „rădăcina răului” în toate controversele din cadrul USL. Dacă este să mă refer doar la coabitare consider că este suficient pentru a spune că PNL și PC nu sunt împreună. Nu este exclus ca anterior să se fi manifestat și alte atitudini politice ale PC care să fi deranjat PNL. Acum, pe bune, când tu, PNL, ai proiecte politice liberale iar partenerul vine și îți cere să renunți la ele pentru că nu au o anume componentă socială, componentă specifică doctrinei socialiste, cum poți trata un astfel de partener ?! Mai ales când se iau decizii la nivelul unei uniuni politice iar tu, PNL, vrei să îți pui în valoare doctrina în ministerele pe care le deții și ai nevoie de o decizie în comun cu partenerul socialist ! Iar când te aștepți ca partenerul de centru-dreapta să voteze alături de tine te trezești că votează cu partenerul socialist ! Este evident că ACD nu a putut funcționa din moment ce partenerul PC nu s-a comportat ca un partid de dreapta. Și da, USL nu este în pericol. PC se înțelege de minune cu PSD iar participarea PC la europarlamentare ca partid de guvernământ îi poate aduce un plus de voturi.

Intuiesc că tensiunile existente deja în USL se vor acutiza. Prima care va suferi va fi paritatea. PSD are posibilitatea, acum, să forțeze decizii politice care pot împiedica PNL să își ducă la sfârșit angajamentele luate în fața liberalilor și susținătorilor din teritoriu. Este de așteptat ca la nivel local să se formeze majorități prin care liberalii să fie înlăturați din structurile teritoriale de conducere politică. Au existat astfel de manevre și până acum, ruperea USL nefiind doar visul de aur al băsescienilor și pedeleprelor, chiar o mare parte a PSD agreând ideea. Nu mai spun de confruntările de la nivel central, din guvern și din parlament.

Nu știu cum vor judeca lucrurile membrii PC. Se pare însă că „aportul” adus de parlamentarii PP-DD la deciziile politice ale PC își arată roadele. Vin vremuri tulburi.

Deocamdată mingea este la PSD. Ce vor face liderii PSD ? Vor profita de conjunctură pentru a scăpa de PNL și a se alia cu PDL formând astfel o majoritate confortabilă în parlament ? Ilie Sârbu este, cumva, alături de Hrebenciuc, prin spatele cortinei ? Dar Ioan Rus cu prietenii săi portocalii ? Văd că Rus a reapărut pe scena media cu explicațiile lui savante.

Acum liderii PNL vor trebui să arate că sunt capabili să acționeze în condiții de stres major. Sunt și în PNL habotnici, oameni care nu văd mai departe de borul pălăriei însă sper ca la nivelul decizional să se acționeze pe termen mediu și lung. Unor mizerii nu trebuie să le dai atenție. Unor acțiuni concrete însă da. Să dăm atenție faptelor și nu vorbelor. Între timp va trebui să pregătim contra-măsurile ce se impun la condițiile date. Pentru luptele politice viitoare, atunci când fără „perdea”, PNL și PSD vor fi adversare politice în adevăratul sens al cuvântului. Dacă nu se acționează ferm, de pe acum, PSD va avea ca adversar politic Partidul Mișcarea Populară a lui Băsescu.

Nu cred în vorbele lui Daniel Constantin. Sunt pentru adormirea liberalilor. Cred însă că aceste disfuncții majore se vor produce abia după ce legea pentru revizuirea constituției va fi aprobată prin referendum iar procesul de regionalizare va avea o lege. După aceea totul este posibil.

Totuși, nu pot să nu remarc că suntem în fața unei noi acțiuni marca Dan Voiculescu pentru obținerea unui plus politic. Mă întreb, ca omul, care va fi următorul partid la care Voiculescu va apela pentru a-l căpușa ?!

DD face calcule. Nu trebuie neglijat.

DD face calcule. Și explică. Pe îndelete. Alegerile acestea sunt mai împortante decât cele locale sau prezidințiale la un loc. Pentru că aceste alegeri sunt pentru alegerea primului ministru și al formațiunii care va face guvernul.

