Declarațiile liderilor PNL de la finalul Biroului Executiv al partidului- 22 ianuarie

Ludovic Orban

Duminică- reuniunea BPN, grupuri parlamentare pentru stabilirea strategiei de poziționare ref. învestirea noului Guvern

Bună ziua! Biroul Executiv a luat decizia de a convoca duminică, de la ora 17:00, reuniunea Biroului Politic Național, împreună cu grupurile parlamentare ale partidului din Camera Deputaților și din Senat. Cu această ocazie vom stabili strategia Partidului Național Liberal, pe sesiunea parlamentară și de asemenea poziționarea în procedurile de învestire al noului Guvern, care se pare că întârzie.

Lupta pentru putere din PSD, consecințe catastrofale pentru economie

Partidul Social Democrat, nici măcar acum nu își dă seama ce consecințe catastrofale are ciolaniada din PSD, respectiv bătaia pe portofolii ministeriale, pentru instabilitatea politică a țării.

Am ajuns să avem cel mai slab leu de la instalarea Guvernului. Inflația a luat-o la val, prețurile cresc, Guvernul nu are resursele necesare în buget pentru a majora salariile și veniturile oamenilor, iar în timpul acesta ce face PSD? își scot ochii între ei care baron să își pună ministrul preferat în cine știe ce ministere. Din acest motiv înțeleg că și întârzie procedura de investire a noului Guvern, nu că m-aș aștepta ca Viorica Vasilica să renunțe până la investirea Guvernului, că sunt convins că nu o întreabă nimeni pe cine acceptă ca ministru în Guvernul pe care urmează să îl conducă dl. Dragnea prin intermediul Viorica Vasilica.

Marți, ora 11.00, prezentare Cartea Neagră  a guvernării PSD-ALDE

Este rușinos și penibil ca tot ce se întâmplă de la alegeri până astăzi. De asemenea, mâine, la ora 11:00, vom prezenta Cartea Neagră, analiza critică a guvernelor PSD în primul an de guvernare. Sper ca această Carte Neagră să îi convingă pe aceștia care se omoară între ei ca să ocupe portofolii de miniștri, măcar să nu-i mai pună pe cei care au fost miniștrii, pentru că datele din Cartea Neagră, arată că practic aproape toți miniștrii au fost miniștrii degeaba, pentru că în majoritatea lor zdrobitoare au făcut orice altceva decât ceea ce au promis în campania electorală si decât ceea ce scrie în programul de guvernare.

Sunt alături de mine domnul  Ionel Dancă purtătorul de cuvânt al partidului și domnul vicepreședinte Florin Roman. Dl Florin Roman o să vă prezinte decizia Biroului Executiv privitoare la ceea ce se întâmpla astăzi in sistemul de educație.


Florin Roman

Moțiune simplă împotriva ministrului Educației

Astăzi, Biroul Executiv al Partidului Național Liberal, în urma unor dezbateri extrem de consistente, a luat decizia politică de a solicita domnului Liviu Dragnea să nu ne mai facă “bucuria” de a-l vedea pe domnul Liviu Marian Pop „genunche”, groparul învățământului românesc, în viitoarea structură guvernamentală.

Totodată, în cazul în care vom avea un Guvern învestit, cu siguranță luăm în calcul foarte serios depunerea unei moțiuni simple pe educație, pentru că ceea ce face acest ministru incompetent care aduce demagogia și minciuna la rând de lege, închiderea a circa 1000 de unități școlare și grădinițe, prin decizii ale soldaților politici , directori de școli numiți politic și inspectori școlari generali numiți politic cu funcții de conducere în PSD, nu face decât sa îngroape învățământul românesc.

Totodată, îi solicitam public lui „genunche”, să publice pe site-ul Ministerului Educației Naționale studiul de impact care a stat la baza luării acestei decizii. Să prezinte totodată bugetul pentru fiecare entitate juridica, pentru că avem confirmarea că domnul „genunche” operează la aceste reduceri de costuri practic închizând circa 1000 de școli și grădinițe dintr-un simplu motiv - nu au banii pentru creșterile salariale promise profesorilor în acest an, și atunci în loc să vină cu noi resurse, practic au preferat sa reducă costurile prin închideri totale, parțiale, comasări de școli.

Ceea ce se întâmplă la ora actuală într-o scoală de provincie este pur și simplu alarmant și pentru siguranța elevului și pentru igiena personală. Practic, părinții sunt cei care aduc din banii lor săpun, hârtie igienica și tot ceea ce au nevoie acești copii la scoală, și practic „genunche” întoarce învățământul cu zeci de ani în urmă, pentru că până și Ceaușescu avea grijă cât putea ca acești copii ai românilor să aibă condiții minime de igiena și de siguranță într-o unitate școlară.

Este scandalos ce face acest ministru mitoman care, din punctul meu de vedere, s-a compromis total și definitiv atât în fața dascălilor cât și în fața mișcării sindicale din învățământ din care provine. Vă mulțumesc!

Ludovic Orban  - Probabil, singurul argument pentru menținerea lui ca ministru este decât numele de Liviu pentru că alt argument nu mai putem să găsim.  Îi dau cuvântul domnului Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al PNL.


Ionel Dancă

PNL cere Guvernului PSD-ALDE renunțarea la formularul 600

Astăzi, în Biroul Executiv al Partidului Național Liberal a fost adoptată o decizie din partea membrilor acestui for de conducere în ceea ce privește formularul 600. Respectiv, Partidul Național Liberal cere renunțarea în totalitate la această monstruozitate birocratică pentru că, informațiile pe care oficialii Fiscului le cer oamenilor, celor peste șase sute de mii de contribuabili onești din această țară, informațiile există deja la instituțiile statului, la ANAF.  Și în acest sens, nu există nici o justificare pentru ce anume pun oamenii pe drumuri, la cozi și îi supun la o birocrație fără de sfârșit pentru niște informații care sunt deja în posesia Fiscului.

Mai mult, acest formular 600 arată de fapt, o gândire bolșevică, proletară a șefului ANAF și a ministrului Finanțelor, o ură a acestora față de tot ceea ce înseamnă, în această țară, activității libere, întreprinzători, oameni independenți care nu sunt dependenți doar de un salariu pentru că, prin acest formular 600, practic Fiscul cere oamenilor mai mulți bani din activitățile pe care ei le derulează, dacă au pe lângă un salariu și alte contracte de drepturi de autor sau activități independente.

Ca să nu mai vorbim de faptul că prin acest formular se pune pentru prima dată contribuție de sănătate pe dividende, o aberație atât din punct de vedere economic cât și fiscal.

