Va fi sau nu va fi ?

Va fi sau nu va fi MRU director la SIE ? Aceasta este întrebarea. Existențială. Azi. Pentru unii. Pentru alții, nu.

Dacă va fi să fie, MRU își poate continua acțiunea de „modernizare” a Serviciului (se lăuda cu ani în urmă că a inițiat și a desfășurat, pe timpul mandatului, acțiuni de modernizare a SIE !). Între timp, ca orice persoană cu o instruire peste medie, a mai meditat. Se poate spune că va fi în mediul lui.

Dacă nu va fi să fie, MRU va rămâne parlamentar. Cu regretul că nu a fost să fie și cu niște resentimente față de unii oameni politici. Cu consecințele de rigoare.

Iohannis va desemna altă persoană. Cu sau fără consultări. Are, undeva la sertar, varianta pregătită. Și el va avea ceva resentimente. Chiar dacă a declarat, în mai multe rânduri, că politica nu se face cu sentimente, va avea „un cui” pentru unii. Îl va folosi. Fără a face valuri în media. Sunt suficiente zone în care media nu ajunge, nici să vrea.

Nominalizarea lui MRU are însă meritul ei. Politic, arată poziția forțelor. Tendințele. Până acum, tendința semnificativă este aceea de concentrare a susținerilor pentru Președintele Iohannis. Interesul politic este major. Majoritatea politicienilor se poziționează cât mai aproape de putere. Dacă nu la putere, măcar pe aproape. În jurul ei. Alături de ea.

Tot politic, această nominalizare „scoate măștile” forțelor politice, forțează alianțe sau viitoare alianțe, evidențiază „aliații” și „adversarii”. Forțează alegerea partenerilor politici, membri ai actorilor politici aliați.

Cumva, are rolul de a defini forțele ce se vor înfrunta la alegerile viitoare.

Alianța la guvernare este cea mai încercată de această nominalizare. UNPR profită de situație și se întărește. În dauna PSD și a ALDE tăricenist. Încet-încet ocupă rolul de „balama” politică, rol pe care Tăriceanu și Constantin îl țintesc în urma fuziunii. ALDE tăricenist se postează, agresiv, împotriva Președintelui Iohannis. Poziția lui Tăriceanu slăbește încercările PSD de a se menține pe o linie moderată în raport cu Președintele Iohannis. Contaminați de Tăriceanu, Ponta și ai lui au adoptat un un discurs conflictual. În plus, au început să impună, cu forța, modificări legislative care slăbesc capacitatea instituțiilor statului de a lupta contra actelor de corupție. Se va reflecta în aprecierea populației față de PSD. Klaus Iohannis va putea, atunci când va considera necesar, să îi arate pe cei din PSD ca fiind „dușmanii” progresului României. Îi va arăta ca fiind cei care se opun modernizării statului. PSD va simți efectul declarațiilor. Va fi nominalizat. UNPR va fi deoparte. Va primi ce va pierde PSD. Tăriceanu și ALDE al lui va pierde fără a fi nominalizat. De fapt, la ALDE tăricenist nici nu ai ce nominaliza.

Cât privește PNL, acesta va suferi unele convulsii. Nu mari, mai mici, însă cu o oarecare importanță. PNL este în perioada evaluărilor. Cu cine va merge mai departe în prima linie ? Cine vor fi cei din linia a doua, a treia, cine sunt cei care formează partidul ? Cum arată „oastea” liberală ? Fără doar și poate că se va ajunge la eliminări. Fără a opri atragerea unor noi membri în oastea de rând, a unor personalități pentru fruntea oastei. Nu este bine să ai alături pe unii care îți bagă cuțitul în coaste când tu ești convins că aceia îți apără viața. O oaste la război nu agrează sentimentalismele, îndoielile, vorbele de panică, harababura, lipsa susținerii logistice etc.

Nominalizarea aceasta are meritul, pot spune așa, de a arăta cine sunt cei cu care poți merge la luptă ca partid. După unele reacții, trag concluzia că unii liberali ar trebui să își caute alt partid în care să evolueze. Îl au pe Tăriceanu la dispoziție. Le-a făcut chip cioplit din ALDE. Au și icoană de închinat. Experiențele anterioare ne ajută să vedem că organizațiile PNL nu au dispărut odată cu plecarea liderilor locali chiar dacă aceștia au ocupat la un moment dat funcții de demnitate publică sau au îndeplinit funcții înalte în partid. Vor fi plecări sau retrageri. Asta este. Intrarea și ieșirea din partid este un act de voință individuală. Când nu mai accepți linia partidului, cauți o altă linie politică de care să beneficiezi.