Calculele lui arată că o prezență la vot de 62% are drept consecință câștigarea alegerilor de către PP-DD. O prezență la vot între 45 și 60% are consecința câștigării alegerilor de către USL iar sub 45% câștigă PDL/ARD.

Observ o preocupare evidentă a lui DD pentru aceste alegeri. Au validat, spune el, 300 de candidaturi din 5-600 pretendenți, azi, după ce vor fi depuse și alte cereri de intrare în PP-DD concomitent cu cele de noi candidaturi, vor finaliza lista candidaturilor. Încă 200.

Din tonul și conținutul discursului de aseară, DD are și nu are speranțe la cine știe ce victorie. Se pare că speră, real, la o semnificativă prezență în Parlament. Chiar împotriva „ciocoilor” care au modificat legile după 2000 pentru ca partidele poporului să nu mai câștige atât de multe voturi, așa cum s-a întâmplat cu PRM. Clar. Imaginea este completă.

Este evident că PP-DD va lua de la toate formațiunile politice votanți. Între recomandările primite de el, de la admiratori, i se sugera să îl ia pe Ponta la ochi cu toate „păcatele” acestuia „devoalate” de presă.

Nu am mai stat să îl ascult. Era prea târziu. Posibil să aibă și alte recomandări sau să aibă în atenție toate formațiunile politice concurente. Inclusiv ARD, în special PDL.

Nu este exclus ca PP-DD să repete momentul PRM din 1999. Să obțină peste 20% din voturi și să aibă o consistentă prezență în parlament, inclusiv conducerea unor comisii parlamentare. Mă duce gândul la Tudor Marcu, fratele lui Vadim care era la Comisa de apărare a Camerei Deputaților, grandoman și prost ca noaptea. Acum se întrevede un PP-DD-ist. Or fi la fel de proști ?

PP-DD va mai crește, va lua viteză în aceste zile, pe măsură ce campania se va acutiza. Votul ca sancțiune va redeveni masiv pentru că promotorii sancțiunilor politice sunt pe val. Unii la Tv, alții în presa scrisă, alții pe net. Unele persoane cu ceva notorietate Tv, parcă angajate să mănânce rahat în direct, își exhibă putregaiul intelectual formulând aberații fără număr. Nu au treabă cu statul de drept, nu au treabă cu viitorul țării, nu au treabă cu calitatea celor care vor fi aleși ca decidenți. Au treabă cu buzunarul lor. Sunt chemați pentru a spune tâmpenii și o fac cu nonșalanță. OTV-izarea televiziunilor s-a înfăptuit. Diferă doar formatul de prezentare al aberațiilor.

Două sondaje

Evenimentul Zilei a pus un sondaj GSS. Pe lăngă explicațiile din ziar pe baza analizelor sondorilor, Radu Zlati (candidat PNL la Cluj) pune pe blogul lui (Gondolin Shador) o interpretare sociologică a rezultatelor acestuia.

Codrin Scutaru, pune pe blogul lui un alt sondaj, de la locul de muncă, al Public Affairs.

Între cele două nu sunt mari diferențe de rezultat. În marja de eroare.

Public Affairs

Sondaj GSS

În funcție de interes, fiecare poate interpreta sondajele „după mușchii lui”.

Normal că eu fac o interpretare care poate nu are suport sociologic, nu am pregătirea necesară să folosesc bagajul de cuvinte în acest domeniu. Vreau însă să cred că fac o interpretare a unuia care citește asfel de sondaje date publicității. Cu o anumită pregătire și de o parte a baricadei. La un anume nivel al populației sondajul nu mai este citit. Este evident. El se adresează, în general, doar celor care au curiozitatea de a citi și înțelege ceva.

Ambele sondaje dau USL un prag de peste 51%. ARD are un prag de peste 21%. PP-DD are în jur de 12%. UDMR are aproape 6%. Pe total ne iese un 90%. Diferența este de disputat. Cine și cât va lua, considerând că nici una dintre aceste forțe politice nu va mai scade (ceea ce este puțin probabil) ? Nu știu. De aici nu mai suntem pe un teren sigur. Este ca nisipul mișcător. 