Cerem, așadar, în calitatea noastră de partid principal de opoziție, partid parlamentar, cerem executivului să renunțe la această monstruozitate birocratică și în același timp să amendeze Ordonanța 79, care este izvorul legal al acestui ordin al ministrului care impune obligația completării formularului 600.

Cerem amendarea Ordonanței 79 care, din păcate, deși iată, produce efecte, Avocatul Poporului nu se sinchisește să o sesizeze la Curtea Constituțională, pentru că așa ne-a explicat atunci când i-am cerut acest lucru, că nu produce efecte, că așteaptă să producă efecte. Iată, produce efecte și efecte dintre cele mai aberante pentru contribuabilii onești. Și totuși, Avocatul Poporului nu se sinchisește să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la acest act normativ. Noi vom sesiza Curtea Constituțională atunci când această ordonanță va intra în dezbatere parlamentară.


Sesiune  întrebări și răspunsuri:

Jurnalist -  Oana Florea a depus astăzi un proiect de lege prin care dorește să schimbe modul de funcționare a comisiilor de anchetă, mai exact, dacă o persoană nu se prezintă riscă chiar o condamnare la închisoare. Cum vedeți o astfel de idee?

Ludovic Orban – După cum bine știți, noi am atacat modificarea care generează obligativitatea pentru fiecare cetățean, de exemplu, să se prezinte la comisia SRI sau la o comisie de anchetă. Mi se pare un fir roșu în activitatea majorității parlamentare care încearcă să genereze obligații pentru cetățeni, care nu-și au izvorul în Constituție sau în alte legi. Sigur, vom fi împotrivă și în cazul în care, Doamne ferește, se adoptă, o vom ataca ca și pe cealaltă la Curtea Constituțională.

Jurnalist -  Curtea Constituțională v-a respins acea sesizare…

Ludovic Orban -  Nu contează, avem alte temeiuri de atac care sunt în sensul respectării drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Jurnalist – Apropo de Curtea Constituțională, mâine CCR se pronunță pe legile pe care le-ați contestat.

Ludovic Orban – Așteptăm o judecată normală, conform Constituției, conformă practicilor în materie. De asemenea, vă readuc aminte că am solicitat Curții Constituționale care poate să facă acest lucru, să sesizeze Comisia de la Veneția pentru obținerea unui punct de vedere privitor la modificările la legile Justiției și ne vom bate în continuare ca să împiedicăm adoptarea oricărei modificări legislative care să afecteze independența Justiției sau care să riște să pună între paranteze lupta anticorupție.

Jurnalist -  Ați inițiat sau veți iniția în săptămâna aceasta  ce urmează, până la începutul sesiunii, o discuție cu cei de la UDMR pentru colaborare.

Ludovic Orban – V-am spus, vom avea discuții cu toate grupurile parlamentare și de asemenea cu foarte mulți parlamentari luați individual.

Jurnalist -  Și în ideea de a nu vota Guvernul?

Ludovic Orban -  Cu siguranță ! Dar eu totuși trag nădejde, că poate totuși, Viorica Vasilica o să renunțe pe ultima sută de metrii, dacă se trezește cumva din starea de beatitudine în care se găsește, dându-și seama că ea este de fapt,  pe post de secretară la Guvern și nicidecum pe post de prim-ministru.

Jurnalist – Cum vedeți protestele de aseară din București și din țară?

Ludovic Orban – Foarte frumoase, proteste care, în ciuda vremii nefavorabile au adus în stradă extrem de mulți români. Le susținem și acționăm pentru ca revendicările, solicitările oamenilor care au ieșit și ies în stradă în continuare, să fie susținute la nivelul deciziei politice.

Jurnaliști -  Mulțumim!

Ludovic Orban -  Mulțumim!

Preşedintele Iohannis a contestat la CCR legea care permite miniştrilor, parlamentarilor, primarilor şi prefecţilor să fie comercianţi

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale, joi, 18 ianuarie a.c., o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

București, 18 ianuarie 2018 

Domnului VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE 

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE  DE  NECONSTITUŢIONALITATE

asupra

Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției


La data de 30 decembrie 2017, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Legea dedusă controlului Curții Constituționale are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003 în sensul eliminării incompatibilității funcțiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, cu calitatea de comerciant persoană fizică.

Prin modul în care a fost adoptată, dar și prin conținutul normativ Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției este neconstituțională întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 11 alin. (1), ale art. 65 alin. (2) lit. j),  ale art. 75 alin. (1) și alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2) și ale art. 148 alin. (4) din Constituție pentru motivele arătate mai jos.

I. Motive de neconstituționalitate extrinsecă

 1. Prin art. unic pct. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate se abrogă dispozițiile art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003, ce instituie incompatibilitatea între calitatea de deputat și senator și calitatea de comerciant persoană fizică.

În ceea ce privește respectarea dispozițiilor privind adoptarea legii, având în vedere că se reglementează într-o materie ce ține de statutul deputaților și al senatorilor, art. unic pct. 1 din Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției ar fi trebuit adoptat, în conformitate cu  dispozițiile art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituție, în ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Or, legea dedusă controlului de constituționalitate a fost respinsă în integralitatea ei de Senat în ședința din data de 27.11.2017 și adoptată de Camera Deputaților în ședința din data de 20.12.2017, ceea ce încalcă atât prevederile art. 65 alin. (2) lit. j), cât și pe cele ale art. 75 din Constituție.

2. Prin art. unic pct. 2 din legea dedusă controlului de constituționalitate se abrogă dispozițiile art. 84 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, ce instituie incompatibilitatea dintre funcția de membru al Guvernului și calitatea de comerciant persoană fizică.

În ceea ce privește funcția de membru al Guvernului, art. 105 din Constituție reglementează incompatibilitățile, prevăzând la alin. (2) că alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică. De aceea, pentru art. unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală Senatul ar fi trebuit să fie Cameră decizională.

Or, legea dedusă controlului de constituționalitate a fost dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată - fiind respinsă - și adoptată de către Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională. În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (5) din Constituție, pentru prevederile art. unic pct. 2 din legea supusă controlului constituțional Camera Deputaților ar fi trebuit să retrimită legea  Senatului, care ar fi urmat să decidă definitiv.

II. Motive de neconstituționalitate intrinsecă

În ceea ce privește incompatibilitatea dintre calitatea de comerciant persoană fizică  și funcția de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, prin legea dedusă controlului se abrogă dispozițiile art. 82 alin. (1) lit. e), art. 84 alin. (1) lit. g), art. 85 alin. (1) lit. i) și art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003.

