Se afișează postările cu eticheta blog. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta blog. Afișați toate postările

vineri, 30 decembrie 2016

Consultantul PSD, Adrian Năstase, își intră în pâine.

Se pare că Adrian Năstase s-a săturat de penitență și „a început să miște”. Mai cu fereală la început, din ce în ce mai insistent în timpul din urmă. La anul, se va „urca pe tanc” ?!

Deocamdată stă „cumințel” pe blog. Unii din PSD sau chiar din alte partide îl caută și îi urmează „indicațiile prețioase”. Mi se pare normal. Omul le este superior. Fără nici un fel de reținere spun asta. Dar degeaba superioritate dacă mentalitatea nu s-a schimbat. Tot conducător de grupare mafiotă a rămas, tot doritor de abuzuri de putere, tot acaparator de bunuri și valori prin intermediul puterii politice a rămas. Eu unul tot infractor îl consider. Deocamdată, intre infractorul Adrian Năstase și infractorul Liviu Dragnea este doar o imensă diferență culturală. În rest, fac parte din aceeași gașcă, aceeași grupare mafiotă.

Agerpres face ce face și aduce în față părerile unora sau altora, oameni politici sau foști oameni politici (simulanți !). Năstase este unul dintre cei care este în atenția Agerpres. Nu are influență sau putere vizibilă, dar tare se mai potrivesc unele dintre „aprecierile” sale cu comportamentul unor actori politici !
"Klaus Iohannis a înțeles că a întins coarda prea mult. De aceea a semnat decretul de desemnare pentru Grindeanu. Urmează o perioadă complicată. În primul rând, stabilirea echipei guvernamentale. Mesajele economice și cele sociale din programul de guvernare au fost bine construite și bine explicate. Rămâne de văzut felul în care va fi elaborată politica noului Guvern în materie de justiție și în materie de politică externă. Din acest motiv, nominalizările pe aceste posturi ne vor indica dacă Guvernul se va implica în aceste zone sau le va lăsa ca 'domenii rezervate' pentru președinte. Aplicarea programului de guvernare are nevoie și de o acțiune susținută a Parlamentului. Mingea este acum în terenul coaliției PSD — ALDE și ea va trebui jucată cu seriozitate și competență", a afirmat Adrian Năstase într-o postare pe blog.
Mi-a reținut atenția afirmația că „Iohannis a ... întins coarda prea mult”. Mi-a atras atenția pentru că știu un parlamentar care este la un alt partid și care a intrat în Parlament pe lista PNL într-un județ. El a intrat în Parlament în locul unui liberal, desigur, pe considerentul că aduce alături de PNL votanții partidului lui. Care nu s-au prea văzut ca fiind un plus de voturi. Dar pierderea unui loc în Parlament de către PNL se vede deja din moment ce, culmea, parlamentarul respectiv are aceeași părere cu Năstase. Politica înțeleaptă a unor conducători ai PNL își arată roadele.

Afirmația asta a lui Năstase vrea „să dezbrace” de atribuțiile constituționale funcția de Președinte al României. Este culmea faptul că afirmația lui Năstase contrazice normele constituționale impuse de el, pentru el, la revizuirea Constituției ! La o discuție cu niște ani în urmă a bloggerilor liberali cu Adrian Năstase a fost foarte ferm în susținerea prevederilor constituționale care erau la acea vreme aprig discutate. Insista pe „dreptul” Președintelui de a discerne. Ei bine, după ani și ani de zile, văd că Adrian Năstase îi impută Președintelui că discerne, că judecă propunerile, că ia decizii care să nu afecteze interesele majore ale țării. De la un anumit nivel, în domeniul relațiilor externe, nu te mai poți juca cu stările și situațiile. Putea să fie Sevil cu stea în frunte, dacă anumite semnale politice externe de o anumită însemnătate nu îi sunt favorabile, nu expui țara prin nominalizarea ei. Ce face Năstase este o golănie. Pentru că sunt sigur că știe foarte, foarte bine de ce a acționat așa Președintele Iohannis. Nu este infractorul Liviu Dragnea sau nepriceputul inculpat Tăriceanu.

Năstase arată și domeniile pe care el le consideră sensibile. Justiția și politica externă. Ei bine, chiar că avem de a face cu două domenii sensibile. Depinde pe cine vor desemna cei din PSD pe funcții pentru a vedea ce va fi în viitor. Este evident că Justiția va încerca să se apere de ingerința politică ce se va produce inclusiv prin modificări ale legilor care îi guvernează activitatea. Dorința disperată a celor din PSD, ALDE și chiar UDMR de a modifica, a scade din competențele procurorilor este prea mare pentru ca inițiativele legislative să nu apară. Iar faptul că la Camera Deputaților și la Senat, PSD a pus ca lideri doi adversari declarați ai Justiției, Nicolicea și Șerban, îmi confirmă mie faptul că modificările legislative care să taie brațele Justiției sunt deja pregătite.

Vom avea, se pare, un Adrian Năstase din ce în ce mai activ politic. Bine, mai are niște ani de așteptat pentru a face politică reală, totuși nimic nu îl împiedică să se „încălzească” scriind „indicații prețioase”.

vineri, 6 mai 2016

PNL a întrebat, AEP a răspuns. Campania on-line.

După dezbateri aprinse, întrebări nenumărate, corespondență desfășurată, avem și clarificarea necesară. Campania on-line se desfășoară după regulile de mai jos. Atrag atenția asupra faptului că și campania on-line a partidelor și candidaților este subordonată regulilor finanțării în campania electorală. Toate cheltuielile de campanie on-line contra cost se pot executa numai prin contul bancar de campanie al partidului, numai cu ordin de plată și numai din suma alocată legal pentru campanie potrivit legii.

1. Instrumente pe care le putem folosi:

- Facebook
- Google
- Youtube
- Instagram
- LinkedIn
- Twiter
- Site-uri
- bloguri

Notă: și alte instrumente din mediul on-line

2. Materialele care pot fi folosite:

- Video
- Foto
- Grafică
- Texte
- Prezentări
- Live-stream (facebook)
- Gif-uri
- Poll-uri
- Aplicații

Notă:
1. Site-urile și aplicațiile dezvoltate nu pot face obiectul decontărilor în campania electorală;
2. Materialele postate în mediul on-line nu trebuie să conțină tiraj sau cine le-a produs, acest lucru fiind obligatoriu doar pentru materialele off-line. Însă, trebuie să fiți acoperiți pe fiecare material de un contract cu o societate specializată;

3. Modalități de lucru:

a) Filiala contractează o societate comercială (preferabil advertising/publicitate) care se ocupă de „producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală on-line”. Această companie va putea, practic, să creeze conținut de toate tipurile menționate mai sus, pe care să le promoveze pe rețelele de socializare.

Exemplu: Filiala ... contractează în cuantumul maxim de 30% prevăzut de lege, buget pentru campania on-line, o companie specializată care gestionează contul de Facebook, Instagram, site etc., crează conținutul, promovează postările/articolele, video etc. și facturează filialei PRODUCȚIE și DIFUZARE a materialelor.

Atenție ! Materialele postate pe paginile candidaților și ale filialelor trebuie să fie obligatoriu create de o companie specializată contractată de filială. Nu este permisă producerea materialelor în regie proprie !

b) La sfârșitul campaniei va trebui să existe pe un suport electronic fiecare material difuzat de către societatea comercială pe contul candidatului (independent !) sau al filialei.

c) În cazul în care un candidat (independent !) sau o organizație nu are posibilitatea să contracteze o societate specializată, pot folosi rețelele de socializare pentru prezentare minimală (text, foto, live-stream), însă nu pot folosi materialele creative de tip gif, grafică, montaje video etc. care ar face obiectul unui contract cu o societate specializată.