USL trebuie să trateze aceste semnale cu maximă seriozitate și severitate. Nu mai este de joacă. Plecând de la această bază, în ambele variante, la redistribuire, USL ar ajunge aproape de 60%. Suficient să domine însă insuficient să realizeze ce și-a propus, ca scop major: modificarea Constituției. Pentru a clarifica, odată pentru totdeauna, cum este organizat statul român și cum trebuie să funcționeze. Pentru că știm deja că ARD este peste 90% PDL iar UDMR șu PP-DD sunt în siajul PDL și al lui Traian Băsescu. O republică parlamentară și o independență reală a Justiției este coșmarul lui Traian Băsescu și al PDL. PP-DD nu are capacitatea să judece la acest nivel dacă este să iau în considerare, tot ca o bază, acele puncte pe care partidul televiziunii OTV le tot pune pe sticlă seară de seară. Numărul de cetățeni care votează (activ) pentru PP-DD, pun peste 1,2 mil, mă determină să constat că aceștia sunt mai aproape de comunismul anilor 1980 decât de zilele noastre. Dacă fac un mix între ce vor cei din ARD cu ce vor cei din PP-DD, pentru că PP-DD vor obliga PDL să țină cont de ei la vot dacă vor să facă opoziție sau să impună ceva, îmi iese că ARD și PDL vor să ne întoarcem la socialismul înfloritor la orașe și sate. Recunosc, sunt unii din PDL care doresc capitalism, în special unii din Șforța Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu însă aceștia nu au capacitatea de a influența. De vor ajunge în Parlament, iar eu sper să nu ajungă, vor fi o pată de culoare. În public vor vorbi despre valorile capitalismului iar în Parlament își vor da votul pentru socialism. Cum de fapt și PDL a făcut până acum. Nimic nu îl oprește să continue.

Situația este complicată. Semnalele comunistoide ale PP-DD și perversitatea celor din ARD sunt ca o bombă cu ceas. O campanie corect calibrată și insistentă a USL trebuie să arate majorității oamenilor pericolul ce se naște din împletirea comunistoizilor OTV cu hrăpăreții din PDL și doritorii de ciolan și funcții de demnitate publică a celor din Șforța Civică. Pentru că este evident, pentru oricine, că este mai favorabilă țării o politică consensuală între dreapta liberală și stânga social-democrată decât talmeș-balmeșul de interese adunat de Traian Băsescu lândă ARD.

Nu am băgat UDMR în combinația de mai sus din considerentul că atitudinea lor este încă ne-spusă. Ei vorbesc despre politicile de dreapta, sunt împotriva modificării Constituției în sensul arătat de USL doar pentru niște considerente privind statul unitar ba, mai mult, acum, după introducerea de către Tokes a proiectului federalizării României pe agenda popularilor europeni, vor trebui să țină cont de această cerință dacă vor ca la alegerile parlamentare să aibă susținerea tuturor formațiunilor maghiare apărute sub patronajul lui Traian Băsescu. Am citit despre faptul că Tokes și ceilalți vor să meargă împreună la alegeri, fără UDMR sau chiar independent însă este doar o vânzoleală a orgoliilor. Nu vor ajunge în Parlament fără UDMR. Ce rol va juca UDMR ? Să mă ia naiba dacă știu. Bănuiesc că vor alege să negocieze cu USL pentru un program de păstrare a drepturilor și libertăților minorității maghiare, acceptând cu durere ca acele „drepturi” care au fost obținute prin șantaj de la PDL să fie revăzute. Este una din pozițiile deja exprimate de UDMR. O opoziție constructivă. Cealaltă poziție, o opoziție alături de PDL și PP-DD poate fi luată în calcul în funcție de ce anume se pune în discuție. Posibil, deși bănuiesc că celor din UDMR nu le va cade bine la imagine o asociere cu PP-DD. Dar, cum în politică „se înghit broaște”, nimic nu este sigur.