           1. Prin eliminarea incompatibilității unor funcții sau demnități publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, legea dedusă controlului de constituționalitate – diminuează standardele de integritate, aducând atingere statului de drept consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție

În ceea ce privește incompatibilitățile stabilite prin Legea nr. 161/2003, Curtea Constituțională a statuat că acestea au rolul de a asigura îndeplinirea cu neutralitate a mandatului de către persoane care exercită o funcție publică de autoritate, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității și transparenței. Incompatibilitățile nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți, ci o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită anumite mandate (Decizia nr. 304/2013).

În privința incompatibilității dintre deputați/senatori și calitatea de comerciant persoană fizică, Curtea Constituțională a reținut că art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 și art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 sunt norme clare, previzibile, stabilind precis conduita senatorilor/deputaților, astfel încât starea de incompatibilitate să poată fi evitată, iar scopul legii de asigurare a imparțialității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și de protejare a interesului social să fie atins și că încadrarea unei persoane fizice ce desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind „comerciant” constituie un aspect referitor la interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, respectiv Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) și instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de A.N.I. (Decizia nr. 869/2015).

În ceea ce privește aleșii locali, regimul incompatibilităților a fost supus în mai multe rânduri controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională a statuat, cu valoare de principiu, că „reglementarea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public” (Decizia nr. 225/2011, Decizia nr. 1.484/2011, Decizia nr. 396/2013). Totodată, instanța constituțională a reținut că „nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept”; iar prin această incompatibilitate „se instituie o garanție a exercitării funcției publice în condiții de imparțialitate și transparență decizională, obiectiv ce urmărește protejarea interesului public constând în apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor” (Decizia nr. 739/2014 și Decizia nr. 683/2015).  De asemenea, Curtea a mai subliniat că o cumulare a funcțiilor publice cu cele private „ar putea duce la atingerea interesului public și a încrederii cetățenilor în autoritățile administrației publice” (Decizia nr. 93/2015).

 În ceea ce privește, incompatibilitatea funcției de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean cu anumite funcții private, în jurisprudența constituțională s-a stabilit că aceasta nu este o condiție de eligibilitate, iar înlăturarea ei depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă în același timp o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept (Decizia nr. 739/2014 și Decizia nr. 640/2016).

Așadar, scopul Legii nr. 161/2003, ce instituie anumite incompatibilități pentru funcții și demnități publice, este acela de a asigura imparțialitatea, protejarea interesului social și evitarea conflictului de interese în exercitarea acestora. Iar pentru atingerea acestui deziderat, a fost instituită și sancțiunea pentru persoana aflată în stare de incompatibilitate, respectiv cea a decăderii din dreptul de a mai ocupa orice altă funcție eligibilă pentru o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului - art. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (Decizia nr. 418/2014).

Or, prin abrogarea de către legea dedusă controlului de constituționalitate a unora dintre cazurile de incompatibilitate este, practic, eliminată o garanție de exercitare a funcției publice cu imparțialitate și ferită de orice interese care ar putea să împiedice exercitarea sa în interes public.

Față de toate aceste argumente, considerăm că prin diminuarea standardelor de integritate și ignorarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției contravine art. 1 alin. (3) din Constituție.

Dintr-o altă perspectivă, considerăm că pretinsa neclaritate a noțiunii de „comerciant” – ca rațiune a intervenției legislative – nu poate fi primită și vine în contradicție chiar cu cele statuate  de Curtea Constituțională. Astfel, Curtea a reținut că pretinsa neconstituționalitate a art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 este susținută prin aceea că noțiunea de „comerciant persoană fizică” nu este definită de un text de lege clar și că dispozițiile de lege criticate fac trimitere la o serie de alte norme legale determinând, în acest fel, o lipsă de claritate și previzibilitate, contrar prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5). Din acest punct de vedere, Curtea observă că aspectele invocate de autorul excepției vizează, în realitate, interpretarea și aplicarea legii, operațiuni care constituie atributul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei.  În acest sens, prin Decizia nr. 869/2015, Curtea a reținut că definirea unei persoane fizice ce desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind „comerciant” presupune o analiză de la caz la caz, în funcție de particularitățile fiecărei spețe, de către instituțiile/autoritățile publice competente, în raport cu coordonatele cuprinse în legislația în materie, spre exemplu, art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului și cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

 Prin urmare, a determina în concret dacă o persoană fizică desfășurând o anumită activitate cu caracter lucrativ se încadrează sau nu în categoria „comercianților”, în vederea stabilirii existenței stării de incompatibilitate dintre această calitate și funcția de viceprimar, constituie aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, respectiv Agenția Națională de Integritate și instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenție (Decizia nr. 173/2017).

           2. Prin eliminarea incompatibilității unor funcții sau demnități publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, legea dedusă controlului de constituționalitate aduce atingere angajamentelor internaționale în materie de integritate asumate de România, încălcându-se astfel dispozițiile art. 11 alin. (1) și ale art. 148 alin. (4) din Constituție

Astfel, conform art. 148 alin. (4) din Constituție, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană și din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. Prin Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, de stabilire a unui mecanism de cooperare și verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, România „are obligația de a aplica acest mecanism și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție” (Decizia Curții Constituționale nr. 2/2012).

Dintre cele patru obiective stabilite, cel de-al doilea obiectiv vizează instituirea unei agenții de integritate cu competențe de verificare a averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive. Restrângerea sferei de aplicare a incompatibilităților dintre demnitățile și funcțiile publice de deputat, senator, membru al Guvernului, perfect, subprefect, primar, viceprimar, primar general, viceprimar al Municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și calitatea de comerciant persoană fizică este de natură să afecteze activitatea de verificare a incompatibilităților de către A.N.I., precum și să relativizeze cadrul legislativ de integritate, respectiv să vină în contradicție cu standardele Curții Constituționale în materie de integritate.

Printre recomandările făcute de Comisia Europeană în cadrul rapoartelor de verificare a progresului realizat de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, au fost amintite următoarele: „ (...) să se asigure că nu există excepții de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese și averile nejustificate” (Raportul din luna ianuarie 2014), „ (...) să exploreze modalități de îmbunătățire a acceptării publice și a punerii eficace în aplicare a normelor în materie de incompatibilitate și a măsurilor de prevenire a situațiilor de incompatibilitate” (Raportul din luna ianuarie 2015), „ (...) integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese.” (Raportul din luna ianuarie 2016), sau faptul că „ (...) Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi” (Raportul din luna ianuarie 2017).

Or, eliminând incompatibilitatea dintre o serie de demnități și funcții publice şi calitatea de comerciant persoană fizică, legea criticată contravine tuturor acestor recomandări, întrucât permite persoanelor aflate în funcții de autoritate să desfășoare activități comerciale aducătoare de profit care pun sub semnul întrebării principiul neutralității, al imparțialității și al protejării interesului public în exercitarea demnității sau funcției publice.