Exemplu: Un candidat își postează pe pagina personală poze de la o întâlnire electorală, programul de candidat, diferite texte sau chiar sesiuni live pe Facebook direct de pe telefonul mobil, realizări, proiecte etc., dar nu alte materiale care necesită pregătire specializată.

d) Membrii de partid, simpatizanții sau orice alt tip de cetățean care utilizează rețelele de socializare pot folosi în mod neîngrădit posibilitatea de a posta orice tip de material, atât timp cât ele nu au o conotație injurioasă la adresa adversarilor, deoarece acest lucru poate fi sancționat de către autorități.

Exemplu: Pe pagina personală putem posta în calitate de reprezentanți ai partidului sau simpli cetățeni mesaje de susținere, distribuiri de mesaje electorale, orice tip de păreri personale, putem inclusiv să creăm materiale de orice tip, atât timp cât nu aducem prejudicii de imagine altor persoane. În caz contrar, putem fi sancționați de autorități. Putem inclusiv să promovăm postările noastre în regie proprie.

Notă personală: Ce nu au voie partidele și candidații noi putem. Putem crea ce pot crea acele societăți specializate, este treaba noastră. Cât privește prejudiciile de imagine ale altor persoane, să folosim DEX pentru că ne este la îndemână și să respectăm, ad literam, prevederile legale.

De exemplu: dacă spun că Victor Viorel Ponta este inculpat, nu îi aduc un prejudiciu de imagine, este starea lui penală potrivit legii. Dacă spun că Liviu Dragnea este infractor nu îi aduc un prejudiciu de imagine. Este o persoană condamnată penal pentru comiterea unor infracțiuni. La fel, când vorbim despre Traian Băsescu putem folosi termenul de „inculpat” sau „sintagma urmărit penal”. Este valabil exemplul pentru oricare alt candidat care are probleme cu justiția.

e) Paginile și grupurile de tip neoficial, care prezintă realizări ale unui primar în funcție sau diverse situații de fapt din oraș sau comună nu sunt spații reglementate și pot fi folosite în campanie, dar nu pot face obiectul unui contract și, de asemenea, nu este permisă folosirea mesajelor de tip injurios sau care lezează imaginea unor persoane. Ele pot fi, însă, folosite pentru distribuirea mesajelor candidaților.

Notă personală: sunt paginile celor care pot fi membri ai partidului sau simpatizanți ori alte persoane interesate, grupurile de discuții create pe rețelele de socializare etc. Dacă nu poate partidul sau candidatul, putem noi, ceilalți. Este bine !

4. Atenție ! Atenție mare !

Promovarea plătită a materialelor pe Facebook sau alte rețele intră în atribuțiile societății specializate contractate cu mențiunea că nu se specifică sintagma „sponsorizat” sau „promovat” ci se specifică contractual sintagma „difuzat”.

Nu se pot folosi fonduri direct din contul partidului, candidatului, al unei persoane fizice sau orice altă sursă pentru promovarea materialelor ! Această atribuție este exclusivă unei societăți specializate !

Cei care au nevoie pot folosi informațiile date. Cei care umblăm pe rețelele de socializare avem de urmărit, acum când știm cum trebuie să facem, ce fac adversarii politici și contra-candidații. Prindem la înghesuială, pac la „Războiul”. Nici ei nu ne vor lăsa.

Grijă mare cu „prejudiciile de imagine” ! O putem lua în barbă dacă nu suntem atenți !

joi, 4 februarie 2016

Am pornit la drum. Avem candidați la S3, trebuie să ajungem la unul.

Mă folosesc de articolul lui Ionuț Iancu de pe blog lui (aici). Are toate datele privind candidaturile liberalilor pentru București.

Confirm pentru Sectorul 3 București. Candidații care vor intra în măsurarea sociologică pentru Sectorul 3 sunt:

- deputatul Florin Alexandru Alexe, co-președintele Organizației PNL Sector 3 București;

- Sulfina Barbu, co-președinte al Organizației PNL Sector 3 București;

- Cristian Tudorache, vice-primar al Sectorului 3;

- Adrian Moraru, director IPP;

- Vasile Florin Ștefan.

Pentru capitală, se va intra într-o nouă cercetare sociologică pentru a desemna candidatul „final”:

- europarlamentarul liberal Cristian Bușoi, prim-vicepreședinte PNL;

- Adriana Săftoiu, prim-vicepreședinte PNL;

- Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, președintele Organizației PNL București;

- Ilie Bolojan, secretarul general al PNL și primar al municipiului Oradea.

Oferta PNL, atât pentru București cât și pentru fiecare sector în parte este bogată și variată.

Iau cazul Sectorului 3 care mă interesează în mod deosebit, fiind membru al organizației de sector.

Toți candidații au cunoștințe bune și foarte bune privind administrația locală, legislația în materie, cunosc foarte bine sectorul și problemele lui. Ei se situează pe trei paliere: politicieni de carieră, specialiști în administrația publică din interiorul administrației publice și reprezentanți ai societății civile implicați în analiza și evaluarea activității politice și administrative de interes local și central. Oamenii au de ales.

Unul va întruni un număr mai mare de puncte în urma evaluării și va deveni candidatul PNL pentru Sectorul 3. Se va înfrunta cu candidații celorlalte partide anunțați deja sau care urmează a fi anunțați.

Conceptul PNL este structurat pe echipă. Candidatul la capitală are o echipă formată din candidații de la sectoare. În plus, se consideră că are o echipă în candidații PNL pentru lista consilierilor municipali. Candidatul de la sector are o echipă formată din candidații de pe lista consilierilor locali. Toți candidații PNL vor avea programe care se vor completa și vor fi părți a ofertei PNL pentru guvernarea capitalei pentru următoarea perioadă de administrare.

Deocamdată atât. Populația va avea cuvântul în cadrul măsurătorilor ce se vor efectua.

sâmbătă, 11 octombrie 2014

Jurnalism și jurnaliști. Interesant.

Dimineață, cafea, țigară, lectură pe fb, pe bloguri, presă. Așa mă simt eu bine.

De pe fb am ajuns la un jurnalist, Cristi Dorombach. Blogger. La „piticu.ro” (aici). Titlul este incitant : Jurnalismul e mort si ingropat, de ce va mai stresati?

Întâlnirea jurnaliștilor despre care se povestește pe blog este interesantă. Ce sunt ei, cine sunt ei, ce vor ei, ce pot ei ... ? Talmeș-balmeș. Pentru mine, cel puțin.

Foarte mulți oameni scriu bine, foarte bine și excepțional fără a fi jurnaliști. Mă refer la scrisul destinat comunicării cu alți oameni, oameni care vor să citească știri și informații pe rețelele de socializare, pe bloguri, scrisul destinat comunicării unor stări și situații care la care respectivii „scriitori” sunt părți, subiecte, spectatori etc. De multe ori aleg informația care îmi este oferită de acești „scriitori” în dauna informației oferită de jurnaliști.

Eram, cu ani în urmă, un cititor fidel al unor ziare. Un timp citeam „Adevărul”, apoi „Evenimentul Zilei”, apoi „Cotidianul”, „România Liberă”, „Jurnalul Național”, „Cațavencu”, „22” etc. Pe măsură ce titlurile au luat-o razna, devenind „senzaționale” în timp ce conținutul articolelor era de rahat, pur și simplu de rahat, am renunțat la ziare. Cumpărarea unui ziar era, pur și simplu, o pierdere de bani. Am alăturat presa scrisă jocului la Loto. Dai cu banul și pierzi mereu.

