Ponta se joacă cu unitatea USL. Vrea să renunțe la obiectivul de bază „Jos Băsescu !”.

Anul acesta devine, încet-încet, un an de foc. Victor Ponta, de capul lui sau în urma unor decizii „ascunse” ale PSD, încearcă „cusătura” USL. Rezistă sau nu ?!

Amănuntele sunt cunoscute de toată lumea. Interpretările sunt proprii fiecărui cititor de informație politică. Concluziile diferă funcție de interese. Sunt sigur că unele concluzii vor fi „reevaluate” funcție de interese. Așa că ... mă limtez la concluziile mele.

Plec de la un principu la care am apelat și în viața activă: ascunderea gunoiului sub preș nu rezolvă problema. Mai mult, procedeul se încadrează la categoria „cauze care favorizează producerea faptelor reprobabile”. Gunoiul, consecință a consumului sau a actelor umane (indiferent care ar fi acelea), trebuie acceptat ca atare și eliminat prin procedurile stabilite pentru a nu cauza un deranjament celorlalți. Fie vecini buni sau mai puțin buni.

Suntem în mediul politic. Suntem într-o alianță care s-a construit pe limite inferioare și superioare de compromis politic. Social-democrația nu se poate manifesta de la „A” la „Z”, în forma ei pură pentru că intră în contradicție cu liberalismul. Liberalismul, la rândul lui, nu se poate manifesta deplin. Alianța s-a construit eliminând, în cunoștință de cauză, vârfurile, inferioare și superioare, ale social-democrației și liberalismului. În ultimul timp însă, Victor Ponta aduce din ce în ce mai des în discuție cele convenite. Vrea să obțină de la liberali o cedare la angajamentele asumate atât în contractul politic al USL cât mai ales în angajamentele asumate față de populația care a adus USL la guvernare.

Nu cred că ultimele ieșiri ale lui Ponta sunt o reacție la criticile PNL cu privire la desemnarea procurorilor șefi de la parchete. Nu cred pentru că declarațiile lui Ponta sunt însoțite de acțiuni ale miniștrilor PSD, cum este Niță, care a găsit o formă de subvenționare a termocentralelor și mineritului prin luarea abuzivă a banilor necesari de la populație. Socialism în stare pură. Nu cred  deoarece există acel pârdalnic acord de coabitare între Băsescu și Ponta care, după aranjamentul cu procurorii, vine cu renunțarea la sloganul „Jos Băsescu !”, care, spune Ponta în fața alor lui, poate fi un slogan și nu un obiectiv politic. La aceasta se adaugă o măsură propusă liberalilor în stil băsescian: impozitarea suplimentară cu 10% a veniturilor peste 1000 euro.

Cea mai gravă (toate sunt deosebit de grave !) este cea care reflectă renunțarea la obiectivele formării alianței USL și ale campaniilor electorale din anul 2012. „Jos Băsescu !” nu este doar un slogan. Este o sinteză a unor obiective politice. Este, pe de altă parte, angajamentul luat de USL că va reface România distrusă de un regim totalitar și corupt. Că va readuce statul în limitele sale sociale, că statul va fi al cetățenilor și nu al unor speculanți politici. Este cererea majoră a populației care a ieșit în stradă în 2011-2012.  „Jos Băsescu !” este sinteza tuturor obiectivelor politice ale USL în acest mandat. Nu este vorba despre omul Traian Băsescu. Este vorba despre un regim politic tiranic, în care serviciile speciale, procuraturile, instanțele de judecată, ministerele și organizațiile civile arondate au instaurat și promovat toate ingredientele regimurilor totalitare. Românii au fost atenționați că România nu le mai aparține, că statul nu este al lor, că dacă nu le convine pot pleca în țările lumii să își trăiască soarta. „Jos Băsescu !” înseamnă eliminarea tuturor acestora.

PSD dorește să continue politicile lui Băsescu. PSD nu mai dorește alianța cu PNL. Asta înțeleg eu din ultimele manifestări ale lui Victor Ponta.

Dar suntem doar la început. Este prematur, consider eu, ca PNL să accepte ruptura de PSD, să facă primul pas pentru separare. Înclin să cred că în această perioadă de confuzie mulți oameni vor acuza PNL pentru părăsirea USL. De aceea cred că PNL trebuie să rămână în USL și să se opună ferm derapajelor PSD, indiferent dacă sunt enunțate de Ponta sau miniștrii PSD.