Mai mult, în vederea combaterii fenomenului corupției, România a ratificat, prin Legea nr. 365/2004 Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, care prevede că fiecare stat parte elaborează și aplică sau are în vedere, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, politici de prevenire a corupției eficiente și coordonate care favorizează participarea societății și care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice și bunurile publice, de integritate, transparență și responsabilitate (art. 5 paragraful 1). Astfel, „fiecare stat parte trebuie să încurajeze în mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, sens în care va aplica, în cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice” (art. 8 paragrafele 1 și 2). Dând eficiență dispozițiilor Convenției, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că exceptarea anumitor categorii de persoane care dețin o funcție publică de la anumite standarde de integritate poate reprezenta o încălcare a unor obligații asumate prin tratate internaționale care constituie garanții pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenilor, ca element al statului de drept (Decizia nr. 536/2016).

În consecință, față de cele arătate, legea dedusă controlului aduce atingere obligațiilor ce revin statului român potrivit art. 11 alin. (1) din Constituție, precum și celor ce îi revin în calitate de membru al Uniunii Europene, ceea ce contravine și dispozițiilor  art. 148 alin. (4) din Constituție.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției este neconstituțională întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (1), art. 65 alin. (2) lit. j), art. 75 alin. (1) și alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2), art. 147 alin. (4) și art. 148   alin. (4) din Constituție.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS - WERNER IOHANNIS

Despre fiscalitate în slujba cetățeanului

Comunicat de presă al deputatului PNL, Bogdan Huțucă, referitor la legea 29/2018

Îmi permit să îi sugerez fostului președinte al ANAF, Gelu Diaconu, să nu transforme războiul personal cu iz de vendetă dintre el și ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, într-o suită de acuze calomnioase atât la adresa mea, cât și la adresa tuturor celor care au susținut o lege care degrevează foarte mulți români de bună credință de impunerile fiscale nedrepte ale ANAF. Ca o dovadă concludentă că cele spuse de Gelu Diaconu se înscriu în sfera fabulațiilor stă Punctul de Vedere negativ emis de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, la proiectul de lege pe care l-am inițiat.

În realitate, în „războiul de 100 de ani” dintre fostul președinte al ANAF și actualul ministru al Finanțelor, au fost prinși, ca victime colaterale, atât subsemnatul, în calitate de inițiator al acestei propuneri legislative, cât și 99% din Parlamentul României care și-a permis să voteze o inițiativă pozitivă.

Promovarea Legii 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale reprezintă o îndreptare a neaplicării principiului accesibilității și previzibilității legii, elemente fundamentale ale securității juridice într-un stat de drept și care permit contribuabilului să-și formeze conduita fiscală corespunzătoare, în caz contrar fiind obligat să suporte consecințele (previzibile) neconformării obligațiilor fiscale. O serie de contribuabili din România au fost supuși unor consecințe grave, respectiv stabilirea unui cuantum ridicat al dobânzilor și penalităților, la care contribuabilul nu ar fi fost obligat dacă organul fiscal și-ar fi îndeplinit obligația prevăzută în Codul de procedură fiscală, aceea de a-l înștiința cu privire la sarcinile fiscale.

Descrierea situației care a generat promovarea acestui act normativ

Impozitarea veniturilor obținute de către persoanele fizice atunci când acestea acționează ca și un dezvoltator imobiliar, respectiv transferă proprietăți imobiliare, altele decât locuințele utilizate în scop personal, este abordată diferit de organele fiscale competente. Astfel, aceste venituri sunt încadrate fie în categoria veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, fie în categoria veniturilor din activități independente.

În general, practica impozitării acestora a fost aceea de a aplica impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, impozit calculat, reținut și declarat de către notarii publici, cu toate că în cadrul normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal impozitul se calculează asupra venitului net anual, determinat pe baza datelor din contabilitate.

În acest context legal, se naște riscul ca veniturile obținute de către dezvoltatorii imobiliari, persoane fizice, care au fost supuse impozitului pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, impozit calculat, reținut la sursă, declarat și plătit de notarii publici, să fie reconsiderate drept venituri din activități independente urmând să fie supuse impozitării în mod corespunzător (cu impozit pe venit în cotă de 16% și contribuții sociale).

O astfel de situație nu ar fi însă corectă, având în vedere inconsecvența în modul de abordare al autorităților fiscale, atât în timp cât și din punct de vedere teritorial. Mai precis, o astfel de reconsiderare nu ar fi corectă, având în vedere următoarele aspecte:

1. În urma solicitărilor înaintate de contribuabili către diferite organele fiscale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind încadrarea veniturilor obținute de contribuabili din livrarea bunurilor imobile în categoria veniturilor din activități independente, acestea au emis opinii conform cărora astfel de venituri nu sunt obținute din desfășurarea unei activități independente, iar impozitul pe venit se calculează și se reține la sursă de către notarul public. Acest răspuns a fost oferit de organele fiscale, deși din perspectiva TVA acestea au opinat că persoana fizică care desfășoară o astfel de activitate este persoană impozabilă din punct de vedere al TVA, deoarece activitatea economică desfășurată se referă la exploatarea bunurilor corporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

2. O mare parte din persoanele fizice care au realizat operațiuni imobiliare constând în construirea de clădiri și vânzarea acestora, cumpărarea și vânzarea de construcții și terenuri, au fost controlate de organele fiscale competente pentru stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorate de aceste persoane. Cu toate acestea, organele fiscale nu au considerat că veniturile sunt obținute din activități independente și nu le-au impozitat corespunzător, considerând corect impozitul reținut de notari asupra transferului proprietății imobiliare din patrimoniul personal. De regulă persoanele fizice care au dezvoltat afaceri imobiliare nu au înființat SRL, SA sau alte forme de entități juridice, nu s-au autorizat nici ca persoane fizice, înregistrându-se doar ca plătitori de TVA. Astfel, organele fiscale nu numai că nu și-au îndeplinit rolul de îndrumare și asistență a contribuabililor, obligații stabilite prin art. 7 din Codul de procedură fiscală și Ordinul nr. 1338/2008 pentru aprobarea Procedurii privind îndrumarea și asistența contribuabililor de către organele fiscale, dar au omis în mod eronat să verifice și alte impozite datorate de persoana fizică, limitându-se doar la TVA.

Precizăm că art. 7 alin. (1) din Codul de procedură fiscală stabilește rolul activ al organului fiscal care constă în înștiințarea contribuabilului asupra drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege ce îi revin acestuia.