Eu aleg să consider jurnalismul o afacere privată. Consider jurnalistul ca fiind un producător de informație oferită/vândută publicului prin intermediul unei publicații (ziar, revistă), a unui post de radio, a unui post Tv sau a unui alt mijloc de comunicare. Jurnalismul este o profesie liberală, la fel ca avocatura. Jurnalistul, la fel ca avocatul, trebuie să inspire încredere „consumatorului” serviciilor lui. Nu consider că jurnalismul este un serviciu public, îl accept ca fiind un serviciu de interes public. De aceea, ideea ca jurnaliștii să aibă o formă „de protecție” a profesiei și a serviciului din partea statului mi se pare caraghioasă. Ce naiba, ne întoarcem la jurnalismul de stat ?

Nu sunt de acord cu jurnalismul de stat. Jurnalismul de stat este un jurnalism manipulator. Este jurnalismul puterii de stat, este un jurnalism care, prin diferite metode, induce ideea că statul face bine ce face. Nu sunt de acord cu existența posturilor Tv de stat. Consider că TVR ar trebui privatizat. Nu sunt de acord cu agenția de presă de stat. Agerpres ar trebui privatizat. Banii luați prin taxe și impozite care ajung la „presa de stat” sunt bani furați. Presa trebuie scoasă din sistemul puterii de stat. Instituțiile statului au la dispoziție comunicatele de presă. Este total aiurea ca statul să dea comunicate și tot el, prin mijloacele de presă proprii, să le explice, pentru înțelesul nostru, al tuturor.

Citind articolul de pe blogul de mai sus trag concluzia că unii jurnaliști își doresc un „serviciu la stat”. Chiar pot zice că și-ar dori ca statul să declare organul media în care lucrează ca fiind de importanță publică. Dacă se poate, organul media să fie beneficiarul unor subvenții publice pentru a funcționa. Dacă este așa, atunci de ce mai avem presă ? Sau o așa-zisă presă ?

Interesant articolul de pe blog. Jurnalismul este mort și îngropat pentru că nu a avut calitate. Sunt câteva condee care merită a fi urmărite. Restul ... mizerie. Vorba aia, cu o floare nu se face primăvară.

joi, 22 mai 2014

Slugărnicie fesenistă. Cu funcție înaltă în Senatul României !

Petru Filip, senator (aici), PSD fost PDL, Președinte al Comisiei de politică externă, nu ratează ocazia de a delecta pe susținătorii lui cu limbajul de lemn de pe timpul comuniștilor și pupincurismul mediatizat al pesediștilor de azi.

Agerpres (aici) îl pomenește pentru o postare pe blogul său cu referire la vizita vice-Președintelui Joe Biden: „Petru Filip: În contextul crizei din Ucraina, vizita vicepreședintelui SUA este crucială pentru România”. Mie mi se face greață. Auzi, „crucial”, de importanță capitală ! Idiotul.

Crucială a fost admiterea țării în NATO. Crucială a fost admiterea țării în UE. După admitere, nimic nu mai este crucial. Bașca vizita unui înalt oficial al unui stat străin. Nu este crucial nimic. Este normal. Joe Biden a venit în România pentru a avea garanția poziției României față de eforturile SUA și ale NATO în relațiile cu Rusia. Ucraina este doar motivul, nu parte a problemei. Vizita lui Joe Biden este un semnal că SUA își respectă angajamentele asumate. Corect. Este un mesaj pentru România, pentru populație, nu pentru oficiali (aceștia știu deja mai mult decât vântură presa) însă este un mesaj pentru Rusia, o încurajare pentru Ucraina (vezi ucraineanule ! Noi când ne angajăm ne respectăm promisiunile), o atenționare pentru acele state membre ale NATO care o dau pe după colt cu respectarea angajamentelor asumate prin semnarea Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Sunt astfel de țări, vecinii noștri „dragi” care și-au dus la frontierele cu România trupele de fiecare dată când Moscova avea chef de un rapt teritorial în defavoarea României sau când dorea să impună ceva românilor.

Clovnii noștri, de la Palatul Victoria și de la Cotroceni, au dat tonul pupincurismului. Sluga traseistă continuă pentru a ieși în evidență.

Mesajele transmise sunt fără echivoc. Lupta împotriva corupției, întărirea statului de drept, securitatea și independența energetice și asigurarea că art. 5 din Tratatul NATO va fi aplicat fără reținere în condițiile unei agresiuni asupra României, au fost repetate și întărite în întâlnirea lui Joe Biden cu premierul și președintele. (...) Este un semnal puternic că România nu este singură în fața pericolelor și că aliații își respectă cuvântul și promisiunile”.

Ei bine. De mesajele cu lupta împotriva corupției, întărirea statului de drept, securitatea și independența energetică se putea lipsi. Joe Biden și Barak Obama cu întregul aparat al SUA nu au cum interveni în sprijinul acestor obiective, cu toată puterea lor. Mesajul important este cel referitor la respectarea, ad literam, a prevederilor art. 5 din Tratatul NATO. Acesta este un mesaj nu puternic ci foarte puternic prin însăși transmiterea lui. SUA și aliații acestora consideră că situația este de așa natură încât este nevoie de acest mesaj. Este de fapt un anunț. SUA constată că situația în zonă poate degenera ca urmare a acțiunilor Rusiei iar România și alte state sunt în pericol ! Rusia este astfel definită ca stat agresor.

Pentru a nu se destrăma, NATO nu poate să încalce propriile garanții de securitate. Aplicarea art. 5 era de la sine înțeles. Faptul că SUA transmite acest mesaj este un anunț pentru agresorul rus că este gata să îl aplice. România devine, cu acest anunț, statul NATO al cărui teritoriu devine teatru de operații militare în eventualitatea unui conflict între NATO și Rusia.

Mai pe înțelesul celui nefamiliarizat cu limbajul militar, SUA au anunțat Rusia (de aici, din România dar și din Polonia etc.), că un eventual război între ele se va duce pe aceste teritorii. Nu pe teritoriul Ucrainei. Ucraina nu a obținut, până în prezent, un angajament al NATO pentru sprijin împotriva agresiunii rusești. Ca atare, NATO nu va merge să lupte în Ucraina. Va lupta aici, la noi.

Prin formularea „România nu este singură în fața pericolelor și că aliații își respectă cuvântul și promisiunile ”, senatorul pesedist pupincurist face pur și simplu propagandă ieftină. România nu a fost singură. PSD nu are nici un merit în asta.

Campania asta electorală scoate prea mulți idioți în față.

joi, 19 decembrie 2013

Dan Voiculescu felicită actorii pentru reconcilierea națională. Să îți fie rușine, Traian Băsescu !

Agerpres preia de pe blogul mogului „marea realizare”. Liderii USL, lideri ai PSD și PNL au ajuns la reconciliere. Vinovatul pentru neînțelegerile dintre ei este ... Traian Băsescu. Să îi fie rușine, nemernicului !

"Dorința revanșardă de a face rău românilor care l-au demis și care îl detestă, ambiția fără miză a lui Traian Băsescu sunt clinice și au, de 9 ani, efecte nocive pentru cetățeni și pentru economie. În spatele unui deziderat populist se ascunde lașitatea și neputința unui președinte care a pierdut tot și a cărui ultimă șansă de a fi băgat în seamă e să producă conflict total între PSD și PNL, Guvern și presedinte, președinte și Parlament. Felicit liderii Uniunii Social Liberale pentru că au dat dovadă, și de această dată, de echilibru și responsabilitate și au înțeles că ducerea la îndeplinire a speranțelor românilor este mai importantă decât orice ambiție politică".

Delirium tremens ? Parcă - parcă. Eu sunt pur și simplu devastat. Am probleme cu memoria. Nu uit. La naiba. Nu este bine. Dacă uitam, ca tot omul care se respectă, nu îmi veneau în minte declarațiile lui Voiculescu contra lui Crin Antonescu și a PNL din lunile ce trecură, nu îmi veneau în minte declarațiile acide ale lui Constantin și Ciucă și nici devastatoarele emisiuni de la Antena 3 unde liberalii în frunte cu Antonescu sunt arătați cum înșeală speranțele poporului iubitor de progres, Ponta și varan.