Dacă nu sunt bani la buget, Ponta trebuie să opteze pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale. Fără milă. Iar cheltuieli aiurea sunt. Niță își face minister cu cheltuieli care pot fi evitate. Din nefericire, Niță este tipul de „manager” care își hrănește orgoliile și interesele proprii decât să rezolve probleme ale guvernării țării.

Undeva, în adâncul sufletului, am avut o mare îndoială față de PSD. Văd că îndoiala își primește confirmările. PSD-ul lui Adrian Năstase a renăscut sub conducerea lui Ponta. Suntem pe cale a înlocui dictatură lui Băsescu cu dictatura PSD sub Ponta. Elevul lui Năstase.

Parodia generalilor.

Senatul a aprobat proiectul de lege privind statutul cadrelor militare. Generalii urmează să iasă la pensie mai devreme decât până acum. Doar cei din MApN și MAI. Ceilalți, din celelalte servicii cărora li se aplică statutul cadrelor militare, rămân cu vechea reglementare. Ies la pensie la 60 de ani.

Încă odată s-a făcut voia lui Băsescu, voie care nu a constat în explicația idioată a acestuia când a retrimis legea la Parlament:

"Înţeleg că unii o iau ca fiind o joacă, ca fiind un joc al preşedintelui sau mai ştiu eu ce alte interpretări dau. Eu vreau să vă spun că această lege este plecată pe o iniţiativă legislativă a câtorva parlamentari. A fost respinsă în Camera Deputaţilor şi a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională. Pot să o interpretez ca fiind o lege care reflectă ori un act de trădare naţională - şi sunt responsabil de ceea ce spun - ori un act ce vădeşte o profundă prostie", Agerpres.

Eu înclin să fiu de acord cu cele spuse de grl. Dobrițoiu, om care a fost în sistem, om care știe ce spune când vorbește despre cariera de militar: "Un ministru politic nu poate şti care e nevoia operaţională pentru menţinerea încadrării pe un post. Nu poţi să ţii un general de brigadă până la 60 de ani. Uzura fizică e foarte mare”. 

Pot fi de acord cu ideea că cei care au ajuns la grad de general pe alte criterii decât cele militare, care în perioada copilăriei și tinereții au lucrat în viața civilă și apoi prin pile și relații au primit un grad militar de ofițer „evoluând” în timp până la gradul de general pot „lucra” mai mulți ani pe o funcție de „frecat țiparul” în structurile militare sau polițienești. Dar aceștia nu mai sunt generali, specia militar de carieră. Sunt generali specia „pile și relații”. Pentru aceștia eu unul nu am nici o stimă. Ca fost militar de carieră am detestat și detest și astăzi nebunia apărută de pe timpul comunismului când interesele politice au distrus cariera militară. Atunci au fost impuse locuri la instituțiile militare pentru „muncitori”, persoane alese politic pentru a contracara evoluția absolut necorespunzătoare pentru PCR din armată unde se formase o cultură militară autentică. De pe atunci „politrucii” erau preferați în selectarea cadrelor de conducere - erau la comandă o groază de tâmpiți -, de pe atunci erau avansați în gradul următor cu preferință politrucii, de pe atunci sistemul de pile a fost perfecționat. După 1990, sub „înțelepta conducere” a lui Ion Iliescu, când au ajuns în funcție de demnitate publică tot felul de panarame pe baza pilelor politice, fenomenul s-a amplificat. Șoferii au devenit subofițeri iar în timp, după ce absolveau niște facultăți de mântuială, ofițeri, iar de aici până la a ocupa funcții de conducere nu a mai fost greu. Brancardierii și asistenții sanitari au devenit medici, iar de aici nu a mai fost mult până să ocupe funcțiile de conducere în instituțiile medicale. Culmea a fost atinsă sub Băsescu când pilosul Gabriel Oprea și-a construit cariera militară avansând în grade de general fără să știe nici el cum.

Am ajuns să avem mai mulți generali și colonei decât militari din forțele combatante. Iar în MAI stricăciunile sunt atât de mari încât a dispărut cultura organizațională. Anomaliile arătate de presă, atunci când presa își face treaba, sunt produse de „paranormalii” care au văzut în profesiile active în MAI o sursă de venituri și posibilități de afaceri nu o profesie.