Totuși, autoritățile fiscale nu au sancționat și nu au făcut demersuri pentru întreruperea derulării acestei practici, deși de la bun început aceasta era contradictorie cu prevederile legale din Normele metodologice date în aplicarea Codului fiscal, potrivit cărora nu intră sub incidența impozitului pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, veniturile obținute din transferul bunurilor imobile din patrimoniul afacerii, caz în care discutăm de desfășurarea unor activități independente.

Organele fiscale au luat la cunoștință de această practică din informațiile furnizate în baza formularului 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”. Prin intermediul acestui formular notarii publici comunică organului fiscal o serie de informații privind transferurile de proprietăți imobiliare efectuate prin procedura notarială, inclusiv date referitoare la venitul realizat și impozitul reținut pe fiecare beneficiar de venit. Prin urmare, organul fiscal, în alte situații decât cele în care au efectuat control fiscal, ar fi trebuit să sesizeze numărul mare de tranzacții efectuate de fiecare persoană fizică cu imobile din patrimoniul personal și să ia măsuri pentru a stopa impozitarea veniturilor obținute de acestea prin reținerea impozitului pe venit reținut de notarul public. Astfel, autoritățile fiscale au manifestat un comportament pasiv vizavi de modul de impozitare a veniturilor obținute de către dezvoltatorii imobiliari persoane fizice.

3. La data aprobării actului normativ nu era reglementată o procedură care să fie aplicată în cazul în care organele fiscale reconsideră modalitatea de impozitare a veniturilor obținute de către dezvoltatorii imobiliari persoane fizice din activitatea desfășurată de aceștia, în sensul că aceștia nu datorau impozit pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, ci impozit pe venitul din activități independente.

Nu există o procedură de compensare a obligațiilor fiscale datorate (stabilite în urma reconsiderării ca activitate independentă) cu sumele deja achitate la sediul notarului public. Astfel, în cazul dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice care au plătit impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal prin reținerea la sursă de către notarii publici și care, în urma reconsiderării activității ca activitate independentă, vor avea obligația de a plăti impozit de 16% din venitul impozabil, exista posibilitatea ajungerii în situația unei duble impuneri a aceleiași materii impozabile din cauza imposibilității efectuării unei compensări.

4. Începând cu anul 2008, această situație incertă s-a perpetuat, Agenția Națională de Administrare Fiscală făcând demersuri pentru clarificarea ei pe parcursul trimestrului II al anului 2016.

În opinia noastră, abordarea Legii nr. 29/2018 ar trebui generalizată pentru toți contribuabilii care suportă consecințe ale neîndeplinirii sau ale îndeplinirii defectuoase ale rolului activ al ANAF întrucât este în spiritul principiului certitudinii juridice, un principiu fundamental potrivit căruia aplicarea legii la o situație specifică trebuie să fie previzibilă.

Deputat PNL

Bogdan Huțucă

Decizia președintelui Iohannis de nominalizare a candidatului la prim-ministru

„Bună seara!

Am ascultat foarte multe opinii legate de formarea noului guvern, de desemnarea Prim-ministrului. Astăzi, toată ziua, am ascultat opiniile și argumentele politicienilor.

Dar am reușit ieri, aseară, astăzi, între întâlniri, să ascult și opiniile oamenilor simpli, să citesc mesaje inclusiv pe rețele de socializare.

Sunt foarte multe opinii și foarte multe argumente. Sunt argumente legate de politica partidelor, evident. Sunt multe argumente legate de politica internă a României. Sunt multe argumente legate de politică externă și de securitate a României.

Am ascultat și am citit cu atenție toate aceste opinii și argumente, și le-am cântărit, fiindcă acum trebuie să decid. Dar ce fel de decizie este aceasta, pe care trebuie să o iau?

În primul rând, această decizie trebuie să fie conformă cu Constituția și cu deciziile Curții Constituționale în materie de desemnare. Și aici argumentul cel mai puternic este aritmetica parlamentară.

În Parlament, după consultări, îmi este foarte clar – PSD dispune de o majoritate. Și atunci, cântărind toate argumentele, ținând cont de situația concretă din Parlament, am decis să dau PSD încă o șansă și să desemnez persoana propusă de PSD, pe doamna Dăncilă.

Dar, acum, PSD trebuie să performeze. Românii au mari așteptări, și eu am mari așteptări. PSD a promis, și în campania electorală, și după campanie lucruri importante.

PSD a promis salarii, pensii, școli, manual, spitale, infrastructură, dar până acum prea puțin s-a realizat. Acum, PSD trebuie să dovedească că ceea ce a promis, face.

Avem, la un an de la alegerile parlamentare, care au fost câștigate de PSD, două guverne PSD eșuate. Acum, primesc șansa de a dovedi că știu ce vor și știu cum se face.

În continuare, invit pe toți cei implicați în procedură să se mobilizeze și să lucreze repede și bine. Este posibil ca până la 1 februarie întreaga procedură să fie finalizată și noul guvern să se apuce de treabă și să rezolve problemele, mai degrabă decât să le încurce.

Vă doresc o seară bună!”

Singura soluție în conformitate cu prevederile Constituționale.

Este singura soluție care ține PSD și ALDE în contact cu răspunderea pentru ce au făcut și pentru ce vor face.

Este singura soluție pentru a forța PSD și ALDE să repare ce au stricat. Pentru că vor veni zilele în care decontul acțiunilor anterioare ajunge la termen.

Este singura soluție prin care PSD nu este salvat de propriile mârșăvii. O altă soluție, ar fi dus România într-o gravă criză politică.

Este singura soluție prin care Anul Marii Uniri poate continua ca program de cinstire a Centenarului, este singura soluție de continuare a pregătirilor pentru preluarea președinției Consiliului European, este singura soluție pentru asigurarea unor programe deja începute la nivel național și internațional. Oricare altă soluție ar fi dus la dezastru.

Nu susțin harababura deja începută de foștii băsescieni ascunși prin USR sau diferite organizații civice! Încep să am dubii cu privire la ei. Mai ales după ce văd că PMP-iștii au dat o direcție de acțiune iar „civicii” o pun în aplicare.

Președintele Klaus Iohannis nu este Traian Băsescu!

Declarația comună a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Japoniei, Shinzo Abe

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Bună seara!

Domnule Prim-ministru Abe,

Sunt profund onorat de prezența dumneavoastră astăzi, la Palatul Cotroceni.

Este un moment istoric: este prima vizită oficială pe care o întreprinde un Prim-ministru al Japoniei în istoria relațiilor româno-nipone și prima vizită a unui înalt oficial în anul 2018, atât de important pentru noi – Anul Centenar al României Moderne.