Acum, ca să fiu sincer, trebuie sau „trebe” (cum ar spune clasicul în viață Stolojan), să analizez mai atent agitata declarație. Varanul mogul are talente ascunse. Iar eu nu am puteri supra-naturale ca ale lui Nostradamus să știu ce se ascund în spatele cuvintelor lui Voiculescu. Pentru că nu îl pot acuza de „cinste și sinceritate”, gândesc ca omul că este ceva ascuns. Apoi, nu prea înțeleg ce caută Traian Băsescu în ecuație. Dacă este să mă iau după jurnaliștii Antena 3, se pare că Traian Băsescu ar fi în spatele lui Crin Antonescu și a liberalilor pentru ruperea USL. La asta se referă Voiculescu ?

A făcut o cerere de vizită lui Antonescu și a fost primit. Crin Antonescu a spus jurnaliștilor că au discutat despre relațiile pe ducă din USL. Ce a mai făcut Voiculescu nu spune nimeni. Nici înainte și nici după vizita la Antonescu și PNL. Eu nu cred că a stat pe margine, ca mine. A vorbit cu noii lui colegi din PSD înainte ? A convenit cu ei realizarea unui armistițiu cu liberalii până vor avea majorități depline în Parlament ? Sau chiar a ajuns la concluzia că ruperea USL îl va afecta și pe el, iremediabil și cea mai convenabilă acțiune este de a merge mai departe împreună ?!

Antecedentele lui Voiculescu și emisiunile Antena 3 mă fac foarte precaut atunci când citesc o apreciere favorabilă, cumva, liberalilor. Nu mai suntem indolenți și criminali ?

joi, 21 noiembrie 2013

Un postac al lui Băsescu la mine pe blog

 „Anonim spunea...
Stimate domn, dobanda din documentele oficiale prezentate se incadreaza in niste limite perfect normale. Daca mai puneti la socoteala si faptul ca depozitele si creditele de peste un anumit prag (difera de la banca la banca si tara in care se afla filiana - la noi cel mai probabil e vorba de unde prag care incepe cu 100.000) sunt negociate si pot devia de la oferta oficiala (ceea afisata pe site-ul bancii) cu maxim 1-2 procente, o sa observati puciul pe care l-ati luat de bun, in care se incearca inducerea in eroare (PENTRU A CATA OARA???) a celor creduli de catre un aparat mass-media echivalent cu cel al lui Ceausescu (atat cat era) si cu cel al lui Milosevic.

Nu vreau sa va schimb opinia generala (si nici nu as putea, chiar daca as vrea) vizavi de puciul politic in care ne aflam, insa ce pot sa va spun cu mana pe inima este ca o simpla participare la o sedinta CSAT v-ar schimba parerea complet.

Spre norocul sau ghinionul meu, am avut ocazia sa particip la o astfel de sedinta si ce am vazut acolo m-a ingrozit! Victor Ponta, un om care desi a facut niste chestii care jignesc inteligenta omului de rand si inca mai este sustinut, este exact echivalentul smecherasului plictisit din ultima banca, de pe vremea scolii generale. EXACT asta e atitudinea dansului.

Pe cand Basescu, omul ala despre care toti v-ati format o opinie 100% construita de catre mass-media, era exact profesorul silitor care incearca sa faca treaba si sa-l ignore pe smecherasul din ultima banca. La majoitatea discutiilor cu impact pentru tara (starea agriculturii, investitiile straine), Ponta era cel care se uita pe pereti si nu participa cu nimic, in timp ce Basescu prezenta situatiile 100% cum se prezinta ele in teren si discuta pe tema solutiilor, ce ar putea fi acut, ce directie sa se abordeze, etc.

Doar imaginea asta daca ati fi avut ocazia sa o vedeti, v-ati fi dat seama ce deserviciu ati facut cunoscutiilor dumneavoastra, impartasind opinii care au ca sursa mass-media.

In fine, m-am intins prea mult si dupa cum bine stim: omul pana nu vede cu ochii lui, nu crede.

Dar o sa vedeti in anii urmatori ce rau o sa va para de marinarul betiv. Asa cum acum va pare rau si de nationala dinainte de anii 2000 (si pe aia ii faceati cu ou si cu otet), asa cum va pare rau si dupa Ceasusescu (celor care va pare) si exemplele pot continua.

Sanatate!

20 noiembrie 2013, 23:06 Ștergere”.

Am subliniat pasajele care mi-au stârnit curiozitatea. Mare chiar. Pentru că postacul (nu îi pot spune altfel) nu știe cum să citească și să acționeze. Chiar dacă pot deduce, la limită, că a înțeles poziția mea de susținător al liberalismului și a PNL, punând tunurile doar pe Ponta în încercarea de a mă determina să nu îl mai susțin, el nu înțelege că eu nu sunt doar un cititor al presei ci un blogger care are propria lui opinie formată în urma lecturilor din presă. Acuzând sursa de informație, presa, el uită sau se face că nu mai ține minte, că aceeași presă a favorizat și favorizează pe Traian Băsescu (profesorul cum îl denumește postacul anonim). Nici nu a citit prea multe la mine pe blog, pentru că ar fi observat că iau ca sursă de informare inclusiv presa băsistă, presă care încearcă să scoată în evidență pe răii Ponta și Antonescu și să aplaude comportamentul lui Băsescu și a aliaților lui.

În fine, hai să mă aplec mai atent la cele evidențiate.

Sunt de acord cu el că presa noastră are favoriți. Nu sunt de acord cu asocierea presei actuale cu cea de pe timpul lui Ceaușescu. Nu mă refer la presa sârbă care îl lăuda pe Miloșevici pentru că nu am citit-o însă fiind pomenită de postac aici bănuiesc că, în buna tradiție băsesciană, sunt dus undeva unde nu am informație pentru a mă impresiona. Bă, ce le știu ăștia, bă ! Nu poate exista termen de comparație între presa de pe timpul lui Ceaușescu cu presa actuală. Culmea culmilor, este că jurnaliștii lui Ceaușescu, ca să le spun cumva, trăiesc, în bună parte și îl susțin pe nimeni altul decât Traian Băsescu ! Cum-necum.

Băsescu și băsescienii au o problemă cu „puciul” - „ ... o sa observati puciul pe care l-ati luat de bun”. În vara trecută au acuzat USL de puci pentru suspendarea lui Băsescu în Parlament. Acum vorbesc iar de pucu, însă media. DEX dă o definiție clară, spun eu, inteligibilă: „PUCI, puciuri, s. n. Încercare a unui grup politic militar de a răsturna prin violență un regim politic, o ordine statală. – Din germ. Putsch”. Nici anul trecut și nici acum nu sunt îndeplinite condițiile de formă și fond ale unui puci. Nu avem „grup politic militar” și nici nu se urmărește răsturnarea unui regim politic și cu atât mai puțin a unei ordini statale. Parlamentul României nu este „grup politic militar”, presa din România și să mă refer doar la presa ostilă lui Traian Băsescu, nu este „grup politic militar” și nici nu poate fi asemănată cu așa ceva, regimul politic este identificat prin majoritatea în parlament a unei formațiuni politice sau alianțe politice și guvernul pe care l-a dat, iar ordinea statală iar nu intră în discuție pentru că Președintele României nu determină ordinea statală, deciziile nu se iau de Președinte ci de Parlament și de Guvern în aplicarea legilor și hotărârilor adoptate de Parlament. Rolul Președintelui României este unul de „balama instituțională”, ca să mă exprim mai plastic. El îndeplinește acte formale pentru asigurarea constituționalității deciziilor politice și administrative. Atât.