Sincer, îmi doream ca Parlamentul să îi dea cu tifla lui Băsescu.

SUERD, o provocare europeană la Dunăre.

„Comisia Europeană (CE) le cere celor opt state membre implicate în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), la care se adaugă Croaţia, care va adera în iulie, să includă SUERD în planurile lor pentru programele din cadrul capitolului de politică regională din perioada de programare 2014-2020, în primul raport al CE privind implementarea strategiei, dat publicităţii marţi la Bruxelles”, Agerpres.

În total, în SUERD sunt implicate 14 state, dintre care opt membre UE - Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România - şi şase nemembre - Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Ucraina şi Republica Moldova. Croația este inclusă, în cadrul programului de sprijin al UE, în rândul statelor membre.

SUERD devine un amplu program european în cadrul capitolului de politici regionale. Se dă exemplul euroregiunii Mării Baltice. Pentru statele din Balcani, cum sunt Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru, SUERD vine ca o mănușă pentru integrarea în UE. Pentru Moldova și Ucraina, participarea la SUERD este legată de participarea acestora la politica regională alături de România.

Cu referire la Ucraina, înclin să cred că Ucraina va forța nota încercând să ceară fonduri europene pentru dezvoltarea comunicației pe canalul Chilia cu ieșire la Marea Neagră pe canalul Bâstroie, canalul cu bucluc care a afectat grav relațiile Ucrainei cu România pe timpul guvernării Năstase, atunci când Geoană a dovedit că este un tembel în calitate de ministru de externe.

Tot cu referire la Ucraina, există un mare impediment pentru dezvoltarea regională în relațiile cu România. Chiar de ar fi sub egida UE. Tratatul de frontieră cu Ucraina este în spiritul fostului tratat de frontieră cu URSS din 1956, iar acordul de exploatare a apelor de frontieră încheiat pe timpul guvernării CDR este absolut restrictiv. Sincer, fără modificarea unor prevederi din aceste documente internaționale nu văd cum se va dezvolta o relație România-Ucraina. Ucrainienii au negociat cu noi cu consiliere rusă astfel încât nu este permisă nici o dezvoltare pe cursurile de apă de pe teritoriul uneia din țări pe considerentul că ar fi afectat cursul de apă de pe teritoriul celeilalte țări. În fine, sunt mai multe amănunte care mă fac să consider că implicarea Ucrainei în SUERD este doar de ochii lumii sau pentru a obține niște „ciubucuri europene”.

Pentru relația cu Bulgaria, SUERD este perfect. Putem continua politicile comune pentru exploatarea eficientă a Dunării, sub toate aspectele. După câte văd, ele sunt deja înscrise în SUERD și luate în calcul de Comisia Europeană: Interconectarea regiunii Dunării, Protejarea mediului, Creşterea prosperităţii şi Consolidarea regiunii Dunării.

Mă bucur să aflu așa ceva. Îmi place.

Retrocedările spre soluția convenită cu CEDO.

Agerpres. „Ponta: Textul Legii retrocedărilor a fost convenit cu CEDO; miercuri Guvernul iniţiază procedura angajării răspunderii”.

"S-au întors colegii mei de la Strasbourg şi miercuri venim în Guvern şi ne angajăm răspunderea pentru Legea retrocedărilor", a afirmat Victor Ponta, la România TV. 

Dreptul de proprietate a fost mereu și mereu fracturat și faultat. Legea română a fost aplicată cu fervoare, de unii judecători, motiv pentru multe și copleșitoare procese la CEDO până când CEDO s-a săturat să tot corecteze instanțele românești și a cerut imperativ statului român să rezolve odată pentru totdeauna problema dreptului de proprietate cu aplicare în cauzele retrocedărilor.

Negată sau nu, de către politicieni, legea va fi aplicată cu garanția dată de informația că CEDO și-a dat acordul cu privire la construcția ei. Asta înseamnă că hotărârile instanțelor vor fi în litera și spiritul acestei legi și nu a bunului plac politic. Evident, legea va fi contestată, în toate formele, inclusiv la Curtea Constituțională, de cei care au „cumpărat” drepturile succesorale sperând să obțină beneficii uriașe în urma complicității cu politicienii locali.