Vom avea de ales între un program coerent, obținut prin consens al USL, un program de centru-dreapta, în care componenta socială este semnificativ-reparatorie ca parte de stânga, și un talmeș-balmeș ce se va naște din mix-ul PDL cu Șforța Civică și PP-DD. Un haloimăs (am scris bine ?).

Sunt convins că cei care au trecut de la PNL la Șforța Civică a lui MRU pentru ciolan nu sunt național-liberali, așa cum se chinuie unii să ne lămurească. Sunt ciolănari. Național-liberalii sunt în PNL. Nu pot fi în altă parte. Șforța Civică este un cameleon politic. Trebuie să ne uităm la finalitatea demersului lor, ca formațiune politică și nu la persoanele care compun, azi, acest partid. Mai ales că și aici avem o compoziție ciudată din punct de vedere social. Aderenții la partidul lui Nati Meir sunt baza Șforței Civice. Implantul de la PNL sau alte formațiuni politice nu are cum schimba ideatic baza partidului. La fel ca la PDL. Având în vedere faptul că Șforța Civică nu are destui candidați la parlamentare în gașca ARD, având în vedere că nu toți vor accede în Parlament, pentru că nu putem garanta acest lucru de pe acum, pot trage concluzia că scopul Șforței Civice este doar acela de a scoate în față unul - două persoane pentru obținerea notorietății. Mai târziu vor încerca să își negocieze o apropiere fie de PDL fie de PNL în vederea unei viitoare absorbții. Dacă nu cu partidulețul, măcar cu persoanele care își vor cere o poziție pe măsura „capacităților” lor. Aiurea capacități. Dinu Păturică în varianta modernă.

Este evident un dezechilibru major între USL și ARD. Între capacitatea celor două uniuni politice de a face. Între calitatea componenților celor două echipe. Susținătorii și votanții ARD, cei care au dotare intelectuală, vor trebui să gândească înainte de a pune ștampila de vot.

Na că îmi veni altceva în cap. Cum vor vota Tismăneanu, Patapievici, Pleșu, Liiceanu, Cărtărescu și alții când știu că PDL are ca aliat PP-DD ? Indiferent de cuvintele învârtite cu măiestrie pentru a „vopsi gardul”, ei vor da un vot pentru lista PP-DD de la OTV. Pentru că PDL nu are alt aliat, forțat de împrejurări, în Parlament. Condamnarea comunismului, hai !

Poftiți pe dreapta, domnilor !

O adevărată nebunie pe „piața” mesajului politic. Băsescienii oferă, în disperare, mesaje „de dreapta” în speranța încropirii unei formațiuni politice care să ia locul PDL, compromis complet în urma unei guvernări dezastruoase.

Teodor Baconschi a făcut un început. A creat Fundația Creștin-democrată. Ca membru apare și Theodor Paleologu. Creștin-democrația este de dreapta. Fundația are activitate, are susținători, nu este însă acceptată de portocalezi.

Undeva, în urmă, cu puțin timp, a apărut o nouă structură, cu pretenții de dreapta.   Noua Republică cu Mihail Neamțu în frunte vrea să se impună pe dreapta politicii românești. Este, de fapt, o formațiune anti-sistem. Se clamează de dreapta însă promovează forța, chiar brutalitatea în actul politic. Între portocalezul Baconschi și portocalezul Neamțu există diferențe de abordare a acțiunilor politice. Amândoi au însă susținători de la partidul care devine, pe zi ce trece, o fantomă. PDL. Fundația Creștin-democrată încă nu a anunțat transformarea în partid. Sau nu știu eu. Noua Republică însă vrea să intre în Parlament în 2012. Are vocație, declarată, de partid care vrea să guverneze. Are, dar nu are cu cine.