Postacul afirmă că a participat la o ședință a CSAT unde s-a vorbit despre agricultură și investitori străini. Acolo, Ponta, elevul șmecheraș, a dovedit delăsare și nu preocupare să își însușească învățămintele „profesorului” Băsescu. Profesor care și-a făcut datoria să explice pe larg și pe înțelesul tuturor cum trebuie abordate problemele. Ei bine, aici postacul o dă în bară rău de tot. O dă în bară pentru că, normal, mi-am pus întrebarea: cine este postacul de a ajuns la o ședință a CSAT ? Pe cine a însoțit, pentru că el spune clar că a fost doar la una ? Un ministru ? Un șef al serviciilor secrete ? Un membru al Administrației Prezidențiale ? Ceva este până la urmă clar. Emoționat de importanța evenimentului de a participa la o astfel de ședință nu s-a mai preocupat să vadă cu ce se ocupă CSAT. După descrierea lui, acea ședință a CSAT s-a dorit a fi o „ședință de guvern”, Băsescu încercând să impună primului-ministru prezent în sală și miniștrilor prezenți anumite poziții guvernamentale cu privire la agricultură și investițiile străine. Normal că Ponta se uita pe pereți. Astfel de decizii se iau în Guvern, de membrii guvernului, Președintele țării neavând calitatea necesară pentru a decide în aceste privințe și nici competențele necesare. În plus, ordinea de zi a ședinței a fost un abuz, dacă a cuprins astfel de „dezbateri”.

Dacă postacul va mai veni pe la mine (deși nu cred) va citi aceste rânduri așa că mă simt obligat să postez prevederile constituționale și să le explic puțin pentru înțelegerea lor chiar și de către cei care nu știu mai nimic.

Art. 119 din Constituție, care înființează CSAT și îl definește spune: „Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere a păcii”.

Apelez din nou la DEX pentru a pune punctul pe „i”: „ORGANIZÁ, organizez, vb. I. Tranz. A face ca un grup social, o instituție etc. să funcționeze sau să acționeze organic (repartizând însărcinările și coordonându-le conform unui plan adecvat); a stabili și a coordona mijloacele tehnice, economice, administrative, astfel încât să permită executarea în condiții optime a unui proces. ♦ Refl. A proceda metodic și ordonat în acțiunile sale, a-și coordona acțiunile orientându-se după un plan; a-și strânge și a-și întări forțele. ♦ A pregăti temeinic o acțiune după un plan bine chibzuit; a întocmi, a alcătui, a aranja, a orândui. – Din fr. organiser”.

Pentru mine totul este clar. Explic și pentru alții. ca să se știe de ce eu nu sunt de acord cu o mulțime de idei idioate.

Există planuri de apărare a țării și de securitate care impun un lucru în comun pentru îndeplinirea lor din partea tuturor ministerelor. O participare planificată din resursele aflate la dispoziție. De obținerea resurselor se ocupă guvernul. Ca să dau niște exemple. Armata are nevoie pentru a duce o acțiune militară, de orice fel, de niște resurse, plecând de la hrană, echipament, armament, muniție, tehnică etc. La ședința CSAT, Armata vine și spune în ce stare se găsesc resursele, care sunt necesitățile și de ce are nevoie cu un anume grad de urgență. Problemele Armatei se cunosc de către membrii guvernului, rolul CSAT fiind acela de a stabili o linie comună de acțiune pentru ca aceste probleme să fie rezolvate sau să existe o anume urgență a rezolvării lor sau, de ce nu, să se rezolve doar o parte a problemelor, în special a celor care asigură securitatea națională. În ședința CSAT nu se stabilește ce trebuie să se cultive, pe ce suprafețe, care să fie ponderea produselor normale, a celor bio sau mai știu eu ce trăznaie. Nici nu are rost în aceste ședințe să se facă vorbire despre investițiile străine. Acestea nu au legătură nici cu apărarea națională și nici cu securitatea națională. La fel în cazul securității naționale. SRI și SIE nu stabilesc politica guvernamentală ci previn acțiunile ostile politicilor statului. Dacă SRI și SIE sunt incapabile să asigure prevenirea riscurilor, atunci au o problemă ele, ca instituții, nu au personalul corespunzător îndeplinirii atribuțiilor. Neputința serviciilor de informații nu poate politica statului. Schimbăm la servicii, fie persoanele incapabile fie le modificăm atribuțiile astfel încât să facă față obligațiilor.

Citind ce a scris postacul deduc fără nici o reținere că am în față un exemplu clar al depășirii competențelor de către Traian Băsescu și a abuzului lui în funcție. Mai bine nu îmi scria. S-a dat de gol.

Postacule, reține, sunt din ce în ce mai convins că nu fac un deserviciu cititorilor mei. Ba le fac un serviciu, scriind în detaliu ce înțeleg eu. Mai mult, scrierea ta confirmă, în parte, informațiile pe care media ostilă lui Traian Băsescu le pune la dispoziție. Traian Băsescu își încalcă, repetat, atribuțiile și este un habarnist. Nu a înțeles care îi este rolul și locul în societatea românească. Nu am cum regreta un astfel de personaj. Și apoi, chiar mă insulți când afirmi că eu, chiar eu, sunt printre cei care îl regretă pe Ceaușescu.

vineri, 20 aprilie 2012

Impostorii dreptei arătați de Tăriceanu

Călin Popescu Tăriceanu a postat pe blogul său o poziție față de „coagularea dreptei” în viziunea lui MRU, viziune foarte intens dezbătută în media și foarte atent promovată de așa-zișii ideologi de dreapta ai PDL, cum ar fi Cristian Preda (pomenit și de Tăriceanu în postare).

Călin Popescu Tăriceanu face un bine celor care vor să știe ce este dreapta, celor care s-au plictisit să tot citească aiureli la unii și alții care confundă ideologia de dreapta cu bătutul apei în piuă. Citind postarea lui Tăriceanu vezi că o politică de dreapta începe cu respectarea drepturilor omului, cu respectarea și apărarea dreptului de proprietate, cu respectarea principiului celerității în soluționarea cererilor îndreptățite ale cetățenilor adresate administrației, în evaluarea corectă a unei situații economice și a potențialului unei economii etc.

Lectura a fost suficientă pentru mine. Sper să fie citită și de alții pentru a putea face o corectă comparație între o viziune autentică de dreapta, cu exemple concrete în realitatea economică și socială, și aiurelile guițate de susținătorii băsiști, unii cu pedigree de „intelectuali”, sau alți oportuniști cu orientări ciudate în mediul politic românesc, care mai de care mai ciudați în promisiuni și idei trăsnite.

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Lichelismul ... o formă de „artă” portocalie

Vadim, Pleșu, Boc etc. - pe timpul lui Ceaușescu - încep să fie mici copii față de Gheorghe Flutur în talentul cu care acesta „pupă'n cur”. Individul face „mare” dintr-un „mic” și și dă valoare unui nimic.

Mediafax a redat niște „perle” fluturiene:

"Greierele risipitor Tăriceanu a risipit banii fără să gândească, iar Emil Boc este o furnicuţă harnică, truditoare, care a strâns puţin cureaua", a spus Flutur în cadrul Consiliului judeţean de coordonare al PDL Botoşani, că PDL scoate ţara din criză, arătând că această criză are o cauză clară, şi anume populismul din anii 2007 - 2008.