Guvernarea USL intră în zona paradoxului. Retrocedările și reconstituirile drepturilor de proprietate au fost cumplit afectate de liderii politici care au fost și Președinți ai României: Ion Iliescu și Traian Băsescu. Amândoi au fost pe aceeași linie de conduită cu privire la retrocedarea proprietăților succesorilor de drept. Amândoi au calificat dreptul de proprietate ca „un moft”. Victor Ponta, ca urmaș al lui Ion Iliescu la conducerea PSD are șansa istorică să repare, pentru imaginea PSD, abordarea comunistoidă a acestui partid cu privire la dreptul de proprietate.

Această problemă a României este una de fond. O problemă care privește fondul democrației în România. Sper ca acum să fie rezolvată. O lege acceptată de CEDO în materie „albește” o „gaură neagră” a democrației în România. Având în vedere că majoritatea instanțelor românești au manifestat voința de a aplica, în cauzele deduse judecății, cu precădere, dreptul internațional în materie în contradictoriu cu legislația română nereformată, înclin să cred că soluția aleasă de Guvernul USL va fi salutată cu multă satisfacție.

De la „război” la „pace”. Criza procurorilor.

Crin Antonescu a fost aseară la Răzvan Dumitrescu. Victor Ponta, a fost la România Tv. La „tonomatul” Ciutacu.

Răutăcios, pot spune că fiecare a fost la „televiziunea lui”.

Din expozeul lui Crin Antonescu și răspunsurile care au fost date întrebărilor telespectatorilor, eu am dedus că momentul „crizei procurorilor” a fost depășit. Din partea lui Victor Ponta, depășirea momentului a fost clamată de la bun început, imediat după declanșarea ei. Pentru Victor Ponta, deciziile luate au fost ca un act de comandament militar. Pentru civili (fără a fi un periorativ) este un sacrificiu săvârșit pentru atingerea unui obiectiv important fără de care eforturile anterioare nu pot fi puse în valoare. Pentru Crin Antonescu, efortul nu se justifică.

Pot spune că amândoi au dreptate. Pot spune că din discursurile lor reiese acest lucru. Își dau dreptate unul altuia fără a renunța la poziția proprie. Cine nu vrea să vadă nuanțele acestea, va rămâne de o parte sau alta și va consuma propria satisfacție sau nefericire fără însă a putea influența mersul evenimentelor. Eu nu am timp de regrete. De la declanșarea crizei procurorilor mi-am propus să văd cum se soluționează, nu cum poate fi adâncită. Ruperea alianței ar fi fost cea mai mare greșeală ce se putea comite.

La Hotnews este o bună desfășurare a discuției lui Crin Antonescu cu Răzvan Dumitrescu. Concluzia mea, în afara cuvintelor puse „pe hârtie”, este că a fost dată o explicație largă publicului Antenei 3 privind relația în USL în urma evenimentului. Relația continuă, Crin Antonescu și PNL doresc ca partenerul Victor Ponta și PSD să aibă coloană vertebrală în actul de guvernare și să ridice România (atât cât este ea de înaltă !) atunci când România este în relație cu partenerii externi și să scoată din ecuația puterii și în special a guvernării pe Traian Băsescu, un președinte ilegitim, care a fost sprijinit la referendum de o Curte Constituțională printr-un act ilegal să rămână în funcție. Restul ... sunt vorbe. Interesante, incitatoare, mobilizatoare pentru cei cu adrenalină în exces, demoralizatoare pentru alții însă ... doar niște vorbe care revin asupra unor aspecte deja explicate cu alte ocazii. Nu mai țin de evenimentul în cauză. Doar îl nuanțează.

La România Tv, Victor Ponta și-a expus poziția. Nu am urmărit emisiunea. Nu urmăresc acest post. Preiau doar informația dată de Hotnews.

Semnalul dat de Victor Ponta se poate concentra în afirmația lui:

„Ponta despre declaratiile lui Crin Antonescu (RTV): Am invatat sa nu mai am orgolii inutile. Am toata incredera in Crin Antonescu”.

A fost evocată și desemnarea unui ministru la Justiție. A fost vorba și despre Predoiu, Ponta recunoscând faptul că s-a gândit la el însă nu își mai dorește „un motiv de ceartă cu PNL așa că această nominalizare nu se va face. Normal. Desemnarea unui ministru al Justiției este un act politic și va trebui să fie acceptat de cealaltă parte mai ales după ce PNL, din cauza desemnărilor de la parchete, a hotărât să renunțe la minister.