În același timp, este un context special: în acest an aniversăm 5 ani de la stabilirea Parteneriatului Reînnoit între statele noastre, după ce anul trecut s-au împlinit 15 ani de la ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat. Tot anul trecut s-au împlinit și 100 de ani de la numirea primului trimis extraordinar al României în Japonia.

Doresc să vă mulțumesc pentru această vizită, care confirmă dorința reciprocă de întărire a relației tradiționale de prietenie dintre țările noastre.

Am avut discuții aprofundate, care au arătat că relațiile dintre noi au atins un nivel superior de maturitate, care va duce la intensificarea și consolidarea, și mai mult, a cooperării sectoriale în toate domeniile.

Astăzi, am fost de acord că împărtășim aceleași valori și obiective strategice, avem evaluări similare în materie de securitate într-un mediu atât de volatil, precum și interese economice comune.

În acest context, am decis împreună cu domnul Prim-ministru Abe să lansăm demersurile necesare pentru ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, să ridicăm relația dintre România și Japonia la nivel de Parteneriat Strategic.

Am discutat, totodată, și despre dimensiunea economică a parteneriatului nostru, care are perspective foarte bune. Am încurajat realizarea mai multor investiții japoneze în România și creșterea schimburilor comerciale și, de aceea, mă bucur că domnul Prim-ministru a venit însoțit de o delegație consistentă de oameni de afaceri.

Dimensiunea culturală este o componentă intrinsecă a relațiilor dintre România și Japonia, despre care am discutat de asemenea, inclusiv despre Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, care a beneficiat, în timp, de o cooperare româno-japoneză prestigioasă.

Am abordat în mod aprofundat și colaborarea tot mai extinsă dintre Uniunea Europeană și Japonia.

În acest sens, l-am felicitat pe domnul Prim-ministru pentru reușita deosebită a finalizării recente a negocierilor Acordului de Parteneriat Economic dintre Uniune și Japonia, care va avea un efect pozitiv, evident, și asupra relației cu România.

Desigur, am discutat și despre evoluțiile de actualitate din cadrul Uniunii, cu accent asupra procesului de relansare a proiectului european, dar și despre Brexit.

De asemenea, am avut un schimb de opinii consistent despre cooperarea noastră în domeniul securității și am analizat situația de securitate din regiunile noastre, cu accent asupra evoluțiilor din regiunea Mării Negre și din dosarul nord-coreean.

După cum este bine cunoscut, România a condamnat ferm, de fiecare dată, acțiunile provocatoare ale Coreii de Nord și susține implementarea riguroasă a sancțiunilor internaționale impuse prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU și prin deciziile la nivelul Uniunii Europene.

România a făcut în mod repetat apel la abținerea de la noi provocări din partea Coreii de Nord.

Sperăm că eforturile concertate ale comunității internaționale, ale tuturor actorilor implicați, vor duce la angajarea într-un dialog credibil, care să conducă la soluționarea durabilă a acestui dosar complex.

Vă mulțumesc încă o dată, domnule Prim-ministru, pentru dialogul foarte substanțial, pentru deciziile pe care le-am luat în beneficiul ambelor state și pentru atmosfera pozitivă a discuțiilor noastre.

Am plăcerea, domnule Prim-ministru, să vă dau cuvântul!”

Prim-ministrul Japoniei, domnul Shinzo Abe:

„Astăzi doresc să îmi exprim bucuria de a vizita pentru prima dată în calitate de Premier al Japoniei țara dumneavoastră, pe care am avut ocazia să o cunosc în urmă cu 35 de ani, cu prilejul unei vizite private. Mă bucur că vizitez România în acest an, al Centenarului Marei Uniri.

România ocupă o poziție geografică strategică și constituie un partener crucial pentru Japonia, țările noastre având la bază valori și principii comune, precum libertatea, democrația, drepturile omului, statul de drept. Astăzi, împreună cu domnul Președinte Iohannis, am convenit că vom avea o strânsă cooperare, pentru a menține și consolida ordinea legii la nivel internațional.

De asemenea, am discutat despre cooperare în diferite domenii, inclusiv în cel al securității și am putut avea discuții foarte constructive. Este extrem de important faptul că domnul Președinte Iohannis și cu mine avem convingerea comună că nu putem accepta înarmarea nucleară a Coreii de Nord și considerăm că este necesar să se intensifice la maxim presiunea asupra acestei țări.

Totodată, am putut confirma și viziunea noastră comună în ceea ce privește importanța rezolvării imediate a problemei răpirilor de cetățeni.

În condițiile în care în societatea internațională se instalează instabilitatea, este necesară o cooperare și mai puternică ca până acum între Japonia și Europa în numele valorilor comune pe care le avem la bază. Din acest punct de vedere, Japonia sprijină Europa în unitatea și coeziunea ei.

Axa centrală pentru consolidarea relațiilor dintre țările noastre este constituită, desigur, de domeniul economic. De aceea, în această vizită în România sunt însoțit de liderii celor mai importante companii și întreprinderi japoneze.

Pentru economia României, subiectul cel mai important este, fără îndoială, consolidarea infrastructurii, iar Japonia se implică cu toată dăruirea în planul de realizare a accesului rapid dintre București și Aeroportul Internațional «Henri Coandă», prin construirea Magistralei 6.

De asemenea, pentru a optimiza și încuraja schimburile și cooperarea la nivel de resurse umane, recent am decis ridicarea obligativității vizelor de intrare în Japonia pentru cetățenii români și sper că din ce în ce mai mulți români vor veni să viziteze Japonia.

Astăzi am avut o discuție deschisă și sinceră cu domnul Președinte Iohannis, care este un foarte bun prieten al Japoniei. Consider că întâlnirea noastră este o excelentă ocazie pentru dezvoltarea de noi relații bilaterale între România și Japonia, și vă asigur că voi depune toate eforturile pentru a dezvolta relațiile politice, economice, culturale și în toate celelalte domenii între țările noastre.

Îmi pare bine că am vizitat Grădina Japoneză din București și mulțumesc pentru primirea foarte călduroasă care mi s-a făcut în această țară, în România. Am putut, de asemenea, să cunosc cultura română și acest lucru este extrem de important pentru mine.

Împreună cu mine au venit, după cum s-a spus, o serie de oameni de afaceri japonezi, care pot ajuta dezvoltarea comună a celor două țări, prin diferite colaborări și parteneriate.

Vă mulțumesc tuturor pentru că m-ați primit cu această mare căldură în România! Mulțumesc!”