Lingușeala ipochimenului este fără limite. Asta în condițiile în care Comisia Națională de Prognoză tocmai ce a dat datele oficiale cu privire la gradul de investire în România în anii ce au trecut. Vosganian o dă ca temă a zilei pe blogul său. Preiau doar primul paragraf care ne introduce în „temă”:

„Una dintre acuzele cele mai frecvente ale propagandei desantate a Guvernului Boc, reluate de latratorii de serviciu, a fost aceea ca Guvernul liberal a fost unul al risipei, mai preocupat de consum decat de investitii. Datele oferite recent de Comisia Nationala de Prognoza, altminteri un organism guvernamental, constituie o palma usturatoare pe obrazul groscior al acestor defaimatori. Si inca un argument pentru alimentarea nostalgiilor, iar nu a resentimentelor, fata de ceea ce a fost, timp de numai douazeci de luni, Guvernul liberal”.
După lectura postării lui Vosganian și, mai ales, după cum își poate aminti fiecare român, pe timpul guvernării Tăriceanu nu s-a luptat Guvernul cu propriul popor, Tăriceanu spunând cu subiect și predicat faptul că guvernarea are rolul de a face bine, de a aduce mai bine populației și pentru asta au fost mărite salariile bugetarilor, a fost liberalizată piața, firmele au fost lăsate să producă, au crescut pensiile iar condițiile politice favorabile dezvoltării pieței libere au dus la creșterea investițiilor într-un ritm accelerat. Datele oficiale prezentate de Vosganian pe blogul lui sunt suficiente. Așa că, lingușeala grețoasă a numitului Gheorghe Flutur față de nimicul politic numit Emil Boc nu are suport. Iar afirmația mea are fundament. De la o rată de investire de 32% în 2008 - Guvernul Tăriceanu - am ajuns la o rată de investire de 22% - Guvernul nimicului Boc. Mai avem puțin și ajungem la o rată de investire sub cei 21% cu care Guvernul Năstase și-a încheiat guvernarea.

Unde a „strâns cureaua” nimicul Boc ?

joi, 31 martie 2011

Apără Bucureștiul


Campania este în derulare. Ieri am fost la întâlnirea seniorilor liberali din Sectorul 3 unde am discutat despre campanie și nu numai.

Normal că voi participa, atât cât mă pricep, la campanie. Mi-am luat un formular pe care îl voi multiplica. 10 - 20 de copii. Voi da celor care doresc să fie voluntari câte un exemplar pentru a aduna semnături de la membrii de familie, în principal, apoi de la rude, cunoscuți, prieteni, colegi ... Familia mea va semna pe tabelul meu. Eu am semnat pe tabelul lui Tudoroiu Lucrețiu, ieri, alături de liberalii prezenți la întâlnire.

Campania pentru București are doar rolul de a semnala Primăriei Generale care este părerea bucureștenilor despre intențiile matracuței portocalii Elena Udrea. Este posibil ca scorpia portocalie să nu țină cont de faptul că bucureștenii nu sunt de acord să se întoarcă în evul mediu și să continue acțiunea legislativă în Guvern și mai apoi în Parlament unde are majoritate. Părerea bucureștenilor acum va fi un motiv suficient de puternic pentru ca imediat ce portocalii vor da colțul de la guvernare, o altă majoritate parlamentară să readucă capitala la starea de normalitate.

Starea de normalitate este descentralizarea administrativă. Descentralizare la care s-a ajuns, pentru prima oară, în anul 1925, 14 iunie, sub guvernarea liberală, prin Legea pentru unificarea administrativă. Informațiile pe care le pun aici au ca sursă, imediată, studiul lui Lucrețiu Tudoroiu iar pentru doritori blogul acestuia unde au aceleași informații.

Prin legea amintită mai sus s-au pus bazele, pentru prima dată în România, principiilor descentralizării administrative așa cum au fost formulate de Ion I.C. Brătianu, primul ministru al țării, cu ocazia dării de seamă în parlament intitulată „Activitatea corpurilor legiuitoare și a guvernului, de la ianuarie 1922 până la 27 martie 1926”. Cu referire strict la legea în discuție, este o expunere de motive modernă, modernă și pentru zilele noastre:

„La alcătuirea legii de unificare administrativă s-a ținut seama de principiile cele mai democratice. În acest scop s-a căutat să se asigure:

a) libertatea dezvoltării vieții locale, singura capabilă să contribuie la armonizarea completă a sforțărilor tuturor factorilor administrativi, dintr-un oraș sau județ;

b) o descentralizare cuminte, sănătoasă, care să nu slăbească unitatea statului;

c) participarea la administrarea locală, a unui număr cât mai mare de cetățeni, reprezentanți autorizați ai tuturor ramurilor principale de activitate: învățământ, muncă, agricultură, comerț, industrie etc.;

d) executarea unui riguros control cetățenesc în aplicarea legilor;

e) alegerea consiliilor comunale și județene pe un termen mai lung, care să garanteze desăvârșirea unui program serios de muncă, întocmit de gospodarii cu adevărat pricepuți;

f) independența consiliilor comunale și județene, sustrăgându-le de la orice influență politică;

g) asigurarea resurselor financiare, prin modificarea sistemului de impozite în favoarea organizațiilor județene și comunale.”

După aproape 100 de ani suntem încă departe de a împlini principiile expuse mai sus. Fiecare dintre cei care citesc poate să vadă, fără nici o greutate, că acestea nu sunt realizabile azi, mai ales sub guvernarea portocalie băsesciană.

Legea lui Udrea vrea să desființeze, pentru București, democrația locală. Democrație care a fost stabilită prin Legea pentru Organizarea Administrației comunale a orașului București, din 7 februarie 1926. Pe atunci, Bucureștiul avea o populație peste 300.000 locuitori (!). Împărțirea pe sectoare cu personalitate juridică, cu buget propriu, care percepeau taxe, impozite și contribuții locale în beneficiul sectorului și care rezolvau problemele cu care comunitatea locală se confruntau. Ce face Udrea ? La un București de peste 7 ori mai mare duce decizia la nivel central, desființează bugetele locale și lasă la latitudinea unui consiliu municipal politizat până în prăsele dreptul de a hotărî, de exemplu, dacă cei din marginile Bucureștiului au nevoie de drumuri, canalizare, gaze, apă potabilă, infrastructură de telefonie și informatică etc.

Să apărăm Bucureștiul de cea mai cumplită „reformă” portocalie. Pentru că apărând capitala apărăm, în fapt, toate comunitățile locale. Pentru că nevoia descentralizării administrative se impune nu doar în București, ci în toate orașele mari din țară care au populație crescută și care vor mai crește datorită condițiilor naturale de dezvoltare. Constanța, Timișoara, Brașov, Cluj, Iași ... vor trebui descentralizate și ele, împărțirea lor pe sectoare sau cum se vor numi descentralizările respective fiind imeprative. Dau ca exemplu Constanța. Ce treabă are Poarta 6 sau Km 5 cu investițiile imense făcute doar în Mamaia ? Sau Palas, Brătianu, Anadalchioi etc. Sunt zone în Constanța pe care le știu de aproape 40 de ani fără să văd vreo schimbare. Nici la stradă, nici la trotuare, nici la utilități. Iar cei care cunosc bine alte orașe mari din țară pot aduce exemple concrete din acele localități.

Eu cred că acțiunea pentru apărarea Bucureștiului ar trebui să aibă ca susținători, măcar on-line, și pe cei din alte localități care gândesc modern la starea țării. Distrugerea administrației descentralizate a Bucureștiului este, probabil, cireașa de pe „tortul” distrugerii naționale făcută de cel mai incompetent președinte român, Traian Băsescu, și cele mai aservite formațiuni politice intereselor clientelei politice reprezentate de guverne și investitori străini. PD-L și UDMR. La care se adaugă „patrioții” din UNPR !

luni, 27 septembrie 2010

Ce este frumos și lui Dumnezeu îi place.

Viața este frumoasă. Când dai peste scrieri frumoase, este foarte frumoasă.

Am luat blogurile la rând. Sunt în cursul procesului de informare și mă opresc să postez. Vania are o postare în ton cu ultimele evenimente. „Oscilații”. O bijuterie care merită citită.

Acum, la treabă. Bloguri, presă, alte alea.

joi, 20 mai 2010

A împlinit un an și am uitat !