În relația PNL-PSD vor continua frământările. PNL a anunțat că renunță la un minister și nu dorește altul în loc. Ei bine, după părerea mea, PSD va trebui să pună în loc ceva. Mă gândesc la celelalte ministere, la proiecțiile miniștrilor liberali care, probabil, vor fi puse pe masa negocierilor în vederea susținerii lor de către PSD. Mă gândesc la acele propuneri care au fost enunțate, auditate însă nu au fost acceptate de social-democrați pentru motive care țin exclusiv de politică și imaginea publică a PSD. În partea financiară, unde Chițoiu are niște proiecte privind măsurile fiscale, în partea de infrastructură un Fenechiu are în vedere o autostradă din Moldova spre Transilvania, în economie unde Vosganian are nevoie de decizii politice ferme pentru reformarea sistemului etc. Sunt sigur că renunțarea la Justiție are în vedere ceva care poate avea un impact pozitiv în alte domenii ale politicii guvernamentale. Ceva care poate duce la creșterea vizibilității miniștrilor PNL în scopul valorificării politicilor de dreapta. Nu cred că exagerez când spun că PNL va căuta să profite de această guvernare pentru a demonstra populației că pot fi luate măsuri de dreapta care să ducă la bunăstarea populației și nu la jefuirea ei, așa cum a făcut PDL sub conducerea lui Traian Băsescu.

Pentru mine, litigiul cu procurorii este închis. Sunt alte priorități în fața PNL care pot fi împlinite doar în cadrul alianței USL. Mai puțina încredere a lui Crin Antonescu, exprimată ieri, este un semnal pentru Victor Ponta și PSD că alianța poate avea succes dacă se lucrează împreună și, neaparat, dacă Victor Ponta înțelege că Traian Băsescu nu poate fi făcut părtaș la guvernare.

Blaga mută inteligent. Adriana Săftoiu purtător de cuvânt.

Vasile Blaga acționează predictibil. Reface PD, convingând foste personalități ale partidului să revină la matcă. Adriana Săftoiu este un caz concret.

Adriana Săftoiu este membru al PDL, afirmă Vasile Blaga ! Mediafax. A subliniat apartenența la partid în mod special. Faptul că Adriana Săftoiu va fi purtătorul de cuvânt al PDL sub coordonarea lui Liviu Negoiță și cu sprijinul Robertei Anastase poate induce ideea că Vasile Blaga și-a luat o măsură asiguratorie cu privire la eventualele defecțiuni din partea celor doi. Este evident faptul că Adriana Săftoiu are suficientă experiență în comunicare, este o profesionistă, că are suficiente motive să nu ancoreze partidul în siajul lui Traian Băsescu care se va „bâțâi” politic prin intermediul Mișcării Populare, că va fi, la nevoie, o punte de legătură cu PNL unde nu se înțelege cu actuala conducere însă mai are, încă, simpatii.

Jurnaliștii au speculat că desemnarea Adrianei Săftoiu este o mișcare anti-Băsescu. Blaga a parat spunând că nu. Personal, îl cred. Îl cred pentru că Blaga se comportă ca un câștigător. A câștigat meciul cu Băsescu și știe foarte bine că timpul va curge în favoarea lui. Știe că în gena politică a pedeliștilor există plăcerea de a fi conduși cu mână fermă. Să nu uităm că majoritatea pedeliștilor, sunt bugetari. Prin politicile duse agresiv de PDL pe timpul lui Boc, membrii PDL au devenit beneficiarii sinecurilor în administrația publică. Liber-profesioniștii sunt la alte partide.