În scenă, a apărut Mihai Răzvan Ungureanu, mult susținut de o parte dintre susținătorii băsescieni, de cei care nu s-au săturat de PDL însă nu agrează celelalte formațiuni care le dă peste cap convingerile politice. Și au portocalezii niște convingeri de toată groaza. Puțini au trecut sau au anunțat că trec la PNL, mulți au trecut la PSD, o parte vor la UNPR (stânga extremă), alții au trecut la PP-DD ... Ca o concluzie la PDL, nu înțeleg de unde scot propagandiștii din presă băsescieni că PDL este de dreapta ?

Mihai Răzvan Ungureanu vrea să formeze un partid de dreapta. Inițiativa Civică de Centru-dreapta. Hait. Încă unul pe dreapta. După utecistul șef la Universitatea din Cluj, Emil Boc care se închipuie de dreapta, utecistul șef de la nivelul național MRU vrea și el pe dreapta. În esență, așa pe scurt, MRU se declară împotriva socialismului. Ce vrea el pe fond vom vedea în viitor. A primit mii de mesaje de încurajare. Însă primește și critici. După Baconschi și Neamțu, MRU este următorul care ia din PDL viitoarele trupe ale acestei inițiative. Pe lângă Dan Diaconescu cu al lui partid de televizor. Reacțiile greilor din PDL sunt de dezaprobare. Cezar Preda se opune categoric susținerii unor astfel de mesaje.

Dreapta se aglomerează. Cel puțin sub aspect declarativ. Dacă îi iei la bani mărunți nu prea rămâne mare lucru de ei. Dacă PDL ajunge la nucleul de bază al PD, atunci trebuie să vedem, dacă nu avem orbul găinilor, că acel nucleu este socialist, hai, social-democrat, este nucleul pe care Adrian Năstase dorea să îl absoarbă în PSD la începutul anilor 2000. Nu este o crimă orientarea lor social-democrată, o crimă este faptul că au adunat, așa cum spune Preda, toți neaveniții, toți oportuniștii, toți fripturiștii care au avut astfel prilejul să ajungă la bugetul statului pentru a-l căpușa. Toți aceștia au avut și încă mai au suficienți susținători pentru a falsifica identitatea ideologică sub care acționează. Toți se declară de dreapta. Este la modă. Toți vor să scape de gena lor comunistă, nici măcar socialistă, în accepțiunea modernă, europeană, ci comunist-dictatorială.

Mă gândesc la faptul că VUM, anunțat ca fiind modul în care vor fi aleși parlamentarii în toamnă, va avea o mare contribuție la deratizarea scenei politice românești de acești „șoareci și șobolani” politici. Chipurile, de dreapta. Toți au sperat, la fel ca cei din PP-DD, că susținerea populară și listele de partid le vor aduce fotolii de parlamentari. Ei bine, se pare că nu. Iar PDL se adaugă lor. Imaginea negativă a principalilor lideri ai PDL la care se adaugă părăsirea partidului de către liderii locali semnificativi dă puține șanse PDL de a mai ajunge în Parlament la un număr semnificativ de parlamentari care să aibă importanță în lupta politică. Dacă vor suferi înfrângeri severe în alegerile locale, înfrângeri care se prefigurează deja, viitorul PDL va fi destul de negru. Vor mai avea capacitatea de a renaște ? Dacă nu, unde se vor duce pedeliștii ? La Noua Republică, la Inițiativa Civică, la PP-DD, la PNȚ-CD Pavelescu ? Posibil ? Nu. Pentru că nici una dintre variantele de mai sus nu are vocația guvernării. Sunt doar încercări disperate ale unor indivizi de a se impune în viața politică autohtonă. Bănuiesc că, după zbaterile actuale ale indivizilor care se declară liderii noilor formațiuni va urma înregimentarea lor, cu cățel și purcel, la una din formațiunile politice care va domina scena politică în viitor: PNL sau PSD. Iar după debarcarea lui Băsescu din fotoliul de la Cotroceni, agitația clarificărilor ideologice se va accentua.

Deocamdată există o singură formațiune considerată a fi de dreapta în România care și-a confirmat orientarea politică inclusiv prin actul de guvernare. PNL. În rest, doar cluburi și clubulețe de discuții și bârfe politice.