Cu un an și câteva zile în urmă, era ziua de 15 mai 2009, mi-am făcut blogul. Se numea altfel. Fiul meu a fost cel care m-a împins în lumea aceasta, a celor care comunică prin intermediul jurnalelor personale puse la vedere pe internet.

Nu știam cum voi acționa în viitor. Mi-am propus teme însă nu mi-am îndeplinit obiectivul, în totalitate. Sunt dator frontierelor României cu postări despre ele și frontieriștilor cu postări despre ei și munca lor. Urmează să aderăm, ca țară, la spațiul Schengen, încă un pas important în direcția integrării europene cu consecințe severe asupra unor instituții cu atribuții la frontierele țării dar și politice. Următorul pas va fi adoptarea euro ca monedă. Complicat și, așa cum ne arată viața de zi cu zi, cumplit pentru cei care nu sunt pregătiți, cultural, să facă parte dintr-o mare comunitate europeană.

Dragilor am un blog tânăr. Am format o echipă. Eu major și el minor. Îi urez și îmi urez să avem timpul necesar, răbdarea și inteligența de a comunica cu toți cei care apreciază valorile liberalismului și ale culturii europene, ale respectului față de om și libertăților acestuia. Nu în ultimul rând, doresc să comunic cu cei care iubesc România așa cum este ea, o țară minunată locuită de oameni minunați, și nu cum o descriu handicapații politici sau idioții cu pretenții de oameni de cultură.

Asta a fost prima postare:

„Trăim în "era blogurilor" şi ne supunem regulilor comunicării. Ne place sau nu, viitorul nostru, ca oameni civilizaţi, este condiţionat de comunicare. Dacă vrem să trăim bine, trebuie să comunicăm.

Încep acest blog cu încredere. Am încredere în dorinţa oamenilor de a comunica şi în capacitatea lor de a comunica corect.

Voi pune pe blog de toate, aşa cum este şi titlul. În afara postărilor care se vor referi la domeniile juridic si frontiere, în care am specializarea, voi posta parerea mea, ca om si cetăţean, cu privire la celelalte informaţii ce ne umplu timpul. Din presă, în principal, din alte surse, în secundar”.

Într-un an s-au întâmplat multe. Blogul are prieteni, are cititori, are și dușmani (fără dușmani nu ar fi întreg !), este membru al unor comunități civice - mișcarea violet, clubul bloggerilor liberali s.a. -, mă reprezintă și îl reprezint. Cel mai important însă este faptul că mi-am făcut prieteni mulți, că i-am cunoscut pe prietenii cu care am comunicat pe site Adevărul și Cotidianul, că mereu, mereu și mereu cunosc oameni noi, oameni deosebiți, oameni care cred și susțin valorile democrației, ale respectului față de om și valorilor pe care fiecare om le reprezintă. Este minunat.


joi, 25 martie 2010

M-am schimbat.

Ma tot foiesc, ma tot intreb, ma tot chinuiesc ... tot degeaba. Nu merge. Critic dar "nu pun mana pe pix". Ma uit la unii si la altii, uneori mai postez cate ceva dar nu merg mai departe. O fi un moment de sictir cu bataie lunga si eu nu am sesizat inca.

Daca tot am un blog, pentru a nu fi acuzat de inactivitate, m-am jucat putin. I-am schimbat fata. Nu sunt pe deplin multumit insa o sa perseverez. Asa, sa am si eu de ce ma lega.

joi, 31 decembrie 2009

La Multi Ani !


La multi ani tuturor ! La multi ani colegilor mei din clasa "F" a Liceului Militar "Stefan cel Mare" din Campulung Moldovenesc, promotia 1969, parte din ei prezenti in poza de mai sus alaturi de dirigintele nostru, minunatul prof. Radasanu Dan. La multi ani tuturor celorlalti colegi "nasturei" din promotia noastra cu care m-am intalnit, pentru prima oara, in acest an cu ocazia celei de-a 40-a aniversari de la absolvire. Regret ca nu mai am o poza cu toti.



Un gand special am pentru prietenii care intretin blogul promotiei, in special proprietarului Nicu Scutaru dar si celorlalti care isi aduc contributia in mod substantial la dezvoltarea lui: Ilie, Freddy, Aliosa, Nicu ...


La multi ani tuturor celor care s-a declarat prietenii mei pe acest blog si tuturor celor care ajung sa citeasca si sa comenteze alaturi de mine.

La multi ani liberalilor !

La multi ani tuturor romanilor, oriunde se afla ei !

La Multi Ani !




vineri, 16 octombrie 2009

Tariceanu puncteaza. Pe blog si in plenul Parlamentului.

Tariceanu are dreptate. Este unul dintre cei care are competenta de a da un calificativ oricarei Guvernari. Nu este singurul. Face parte dintr-o "echipa" care ii cuprinde pe Petre Roman, Victor Ciorbea, Ion Iliescu, Adrian Nastase, Emil Constantinescu, Traian Basescu, Nicolae Vacaroiu, Radu Vasile, Vasile Blaga si se poate continua, nu prea mult, dar sunt exclusi alde Emil Boc, Adriean Videanu, Gheoghe Pogea si alte figuri de trista amintire.


Pe blogul lui are mai multe postari insa, acum, ma refer la una dintre ele,

"Punct pentru echipa de gherilă Boc-Băsescu. Şi de la capăt ... dar fără ei‎"

"Astăzi în Parlament am dat zeci de motive pentru care guvernul Boc - Băsescu ‎trebuie demis:

- minciunile cu privire la creşterea salariilor profesorilor cu 50% (Mircea ‎Geoană îşi aminteşte probabil de această promisiune de care nu este străin nici el), ‎

- lipsa oricărui plan economic anti-criză,

- un acord cu FMI creat pe genunchi şi semnat ‎în genunchi,

- impozitul forfetar care a dus la falimentul a peste 100,000 de firme mici şi ‎mijlocii, adică tocmai clasa de mijloc în formare,

- 10 miliarde de euro promise pentru ‎investiţii, din care au fost folosiţi doar 1 miliard,

- legea salarizării unitare, legea pensiilor ‎sau

- lipsa oricărei strategii de creare de noi locuri de muncă.

Lista asta ar putea ‎continua pe încă cel puţin câteva pagini. Şi în faţa acestor motive care ar face orice ‎Guvern cât de cât responsabil să demisioneze din proprie iniţiativă, premierul Emil ‎Boc ne spune imperturbabil că el este mulţumit de activitatea Guvernului. Mai mult, ‎peste câteva ore auzim acelaşi mesaj şi de la Big Brother, Traian Băsescu. Avem de a ‎face cu o echipă de gherilă Boc - Băsescu pusă pe dinamitarea României.


...

Pentru ce au făcut ei acestei ţări în 9 luni, moţiunea de cenzură este o ‎eliberare, în nici un caz o pedeapsă". ‎
Nu se intinde la vorba. Este inginer si nu are deprinderea juristilor de a vorbi mult si nuantat. Si le puncteaza bine. Marile "realizari" ale pedeleprelor in domeniul legislativ vor suferi severe corecturi imediat ce un Guvern cu adevarat democrat va ajunge la putere. Exclud contributia PD-L care a dovedit ca este complet in afara interesului national.

Mult mai simpatic a vorbit Tariceanu in Parlament, la motiunea de cenzura. Discursul lui este semnificativ. Punct ochit, punct lovit.

"Mă uitam adineauri la cei 11 miniştri ai Cabinetului Boc şi, nu ştiu de ce, gândul m-a dus la meciul de fotbal cu Serbia.

Din păcate, însă, pagubele produse de cei 11 tricolori la meciul de acum câteva zile, sunt o nimica toată pe lângă ceea ce a păţit România cu această echipă de 11 miniştri. Pentru că atunci când este vorba de o ţară, evident, lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel.