Cu sau fără finalitatea dorită, nominalizarea lui MRU la funcția de director SIE aduce multe clarificări. De nu va primi votul, MRU va primi, într-un viitor mai apropiat sau mai depărtat, o funcție de demnitate publică, alta decât cea de parlamentar. În PNL are acest drept. Acum, câștigat pe drept.

Pentru că nu am de gând să las sentimentele să mă copleșească, voi sprijini, în continuare, PNL în deciziile sale politice. Cum pot eu.

Alo ! Constituționalistul Gheorghe Iancu ! Mai ușor cu pianul pe scări !

La Digi24 (aici), s-a „produs” expertul, constituționalistul, profesorul Gheorghe Iancu cu afirmația ciudată că o lege bate constituția !

Afirmația este de râs. Din cauza faptului că a fost preluată și rostogolită în media pentru mai buna aburire a oamenilor, a devenit de plâns.

Auzi ce spune ciudatul constituționalist:

„Există o lege pentru SIE care prevede acest lucru și ea primează în fața oricărui alt text juridic, pentru că este o lege specială, a explicat la Digi24 profesorul de drept constituțional Gheorghe Iancu”.

Am mai spus, pe facebook, că trebuie să ne uităm cu atenție la datele problemei.

Legea în cauză a fost adoptată în 1998. Constituția actuală este din 2003.

În Constituție este un articol (art. 154) care poartă denumirea „Conflictul temporal de legi”, articol care abrogă, in extenso, toate normele cuprinse în legile în vigoare care nu sunt în concordanță cu prevederile Constituției.

„(1) Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituții”.

La alin. (2) este dată în sarcina Consiliului Legislativ obligația de a examina conformitatea legislației cu actuala Constituție și a face propunerile necesare Parlamentului sau Guvernului.

Nu știm dacă a reușit Consiliul Legislativ să facă asta, nu știm dacă Parlamentul a primit propunerea de modificare a legii SIE, nu știm dacă există sau nu vinovați. Ce știm cu siguranță, este că prevederile din legea SIE care contravin Constituției au devenit nule. Nule de drept.

Îi spun constituționalistului cu idei ciudate că „specialitatea” unei legi se ia în considerare la același nivel al legislației. Specialitatea unei legi nu își depășește nivelul de putere. O lege organică este specială pentru una ordinară iar Constituția este specială pentru toate legile adoptate. De aceea există art. 1 alin. (5) care prevede că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

Nașparliul constituționalist compară situația actuală cu cea a lui Șova și a Regulamentului Senatului. Pardon ! Legea privind Statutul senatorilor și deputaților (care a stat la baza construirii Regulamentului !) este din 2006, ulterioară intrării în vigoare a Constituției revizuite. Nu a suportat abrogarea expresă a prevederilor neconstituționale, cum este cazul legii SIE.

Constituționalistul lui pește !

Unificarea dreptei devine un fel de convenție a înghițitorilor de broaște. Râioase.

Scena politică este cuprinsă de convulsii. Rezultatele alegerilor europarlamentare au stabilit câștigătorii. Pe stânga, PSD și anexele fără voință proprie, UNPR și PC. Pe dreapta PNL și PDL. PMP nu este un câștigător, este un „răpitor” care va muri înainte de a mai ucide. Începând de azi. Chiar de azi de când PNL a făcut niște pași. Foarte, foarte importanți în vederea construirii forței politice care să fie capabilă să oprească PSD să redevină partidul stat ca pe timpul lui Adrian Năstase.

Gândul are o prezentare a acestor „zbateri” (aici). Nu îi combat, nu am cum. Cele întâmplate nu pot fi contestate iar cele viitoare sunt posibile. Mediafax ne informează și el (aici). La Realitatea Tv am văzut pe MRU cu explicațiile lui. Am văzut și pe Blaga cu ale lui. Discuțiile PDL și FC cu PNL sunt doar la nivel informal. Deocamdată. Întâi se va vedea gradul de compatibilitate între cele PNL și PDL. Separat, așa a ales MRU, vor fi purtate discuții între PNL și FC.