Cu Adriana Săftoiu, Blaga a rezolvat și o problemă legată de discursul politic cu referire la PNL. Nu este exclus ca exclusivismul să fie temperat, în timp se va ajunge probabil la moderație. Trebuie făcut loc, din timp, compromisului. Blaga știe foarte bine că viitorul PDL este alături de PNL. Dovada o am din prima exprimare a Adrianei Săftoiu: comunicarea va urmări confirmarea poziționării PDL ca partid de centru-dreapta ! Este evident, azi, că la centru-dreapta se află PNL și PDL. Sunt singurele partide cu potențial. PNL are de trecut un prag de creștere iar PDL trebuie să se oprească din scădere. Din 2016 PNL se va opune PSD iar cel mai apropiat aliat al său va fi un PDL reformat. În plus, prin separarea lui Băsescu de PDL, cerbicia cu care PNL lupta împotriva PDL se va atenua. Băsescu era „cancerul” care afectase PDL până acum. Rămân totuși acei membri ai PDL care constituie un impediment și azi dar și mâine pentru relații normale între PNL și PDL. Boc, Udrea, Anastase, Macovei, Cristian Preda etc. Cei care au pus în aplicare cu cinism și dușmănie față de români politicile aberante și distructive ale lui Băsescu la îndemnul consilierilor lui care, ieri, s-au lansat în aventura Mișcării Populare.

PDL rămâne un adversar pentru PNL. Să fie clar. Pe partea de centru-dreapta suntem în fața unui sistem de vase comunicante. Funcție de prestația publică a celor două partide, populația va trece într-o parte sau alta. Cei mulțumiți de PNL vor veni de la PDL. Și invers. Pe partea PSD lucrurile sunt clare. PSD a acaparat tot ce a putut acapara. Nu mai are adversari pe centru-stânga. PSD și-a terminat creșterea. Fluctuațiile în plus sau minus în simpatia populației nu vor fi semnificative. Pe partea de centru-dreapta, fluctuațiile vor avea sens, vor fi majore, cu procente care pot duce la putere. O prestație inteligentă în administrația publică și în fața publicului, cu filiale locale puternice, poate lua, în timp, de la PSD procente și personalități.

Adriana Săftoiu a revenit în PDL. Modelul va fi urmat de alții ? Îi va stimula pe cei care au venit de curând în PNL ? Posibil.

Mă gândesc la Frunzăverde și Stănișoară. Dacă aceștia vor rămâne în PNL, scopul lor va fi acela de a uni PNL cu PDL, sub orice formă. Dacă însă vor alege să sprijine PDL, vor pleca. Mai ales că PNL și-a „betonat” aparteneța la ALDE iar ei sunt susținători fermi ai trecerii PNL la Popularii Europeni. Nu este exclus ca aceste apartenențe să fie motive suficiente de separare a apelor.

Băsescu vrea să guverneze prin referendumuri !

Mișcarea Populară a ieșit la restaurant, la o cafea, în frunte cu „tatăl” ei.

Este evident că vorbim despre o mișcare politică simulată, ascunsă sub „umbrela” unei organizații civice. Conducerea Mișcării Populare este formată din consilierii lui Băsescu de la Cotroceni și „consilieri” din mediul academic, autorii studiilor ce au fost la baza catastrofelor sociale și administrative pe timpul guvernărilor Boc.

Fără echivoc, Băsescu a declarat că „nucleele județene” ale mișcării să se formeze cât mai repede și că oamenii vor veni alături de aceasta pentru a-i oferi lui un sprijin în realizarea proiectelor ca Președinte al țării. Mediafax.

Este mai mult decât evident că ne aflăm în fața unei acțiuni politice. Băsescu își face partid. Se folosește de consilierii prezidențiali pentru crearea nucleului de conducere a noului partid la care aduce diferite personalități din mediul academic, cu care a mai lucrat în timp pentru crearea strategiilor prezidențiale existente pe site-ul Președinției cu privire la administrație, sănătate, învățământ, modificarea Constituției etc. Chiar declară acest lucru.

Marian Preda. Șeful unei comisii prezidențiale și părintele unui discutat și contestat studiu sociologic este „alesul” lui Băsescu în fruntea mișcării. Având alături pe Cristian Diaconescu, Sebastian Lăzăroiu, Daniel Funeriu, Bogdan Drăgoi, Dorel Onaca, Bogdan Oprea, Bogdan Hriţuc, toți intimi ai lui Băsescu, consilieri prezidențiali, individul are misia de a promova, de fapt, ceea ce ei au lucrat în timp cu susținerea lui Băsescu. Este evident că în acest sens, va căuta să aducă în fruntea mișcării pe toți cei care au lucrat în timp la administrația băsesciană. Are nevoie de lideri locali ai mișcării, are nevoie de membri care să acopere condiția prevăzută de lege pentru transformarea în partid politic la momentul în care această transformare este o necesitate. Iar din discursurile de ieri se pare că prima țintă o constituie alegerile euro-parlamentare. Iar o primă candidată a mișcării este nimeni alta decât Elena Băsescu (EBA), foarte hotărâtă să părăsească PDL care nu o mai reprezintă.