Iar mesajul actualei moţiuni de cenzură pentru Guvernul Băsescu-Boc este următorul: când ai reuşit să guvernezi 11 luni şi ai reuşit să distrugi economia ţării, să dublezi şomajul, să devalorizezi leul, să măreşti impozitele, dar, totuşi, să nu ai bani pentru salarii şi pensii, când ai reuşit să blochezi toate investiţiile, să politizezi şi să distrugi administraţia, când ai guvernat bătându-ţi joc de morală, de legi, de profesori, de doctori, de funcţionari publici, de armată şi de poliţie, numai şi numai pentru a întinde râia politică a PD-L în toate prefecturile, în toate şcolile, în toate instituţiile din judeţe, în toate inspectoratele de poliţie, când tot ce ai de spus la guvernare au fost numai minciuni, panglici politicianiste şi lozinci fără acoperire, deci după ce ai făcut toate aceste nenorociri, este cazul să pleci şi să te ascunzi de ruşine, astfel încât să nu te mai vedem niciodată.

Evident, din ceea ce vedem, cei "11 fantastici" nu se lasă duşi atât de uşor cum ne-am imaginat. E de crezut acest lucru, pentru că s-au învăţat cu ceea ce înţeleg ei prin guvernare: organizarea de concerte guvernamentale pe bani publici, împărţirea banilor publici către clientela politică şi instalarea camarilei politice a PD-L în posturi guvernamentale la Bucureşti şi în teritoriu.

De aceea va fi nevoie de un vot al Parlamentului şi, mai ales, de un vot al cetăţenilor la alegerile prezidenţiale, pentru a scăpa România de acest sistem politic devenit iraţional, format din Traian Băsescu şi aşa-zisul Guvern Boc".

Doamnelor şi domnilor,

Ascultându-l mai devreme pe primul-ministru, am avut impresia că participăm la dezbaterea asumării răspunderii. Totuşi, îl rog pe domnul prim-ministru să se trezească. Astăzi n-a venit la dezbaterea asumării răspunderii, ci a venit la votul moţiunii de cenzură. Iar moţiunea de cenzură astăzi dezbătută este pentru a sancţiona minciunea fără limite, dusă la rang de virtute şi impostura politică care caracterizează guvernul dumneavoastră, un guvern care nu poate să rămână nesancţionat într-o democraţie parlamentară. Pentru că, evident, nu există niciun guvern care să poată funcţiona într-o democraţie parlamentară fără să aibă majoritatea necesară în Parlament şi acest lucru dorim să-l verificăm astăzi, domnule prim-ministru Boc.

Astăzi, aşadar, avem moţiune pe aceste subiecte şi nu pe Legea pensiilor, unde vreau să fiu foarte clar şi fără echivoc.

În numele colegilor mei din Partidul Naţional Liberal, susţinem un sistem de pensii bazat pe contributivitate, fără privilegii. Dar, domnule prim-ministru Boc, când aveţi curajul să deschideţi guriţa şi să vorbiţi de privilegii, uitaţi-vă întâi la dumneavoastră. Staţi, fără niciun pic de jenă, în casă de protocol.

Domnul Emil Boc (din lojă):

Minciuni, minciuni, domnule Tăriceanu!

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Eu, ca prim-ministru, am locuit în apartamentul propriu. (Aplauze şi râsete din partea Grupurilor parlamentare ale PSD şi PNL.)

Renunţaţi la privilegii începând cu dumneavoastră şi nu daţi lecţii altora. Faceţi permanent uz de populism şi de demagogie şi acest lucru nu trebuie să rămână nesancţionat.

În al doilea rând, spuneam că aţi dus minciuna la rang de virtute. Practic, dumneavoastră minţiţi precum respiraţi. Şi am să vă dau o serie de exemple, din păcate nu toate, că ne-ar o oră întreagă, în legătură cu minciunile pe care le-aţi promovat în ultima perioadă, de un an de zile.

Aţi promis că majoraţi salariile profesorilor cu 50%.

Aţi dorit să promovaţi o lege de salarizare unică, spunând că aţi negociat-o cu partenerii sociali, iar sindicatele au fost în grevă generală tocmai pentru că nu aţi negociat nimic pe legea unică de salarizare.

Aţi promis că faceţi investiţii de 10 miliarde de euro şi, după şapte luni de zile, aţi contabilizat, cu chiu cu vai, 1 miliard de euro.

Aţi venit în Parlament şi aţi promis că veţi conduce bugetul României cu un deficit de 2% şi veţi ajunge, probabil, la peste 8% la sfârşitul acestui an.

Aţi vorbit despre necesitatea de a introduce o echitate în sistemul de salarizare. De acord. Aţi vorbit de salarii de 30 de mii, de 40 de mii, de 50 de mii de euro, care ne cutremură pe toţi. N-aţi venit cu un singur exemplu.

Aţi spus că aţi menţinut cota unică de impozitare. Minciună! Când aveţi impozitul forfetar adăugat, atunci cum mai există cotă unică de impozitare?

V-aţi angajat că veţi menţine, nu că veţi duce punctul de pensie la 45%, pentru că acest lucru s-a realizat anul trecut. Nu sunteţi capabil nu de creşterea lui, nici măcar de menţinerea lui.

Aţi pledat, pe când aveaţi activităţi universitare, în lucrările dumneavoastră ştiinţifice pentru parlament bicameral. Aţi întors-o ca la Ploieşti şi acum sunteţi adeptul parlamentului unicameral, din motive pe care le cunoaştem cu toţii.

Spuneam că nu are rost să continuu cu această enumerare, pentru că ea, probabil, tinde către infinit.

Însă, ceea ce vreau să spun în final, stimaţi colegi, şi acest lucru îl aduc în atenţia primului-ministru Boc şi al colegilor noştri de la PD-L, de cinci ani de zile, partidul dumneavoastră a dus o luptă politică către limitele paroxismului.

Aţi nesocotit orice regulă scrisă sau nescrisă a democraţiei parlamentare.

Aţi încălcat regulile intrinseci ale sistemului pluripartid, aţi transformat politica românească într-o scenă populistă, unică în Europa, spre ruşinea noastră, a tuturor. Prin stilul politic al cuplului Băsescu-Boc, vreţi să duceţi România spre un regim autoritar, cu accente dictatoriale.

Aţi promovat permanent o politică a conflictului şi a învrăjbirii. Aţi învrăjbit categoriile sociale între ele: pe salariaţii din sistemul privat împotriva celor din sistemul public; pe salariaţi împotriva pensionarilor; pe părinţi împotriva profesorilor ş.a.m.d.

Acestea sunt motivele pentru care astăzi trebuie să plecaţi, să vă răcoriţi un pic, pentru a înţelege profund ce este democraţia şi statul de drept. România a decis, după cum ştiţi, să rupă cu dictatura prin vărsare de sânge. Nu putem accepta reînvierea dictaturii, chiar şi de catifea, cu aparenţe democratice şi, pentru că nu aţi înţeles aceste lucruri, noi vă sancţionăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)


Nu poti sa nu-i dai dreptate.

joi, 30 iulie 2009

Un imens regret.

Mihai Malaimare si-a inchis blogul pe motiv de ... decenta. Daca stau sa ma gandesc mai bine, Mihai a procedat asa cum este El. Actul facut il confirma. Este actul unui om de cultura. In lupta dintre omul politic si omul de cultura a invins ultimul. De ce sa ne mire ? Regret faptul ca nu mai am posibilitatea sa ii citesc postarile, atat de savuros scrise.

Simt un imens regret. Dar daca el a considerat ca asa este normal, asa sa fie. Nu mai este pe blog, voi merge la Teatrul Masca si sper sa il mai citesc in scurtele si rarele comentarii de pe celelalte bloguri.