Nu este vorba despre fuziuni. Sper că am înțeles bine.

Să le luăm pe rând.

Discuțiile cu Mihai Răzvan Ungureanu sunt foarte sensibile. Forța Civică este plină de liberali trădători și are în spate colaboratori ostili PNL și lui Crin Antonescu. Vicepreședintele Dan Cristian Popescu este și admirator al Elenei Udrea. Nu mai spun de legăturile acestuia și a locoteneților lui cu Tăriceanu ! Nu doar el. În spatele lui MRU se ițește imaginea lui Chiliman și a IRL cu colcăiala fetidă de acolo. Prin Moisescu se ivește și chelia lui Pavelescu. A face o fuziune cu această cloacă cu pretenții de partid sau partide politice ar însemna ca PNL să facă un uriaș pas greșit. Pe de altă parte, electoratul FC și al PNȚCD este nu doar nesemnificativ, este taliban anti-PNL. Mai ales anti-Crin Antonescu. Prietenii știu de ce ! Este mai mult decât evident că PNL nu are ce primi de la MRU și acoliții săi. Nici acum și nici în viitor. Va putea accepta însă ca FC să adopte/accepte proiectele PNL pentru viitor, în special după ce vor fi finalizate negocierile cu PDL. FC nu are ce propune. O altă abordare a discuțiilor cu FC ar duce la o revoltă în PNL. În special din partea celor care au avut de suferit de pe urma acoliților lui MRU.

Discuțiile cu PDL sunt deja altceva. Nu, nu va fi fuziune. PDL în schimb, are ce oferi unei alianțe politice pe program comun cu PNL. Un program comun și susținere parlamentară neechivocă. Urmată de o colaborare europarlamentară în interesul României. Nesuferita monica Macovei fie va trece de partea PMP fie se va astâmpăra și va lucra pentru România. Înclin să cred că își va schimba comportamentul după ce va fi obligată să colaboreze cu Norica Nicolai, Renate Weber, Ramona Mănescu, Adina Vălean și ceilalți europarlamentari liberali.

Media a sesizat faptul că atât PNL cât și PDL nu vor să aibă a face cu PMP. Imaginea lui Traian Băsescu și a Elenei Udrea este nocivă în lumea politică de mâine. Cred că PNL nu va negocia cu PMP în mod foarte serios dacă la aceste negocieri vor fi prezente persoane care și-au probat, în timp, ura față de liberali și liderii lor.

Este de observat faptul că PNL nu are cuțitul la os, cum se spune. El luptă cu PSD și Traian Băsescu ! Până acum, doar PDL nu a luptat contra PNL. Șicanele politice nu sunt luptă. Dovadă faptul că PDL a fost primul care a venit alături de PNL la moțiunea de cenzură. PDL în schimb are cuțitul la os. Traian Băsescu l-a mușcat continuu profitând de funcția publică pe care o are și a deturnat o parte dintre membrii PDL, în special primari, către PMP. Încheierea unei alianțe punctuale între PNL și PDL va opri atacurile lui Traian Băsescu. Înclin să cred că PMP va slăbi foarte tare și în timp foarte scurt. Dacă însă Traian Băsescu nu se va opri din atacurile la PDL și PNL, vom vedea ce nu a văzut Parisul: o alianță PSD cu PMP. Deja, azi, în Parlament, PMP-istul Popescu a fost salvat de arestarea preventivă prin voturile coabitanților PSD și PMP !

Discuțiile anunțate între PNL și PDL plus MRU au născut reacții. Antena 3 este oripilată, B1Tv este nemulțumit, Turcescu insistând asupra faptului că unificarea dreptei nu se poate face fără „liantul” Băsescu iar desemnarea candidatului dreptei la alegerile din toamnă-iarnă nu poate fi făcută fără aprobarea lui Băsescu. RTV este în ton cu Antena 3. Deocamdată, mai aproape de aceste negocieri este Realitatea Tv.

Mă gândesc la ziua de mâine. Cum ar fi să vedem B1Tv aliniat cu Antena 3 și RTV împotriva opoziției ?!

Prostia nu doare. Dovada este MRU.

În „Cotidianul” citesc, cu întârziere, știrea despre MRU și gândirea lui politică.