Exhibiționism. Băsescu și acoliții lui comit un viol în grup asupra Constituției în public, în fața tuturor. Declarația lui Băsescu prin care anunță că nu mai are nevoie de partidele politice pentru a-și îndeplini obiectivele personale ca Președinte al României și că Mișcarea populară îi este suficientă mă duce cu gândul la faptul că în anul ce urmează vom avea parte de mai multe referendumuri consultative pentru tulburarea mediului politic. Are această putere, consultarea Parlamentului fiind doar așa, ca o etapă pentru îndeplinirea caracterului formal prevăzut de art. 90 din Constituție.

Mișcarea Populară va avea o vizibilitate maximă prin susținerea referendumurilor prezidențiale. Să vedem câți dintre pedelici se vor alinia agresiunii ce va fi promovată de Băsescu asupra Parlamentului, Guvernului și cetățenilor țării.

Prostia nu doare. Dovada este MRU.

În „Cotidianul” citesc, cu întârziere, știrea despre MRU și gândirea lui politică.

„„Întrebat de jurnalişti dacă USL se va rupe în viitorul apropiat, Mihai Răzvan Ungureanu a răspuns: „E ca şi cum am rupe socialismul în două. Sigur că se poate. Unii sunt troţkişti, mai ales partea care umblă cu tricourile lui Che Guevara, iar alţii par să fie un pic mai moderaţi, mai menşevici cumva””.

„Dacă se rupe prea devreme, vă spun sincer, creează tuturor o problemă pentru că iar ne simţim în situaţia de analiza complicatele moduri de a face politică ale domnului Antonescu şi ale domnului Ponta. Dacă se rupe prea repede şi PNL-ul rămâne în drum, ceea ce e foarte posibil, câştigă PSD-ul şi ne liniştim cu toţii, deci socialiştii au revenit la putere fără să fie nevoie să concubineze cu şoricelul PNL-ist”, le-a mai spus Ungureanu ziariştilor.

Dacă o spunea Blaga, de exemplu, care conduce un partid cu potențial, mai treacă meargă. Poți specula că face parte din lupta politică. Dar când o spune un parazit politic, cum este MRU, îți faci cruce. Eu înclin să cred că MRU va fi urmașul lui Vadim Tudor. La fel de aiurit și de tembel.

PDL îi mai transmite odată, lui Băsescu, că este „depășit”.

CNC-ul PDL confirmă, după două săptămâni de la Conveție, că vrea să fie altceva decât a fost în era Băsescu.

Pe undeva, cu mare întârziere, PDL se înscrie în trendul așteptărilor populației. Populația a transmis lui Băsescu că epoca lui a apus, de mai mult timp, de prin 2009 (când alegerile au fost grosolan fraudate de Blaga și alții ca el care „au lucrat” în favoarea lui Băsescu și contra poporului român). De atunci, contrar rezultatelor alegerilor parlamentare, europarlamentare și prezidențiale Băsescu și apropiații lui au tot scăzut în fața populației. PDL s-a ținut „băț” ignorând realitatea. La toate acestea s-au adunat catastroficele măsuri guvernamentale ale lui Boc și șleahta de anormali din PDL, UDMR și UNPR care erau să ducă România la dezastrul complet. Dezastru confirmat de pierderile inutile de vieți omenești, pierderi care se petrec și în prezent ca urmare a destructurării sistemelor de stat care au menirea de a asigura un înalt nivel de trai a populației guvernate.

Fără a recunoaște direct că au ratat impardonabil, pedeleprele au virat către o anume normalitate în raport cu societatea. Au renunțat la Băsescu și au ales varianta Blaga care, în decursul timpului, a făcut dovada că are capacitatea să colaboreze cu alte formațiuni politice respectând convențiile încheiate (Blaga a fost împotriva ruperii alianței DA, Blaga s-a opus reducerii salariilor, s-a opus unor măsuri de „reformă” în MAI inițiate de habarnistul de la Cotroceni etc., însă nu a dus până la capăt opozițiile sale devenind, astfel, complice la genocid și catastrofă). Dacă la Convenție s-a ajuns la un oarecare echilibru în alegerile pentru președintele partidului, la CNC balanța a înclinat, hotărât, în favoarea lui Blaga și a propunerilor lui.