„„Întrebat de jurnalişti dacă USL se va rupe în viitorul apropiat, Mihai Răzvan Ungureanu a răspuns: „E ca şi cum am rupe socialismul în două. Sigur că se poate. Unii sunt troţkişti, mai ales partea care umblă cu tricourile lui Che Guevara, iar alţii par să fie un pic mai moderaţi, mai menşevici cumva””.

„Dacă se rupe prea devreme, vă spun sincer, creează tuturor o problemă pentru că iar ne simţim în situaţia de analiza complicatele moduri de a face politică ale domnului Antonescu şi ale domnului Ponta. Dacă se rupe prea repede şi PNL-ul rămâne în drum, ceea ce e foarte posibil, câştigă PSD-ul şi ne liniştim cu toţii, deci socialiştii au revenit la putere fără să fie nevoie să concubineze cu şoricelul PNL-ist”, le-a mai spus Ungureanu ziariştilor.

Dacă o spunea Blaga, de exemplu, care conduce un partid cu potențial, mai treacă meargă. Poți specula că face parte din lupta politică. Dar când o spune un parazit politic, cum este MRU, îți faci cruce. Eu înclin să cred că MRU va fi urmașul lui Vadim Tudor. La fel de aiurit și de tembel.

Partid nou din doage vechi, putrezite

Mihai Răzvan Ungureanu - Boicotulescu al lui Traian Băsescu - Boicotulescu își trase partid. Nou. Se numește Partidul Forța Civică. Un prieten hâtru îi urează să fie cu el „șforța” că de, de panaramă este, de panaramă să rămână.

Partidul este nou, declarat la înființare dar și mai înainte, de dreapta, însă are o hibă. Conducerea este de la cap începând de stânga. Prim-planul îl ocupă traseiștii. Din PSD, din PDL și unul sau mai mulți din PNL. PFC are boala lui Calache, la fel ca PDL. Se naște din stânga, comunistă, și trece la dreapta capitalistă. Cu zornăieli și clopoței. Cu declarații sforăitoare și evident cu mult, foarte mult copy-paste. Vicepreședintele Dan Cristian Popescu fost Președinte al Filialei PNL Sector 2 București a luat cu el discursul liberal. Fără componenta ei esențială: persoana, drepturile și libertățile fundamentale ale acesteia, proprietatea și respectul față de lege (când critici magistrații nu critici legea, critici handicapații ajunși în magistratură care comit abuzuri acoperiți de funcția publică și inamovibilă) etc.

Ieri, la plimbarea de la Cotroceni, discutam cu un fost coleg de breaslă despre discursul lui MRU. Ne-am dus în timp cu zeci de ani. Nici o diferență față de discursurile în limbaj de lemn ale propagandiștilor comuniști. Faptul că MRU folosește alte noțiuni nu demonstrează decât faptul că lupul își schimbă părul dar năravul ba. O lectură atentă a „obiectivelor politice, economice și sociale” și punerea lor la lucru, cu MRU ca vioară principală ne arată că trebuie schimbată țara sau înlocuită populația. Nu are nici o legătură cu realitatea cotidiană. Iar de promisiuni generale că ne va fi bine, suntem sătui. Băsescu însuși ne-a urat „Să trăiți bine !” după care am început să urâm și zicerea dar și zicătorul. MRU copie același comportament. El îi dă înainte cu găselnița „o țară pentru secolul XXI membră a UE”. Fleoșc. Hodoronc-tronc Marghioală.

Abia înființat noul (vechiul PCR ?!) partid că MRU are parte de o primire „călduroasă” din partea celorlalte clone băsiste. Mihail Neamțu de la Noua republică îi dă cu pildele din Biblie (vinul nou în butoi vechi) iar Cristian Preda de la PDL își arată nemulțumirea față de „fața politică” a noii formațiuni care are pretenții la locuri în Parlament. Preda arată că liderii noii formațiuni sunt vechii politicieni ai altor formațiuni și ca atare nu este nimic nou în PFC. Corect. Adaug eu că liderii Forței Civice sunt ratații din formațiunile din care provin. Nu doar liderii, ci și membrii adunați cu semnătură. Ori ratați ori pomanagii cu speranțe legate de o mai largă „dare de mână” a noilor lideri. Încep să cred că partidulețele astea înființate de acoliții lui Băsescu sunt un fel de „Caritas-uri” politice. Cine bagă primul, ia milionul, cine bagă mai târziu, așteaptă să vină alți fraieri.

Media băsistă este la datorie. Evenimentul Zilei mângâie tandru noua făcătură politică, Realitatea Tv gângurește duios marile și mărețele obiective politice ale lui MRU de la PFC, B1 Tv are loc rezervat pentru noii conducători politici ce vor să schimbe țara, Adevărul scoate de la sertar notițele din perioada pregătitoare și are grijă ca nu cumva PDL să pață ceva de la PFC (ziarul pune la îndemâna cititorilor criticile „aliaților”) s.a.

M-am lămurit cu PFC. Miroase urât, este grețos și jegos. După chipul și asemănarea jagardelei de la Cotroceni.

Încrederea populației. Comentariu

IMAS, aprilie 2012, la comanda ziarului Adevărul. 

Cucerirea încrederii populației de către USL este obiectivul major în aceste momente. Până și la Adevărul, ziar anti-USL, în special anti-PNL, cu precădere anti-Crin Antonescu, se reflectă creșterea încrederii în USL a populației. IMAS este institutul care a dat mereu date care au plasat USL, în special PNL, sub valorile celorlalte institute de sondare. Pe datele IMAS au prorocit mai mereu Lăzăroiu și Cartianu destrămarea USL sau absorbția PNL în PSD. În fine, propaganda băsistă a ziarului sub patronajul liberalului Dinu Patriciu continuă. Chiar alterate în jos, datele au importanța lor. Ele arată nivelul sub care nu se pot duce manipulările „sondorilor” din Modrogan. Ele mai arată și nivelul peste care nu pot trece oamenii PDL, începând cu Băsescu.

Primii trei sunt importanți. Fiecare dintre ei reprezintă câte o instituție. Victor Ponta reprezintă USL și Guvernul USL. Este foarte important ca oamenii să aibă încredere în guvernul lor. Foarte important. Ținta lui Victor Ponta trebuie să fie trecerea peste pragul de 50% a încrederii populației. Trebuie totuși observat că are cu aproape 20% mai puține procente față de intențiile de vot ale USL (intenții de vot ce se pot vedea în alte sondaje). Misiunea lui Ponta ar fi să săvârșească acele acte de guvernare care să urce încrederea populației în el, ca persoană și Guvern, ca reprezentare a USL la nivelul intențiilor de vot. Misie grea, misie cu mari dificultăți având în vedere ostilitatea unor ziare generaliste cum ar fi Adevărul, Evenimentul Zilei dar și a fițuicilor băsesciene ca 22, Dilema Veche etc.

Mugur Isărescu are un procentaj bun. BNR este o instituție echilibrată, activă în sistemul bancar, severă cu băncile care activează în România și garantă a stabilității României în fața haosului financiar-bancar care domină Europa. Oamenii au încredere în puterea lui Isărescu de a da stabilitate României. Este bine, însă Isărescu este într-o ușoară scădere. Trendul nu îi este favorabil, iar asta înseamnă că oamenii percep o oarecare nesiguranță în șansele țării de a face față șocurilor financiar-bancare europene. Nesiguranța este dată, exclusiv, de avalanșa „știrilor” catastrofice ale jurnaliștilor de la posturile Tv și din presa scrisă. Practic, Isărescu are mai mulți dușmani „acasă” decât în străinătate.

Crin Antonescu este pe locul trei. Pentru candidatul la președinția României este un loc bun. Foarte bun. Încrederea în Crin Antonescu este în creștere, chiar la IMAS, lucru de ținut minte. Campania pentru locale îl  duce pe Crin în fața oamenilor, discursul lui place, nu uită să spună oamenilor din țară cu subiect și predicat că el și PNL susțin pe Victor Ponta și candidații USL la alegerile locale, nu uită să critice fostele guvernări PDL, să îi arate cu degetul pe cei care au susținut, care au sprijinit, care au cauționat guvernările criminale Boc-Ungureanu și care în fiecare localitate în care ajunge vin în fața oamenilor, în majoritatea cazurilor sub alte sigle și culori, pentru a cere un nou mandat, pentru un mandat, pentru putere. Perpetuarea puterii portocalii este combătută de Crin Antonescu iar Victor Ponta trebuie să săvârșească acele acte guvernamentale prin care fosta putere să fie vizibil eliminată din aparatul de stat. Zilnic, cu măsură, de la Guvern vin semnale că actele guvernului sunt în acest sens. Oamenii ascultă, văd, simt cum portocalii pleacă din posturile călduțe care le-au permis să se comporte cu populația ca o armată de ocupație străină.