„Cotidianul” titrează hotărât: „Pedeliștii au ales "locotenenții". Udrea, o nouă înfrângere în fața lui Blaga”.

Ei bine, eu pun în locul lui Udrea pe Băsescu. O consider pe Udrea doar un instrument băsescian. Mă gândesc că pe undeva, în tainița sufletului lui Băsescu, a existat un sâmbure de speranță că acoliții lui Udrea vor lua mai mult, că Udrea va fi, din umbră, unul dintre decidenții PDL până la momentul în care el, Băsescu, scăpat de limitele președinției, va putea să se implice în formarea „dreptei românești” după chipul și asemănarea sa. O dreaptă hâdă, criminală, trădătoare de neam și țară. Practic, PDL îi arată lui Băsescu că timpul lui a trecut. Că așa cum s-a despărțit de Petre Roman și idealismul lui social-democrat orientat ferm către centrul spectrului politic, cu evidente influențe de dreapta în special în domeniul politicilor economice, așa se desparte și de el, de Băsescu care, deși declară că este de dreapta se comportă ca un dictator african sau sud-american. Iar o astfel de linie politică nu are cum fi de dreapta, îi lipsește elementul fundamental al oricărei politici de acest fel: respectul față de drepturile și libertățile fundamentale ale omului, protejarea acestora ca formă explicită de guvernare.

Roberta Anastase, susținătoarea lui Udrea va avea obligația de a transmite populației ceea ce PDL consideră că trebuie să știe tot poporul. Va trebui să îl scoată pe Blaga în față ca „far călăuzitor” al aspirațiilor de dreapta ale PDL și poporului său votant. Va trebui să deschidă fronturi de luptă mediatică contra „dușmanilor” PDL indiferent că sunt din USL (aici va lucra fără reținere) sau FC ori PNȚ-CD (care vor să ia de la PDL personalități pentru a mai crește și ele în spațiul public) iar peste un an sau doi va lupta contra Mișcării Populare a lui Băsescu care va dori să înlocuiască PDL pe scena politică. Va fi interesant de observat cum se va descurca Anastase. Mai ales că are deasupra un Blaga care dă dar și ia.

În concluzie, Blaga îi arată, încă odată, ușa lui Băsescu. Indiferent de vorbele ce vor fi spuse în timp, gratulările reciproce, fondul problemei este clar. PDL a reușit, cu greu, să se despartă de Băsescu. Să urmărim consecințele. Curând vom vedea reacțiile lui Băsescu pentru că individul este predictibil. Nu cred că va mai filma o scenă lacrimogenă de despărțire. Dar va face ceva ce va avea ca finalitate respingerea lui de către PDL.

Mircea Geoană. Sunt cel mai potrivit ...

Mircea Geoană insistă. Insistă să afirme că este cel mai potrivit să fie Președintele României.

Își va susține poziția la ProTv, comunică Mediafax.

La ProTv. Oare de ce nu mă miră ? Este evident că oamenii lui Sârbu după ce au tras tare pentru Băsescu acum se chinuie să contribuie la destrămarea USL. Ultimele evenimente arată că momentul este bun.

Crin Antonescu a declarat că acea infamă coabitare între Ponta și Băsescu trebuie dezavuată, Ponta a jucat o partidă de poker politic cu Băsescu la nivelul parchetelor, unii dintre liderii PSD acuză PNL că le fură primarii, socrul Sârbu este nemulțumit că Antonescu nu „pune botul” la aranjamente de culise politicianiste la Senat ... Oportunistul Geoană simte că este momentul să mai toarne niște gaz pe foc. Și toarnă.

Sunt sigur că Ponta și alții din PSD vor spune, ferm, că au un contract cu PNL și că doresc să îl respecte. Hm. Mă gândesc că în urma frământărilor vor mai avea și alte cuvinte de spus. Ar fi timpul. Dacă se vor comporta ca până acum, nu este exclusă posibilitatea ca staff-ul lui Ponta să caute „acele motive posibile” pentru o eventuală cale separată de PNL.

Cum-necum, Geoană se comportă ca un senzor. Când se agită Geoană, precis sunt anumite discuții în PSD.