Ponta și Antonescu au trendul în creștere. Este evident chiar și la IMAS. Mihai Răzvan Ungureanu este în scădere. A beneficiat de o cifră a încrederii nemeritată atunci când a fost nominalizat pentru funcția de Prim-ministru. Înlocuirea catastrofelor din PDL cu figuranții din eșalonul  doi a fost o șmecherie care a ținut foarte puțin timp. Eu cred că acel procent de încredere dat lui Ungureanu este pe de o parte o reminiscență a celor încă nelămuriți și o parte este lucrătură din creion. PDL încearcă să țină pe Ungureanu în viață cu orice preț. Iar Cartianu și Adevărul sub conducerea lui Dinu Patriciu speră să ajute la salvarea PDL de la dispariția totală ca formațiune politică. Un alt semnal este dat de încrederea sub 10% de care se bucură Traian Băsescu și Emil Boc. Cei doi sunt la egalitate cu Corneliu Vadim Tudor. În marja de eroare sunt egali. Băsescu se menține la acest procent. Este constant. Poate este și o lucrătură din condei de la IMAS. Boc însă crește. Culmea. Bănuiesc că cei din Modrogan au început campania de salvare a lui Boc pentru că au nevoie de „rezultatele” guvernărilor sale în vederea confirmării ca „bune” a măsurilor lui Ungureanu. Treabă complicată. Finalitatea este în toamnă, atunci când PDL se va prezenta în fața alegătorilor pentru mandatele de parlamentar. Cred că liderii PDL care candidează acum la locale au ca scop să își îmbunătățească imaginea în fața populației urmând a candida la parlamentare în colegiile în care vor avea cele mai multe voturi. PDL știe că va pierde localele. Participarea lor la locale are ca finalitate parlamentarele. Să fie clar. Cel puțin pentru mine așa este. VUM îi obligă, îi forțează să depună eforturi disperate în scopul refacerii încrederii folosind localele ca trambulină de lansare. Paleologu în Sectorul 1 este unul din cazurile emblematice. Sulfina Barbu în Sectorul 4 și Liviu Negoiță la Sectorul 3. La Sectorul 5 este fostul prefect al Capitalei care acționează în acest sens. Exemplele pot continua. Alți lideri ai PDL au probabil alte planuri, urmează să le văd în viitor. Oricum, unii au conștientizat că sunt la finalul carierei politice. Elena Udrea se retrage să facă un copil, posibil să fie urmată de Roberta Anastase care se mărită, celelalte pupile ale lui Băsescu își caută, probabil, alte ocupații. Până și pupila Elena Băsescu își termină cariera politică la Parlamentul European. Dracu o mai votează acolo sau în Parlamentul României.

Mă întreb, ca omul, cum de mai are PDL peste 10% în intențiile de vot ? Când liderii lor sunt sub 10% !

Impostorii dreptei arătați de Tăriceanu

Călin Popescu Tăriceanu a postat pe blogul său o poziție față de „coagularea dreptei” în viziunea lui MRU, viziune foarte intens dezbătută în media și foarte atent promovată de așa-zișii ideologi de dreapta ai PDL, cum ar fi Cristian Preda (pomenit și de Tăriceanu în postare).

Călin Popescu Tăriceanu face un bine celor care vor să știe ce este dreapta, celor care s-au plictisit să tot citească aiureli la unii și alții care confundă ideologia de dreapta cu bătutul apei în piuă. Citind postarea lui Tăriceanu vezi că o politică de dreapta începe cu respectarea drepturilor omului, cu respectarea și apărarea dreptului de proprietate, cu respectarea principiului celerității în soluționarea cererilor îndreptățite ale cetățenilor adresate administrației, în evaluarea corectă a unei situații economice și a potențialului unei economii etc.

Lectura a fost suficientă pentru mine. Sper să fie citită și de alții pentru a putea face o corectă comparație între o viziune autentică de dreapta, cu exemple concrete în realitatea economică și socială, și aiurelile guițate de susținătorii băsiști, unii cu pedigree de „intelectuali”, sau alți oportuniști cu orientări ciudate în mediul politic românesc, care mai de care mai ciudați în promisiuni și idei trăsnite.