Formularul 600 – birocrație fiscală absurdă

Comunicat de presă al PNL: 

Formularul 600 – birocrație fiscală absurdă, ipocrizie și dublă impunere pentru sancționarea cetățenilor activi

Guvernul PSD-ALDE face o nouă dovadă a prigoanei împotriva segmentelor sociale active, a românilor care aduc surplus în societate prin munca lor susținută, prin efort suplimentar, prin risc asumat. Este motivul pentru care, în viziunea PSD-ALDE, statul trebuie să-i penalizeze.


Ca și cum numărul declarațiilor la care este obligat un contribuabil nu era îndeajuns de mare, iar haosul produs de transferul contribuțiilor de la angajat la angajator nu era suficient, Guvernul a mai introdus o nouă obligație declarativă, complet inutilă: Formularul 600.


Toate persoanele fizice care au realizat în 2017 alte venituri decât cele de natură salarială, chiar dacă au și calitatea de salariat, iar aceste venituri extra-salariale sunt mai mari de 12 salarii minime – adică 22.800 lei (12 luni x 1.900 lei salariul minim), au obligația să depună la autoritatea fiscală Formularul 600. Concomitent, plătesc suplimentar contribuții de sănătate plafonate la zece salarii minime. Aceasta în condițiile în care respectivele persoane plătiseră deja contribuții în calitate de salariați – adică, o dublă impunere – iar serviciile medicale de care beneficiază sunt aceleași cu ale unui simplu salariat.


Așadar, Guvernul PSD introduce o altă povară asupra micilor întreprinzatori și, astfel, toate persoanele fizice beneficiare de dividende, cu venituri peste plafonul celor 12 salarii minime, sunt obligate la plata CASS, chiar dacă acestea sunt salariați și, implicit, plătitori de contribuții. Pentru toți acești contribuabili care au și venituri salariale, Guvernul dublează plata contribuțiilor.


Mai mult, sute de mii de contribuabili care obțin venituri din arendă, chirii, activități independende, profesii liberale, dar chiar și micii întreprinzători care obțin apoi venituri din investițiile lor sub formă de dividende sau din tranzacționarea de acțiuni sunt puși pe drum de ANAF pentru a depune noua Declarație, chiar până la finalul lunii ianuarie. Aceasta deși veniturile sunt deja declarate prin intermediul altor declarații fiscale, aflate în posesia ANAF, dar pe care autoritățile nu le procesează pentru a extrage informațiile necesare.


Nu doar că este complet inutilă, dar prin această obligație este extinsă categoria de venituri pentru care se impun contribuții sociale, incluzând și veniturile din dividende și din alte tipuri de investiții.


În ciuda declarațiilor publice ale reprezentanților PSD-ALDE referitoare la reducerea birocrației și eficientizarea aparatului de stat, evidențiem ipocrizia și cinismul dovedit de actualul Guvern prin astfel de măsuri, menite să inhibe activitatea economică și să sancționeze în mod absurd categorii întregi de cetățeni.


Departamentul de Comunicare al PNL

Secuii și Unirea din 1918. Discursul baronului Joseph (Iosif) Fay, deputat secui în Parlamentul României

Parlamentul întrunit la Ateneul Român

Profit de postarea pe Facebooc a deputatului PNL Florin Roman. El pune discursul rostit de deputatul secui baron Joseph (Iosif) Fay cu privire la așteptările secuilor de la Unirea cea Mare. Discursul a fost preluat din „Dezbaterile Adunării Deputaţilor nr. 41/1919-1920“.

„Dlor, înainte de toate vă rog să iertaţi greşelile cuvântării mele, deoarece în româneşte numai de câteva luni vorbesc. Anume vreau să vorbesc ceva despre poporul secuilor.Vreau să vă atrag atenţia asupra acestui popor de omenire sârguincios. Având nădejde ca interesele sale vitale vor fi ocrotite în marginile noului stat, secuii au primit cu linişte şi cu încredere unirea cu România. (Aplauze prelungite).

„Partea ce mai mare a vieţii, secuimea a petrecut-o ca copil vitreg al statului ungar“.

Cum că aşa este, aceasta o dovedeşte scurt faptul de parlamentarii maghiari din ţinutul Parlament al României Mare au ieşit aproape fără excepţie din sânul acestui popor. Nu tăgăduiesc că au fost şi poate sânt şi de aceia care accentuând lozinci de agitare au voit sa tulbure liniştea înţeleaptă a secuimii, prin lipsa de conştiinţe şi cu uşurinţă. Dar, domnilor deputaţi, aceştia nu au nici o însemnătate serioasă. Procedeele acestea, drept vorbind, nici nu se pot numi agitatiţuni. Deoarece agitaţie nu este. Este însă o frazeologie năbădăioasă cu care conducătorii care îşi au pierdut oştirile mai încearcă apusa lor putere şi fac pe disperaţii politicii. Aceşti domni se pot agita. Poate se pot chiar înnebuni unii pe alţii, dar nu nebunesc pe cumintele nostru popor secuiesc, muncitor. Poporul acesta ştie să cumpănească greutatea stringentă a schimbărilor universal istorice şi a evoluţiunii, precum se vede şi din faptul că mica noastă naţiune, înconjurată de popoare străine, nu s-a putut păstra decât făcând numai politica reală.

Domnilor deputaţi, de multe secole - 1500 (sic) de ani - secuimea trăieşte strânsă într-un colţ în munţii Ardealului. În acest enorm timp partea cea mai mare a vieţii, secuimea a petrecut-o ca copil vitreg al statului ungar. (Aplauze prelungite.) Viaţa tradiţională separată a acestui popor a căzut jertfa tendinţelor maghiare de unificare şoviniste, aproape tot aşa ca şi existenţa altor popoare vechi, locuitoare pe teritoriul statului ungar. (Aplauze umanime, strigări de bravo.)

Cât de dezvoltată a fost conştiinţa existenţei separate a secuilor fată de orice alt popor şi chiar şi fată de fratele său maghiar este destul să o dovedesc cu indicaţia declarantului fapt istoric că oştirile secuieşti au luptat pe la 1600 la Unirea cu oştirile lui Mihai Viteazul. (Aplauze furtunoase. Strigări de bravo). Domnii mei, dacă aşa a fost în evul mediu, când de fapt piaţa naţională a secuimii exista şi când deosebirile de interese o puteau duce pe astfel de acute loviri, cu atât mai mult s-au dezvoltat aceste deosebiri în evul nou, dându-şi cele mai mici urme de viata secuiască separată au fost şterse.

„Poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul României Mari“

Chiar şi în timpul cel mai din urmă, guvernele ungare nu au recunoscut importanţa secuimii ungureşti, într-atâta chiar, din Ungaria, puternic dezvoltată de la 1867 încoace, aşa zicând numai această regiune a rămas nedezvoltată, neglijată, fără o reţea de diferite de oarecare valoare şi fără instituţii culturale, la înălţimea nivelului modern, aşa ca funcţionarii maghiari trimişi în teritoriul secuiesc considerau numirile în acest teritoriu ca o dizgraţie, aş putea zice ca o deportaţie. (Aplauze)

Domnilor deputaţi prin hotărârea Conferinţei de Pace, România a devenit stăpâna ţării secuilor şi prin aceasta îndreptarea neglijenţelor a trecut ca o problemă asupra guvernului român. Limitele unei cuvântări parlamentare ar fi înguste ca sa înşirăm toate câte ar fi de făcut, dar a căror realizare cu consideraţie şi bunăvoinţă mult ar contribui şi la buna stare a secuimii si la înflorirea ei, dar şi la ridicarea culturii şi cinstei statului. (Aplauze)

Dintre problemele care aşteaptă soluţii le vom pomeni numai (pe) câteva din cele mai însemnate.
După părerea mea, în rândul întâi ar fi nevoia de construire a reţelei de cai ferate, care sa aibă ca rezultat legătura secuimii cu porturile marii. (Aplauze prelungite.) Legătura aceasta ar fi cu atât mai însemnată cu cât este sigur ca şi până aci interesele vitale ale secuilor tindeau spre sud (aplauze) şi ca ei, fiind un popor par excellence comercial, trecură pe drumuri muntoase, grele de umblat, trecură cu carele lor şi Carpaţii ca să-şi satisfacă trebuinţele lor. D-lor deputaţi, tot atât de însemnat aş socoti şi sprijinirea eficace din partea statului, a bisericilor şi a şcolilor, deoarece din cauza neglijării seculare de care am vorbit, secuii nu sunt în stare sa-şi susţină institutele de cultura cu succes, şi numai din propria putere. De mâna întâi ar fi şi chestiunea funcţionărimii secuieşti. Într-o naţie atât de omogenă ca cea secuiască, îndrăznesc să afirm că ar fi în interesul cel mai înalt al statului să existe o întocmire care şi în administraţie şi în justiţie ar fi favorabilă existenţei în masă a elementului secuiesc, sârguincios şi politiceşte element de încredere.

Însă dacă susţinând unitatea statului român, poporul secuiesc şi-ar putea conduce afacerile sale cu o astfel de soluţiune a chestiunii, nu ar duce la iredentism, ci din contră la încopcierea trainică a mai bunei înţelegeri, care ar lipi pe secui de statul căruia ar avea sa-i mulţumească renaşterea vieţii sale tradiţionale. (Aplauze)

Ca cetăţean credincios al statului român şi ca secui care îmi iubesc neamul, am venit în acest loc, nevoind să ţin seama de acea teroare nestăpânită a societăţii cu care răposaţii conducători au voit să silească pe secui să se bată cu mori de vânt. (Aplauze) Noi am adus cu noi încredere şi ca răspuns cerem tot încredere. (Aplauze) D-lor deputaţi, părerile dv. nu trebuie sa le întemeiaţi pe aparenţă, trebuie să vedeţi, să cunoaşteţi poporul secuiesc, muncitor, cu suflet cinstit, de aceea zic: ajutaţi-ne ca armele agitatorilor să le luăm prin aceea când nu veţi privi la noi ca învingătorul la învins, ci că vă veţi întoarce ca prieten la prieten (aplauze prelungite) la acest popor de secui care mult a suferit şi care este vrednic de o soartă mai bună.

Făcându-se astfel, eu sunt convins că în scurt timp poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul României Mari. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate)

Nicolae Iorga pe la 1920

„Secuii în cea mai mare parte sunt vechi fraţi ai noştri români“

După declaraţia deputatului secui, a luat cuvântul Nicolae Iorga. 

„Domnilor, mulţumesc în numele dumneavoastră domnului deputat baron FAY pentru cuvintele spuse în numele secuilor, care şi alături de Ştefan cel Mare au luptat la Podul Înalt în 1475 pentru apărarea Moldovei şi a românismului, şi care în cea mai mare parte sunt vechi fraţi ai noştri români care şi-au pierdut limba lor. Îi mulţumesc pentru încrederea ce o pune în statul român, care va şti să preţuiască această încredere”.

***

Am mai parcurs niște materiale și am ajuns la constatarea că asistăm, de pe la 1990 încoace, la un proces îndelungat al maghiarimii de „recapturare” a vorbitorilor de limbă maghiară în aria de influență a Budapestei. Cei care au fost mai înclinați să urmărească viața cetățenilor români de etnie maghiară pot confirma sau nu faptul că UDMR a obținut o mare victorie politică prin „acordul” dat de politicienii români din FSN-ul anilor 1990-1992 de a nu se interveni în județele cu populație majoritar maghiară sau vorbitoare de limbă maghiară fără acordul UDMR. Ba chiar că „românii nu vor schimba componența etnică a acestor județe și comunități”! Iar de la Budapesta s-a poruncit ca toți vorbitorii de limbă maghiară să fie sub influența UDMR. Au „capturat” pe secui, s-au dus peste munte să îi „captureze” pe ceangăi etc.

Momeala a fost „cetățenia maghiară”, oferită cu multă larghețe de Budapesta. Momeala a prins. Maghiarimea „română” a fost mult mai preocupată să dezvolte statul maghiar decât să participe la dezvoltarea statului român! Iar acum, UDMR cere autonomia teritorială, parlament propriu, guvern propriu, președinte al autonomiei, legi proprii ... Sunt aproape de realizarea obiectivului: dezmembrarea României!

INS confirmă: coșul zilnic se scumpește ... continuu

Comunicat de presă al senatorului PNL, Iancu Caracota: 

În timp ce Tudose și Dragnea își reglează în public conturile politice, coșul zilnic al românilor se scumpește considerabil

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, publicate ieri, ne arată negru pe alb că alimentele coșului zilnic de supraviețuire al românilor s-au scumpit considerabil. Astfel, prețul fructelor, untului și ouălor a crescut îngrijorător în decembrie 2017 în raport cu aceeași perioadă a lui 2016. Cu alte cuvinte, ouăle s-au scumpit cu 43,19%, untul cu 22,77%, iar prețul fructelor proaspete a “sărit” cu 11,06%.

Toate acestea se suprapun, din nefericire, pentru români cu accelerarea inflației, creșterea dobânzilor bancare și, mai nou, cu mărirea costului de achiziţie a gazelor naturale pe care furnizorii îl plătesc producătorilor de gaze naturale, cost suplimentar ce încarcă, evident, și facturile românilor.

Atrag atenția premierului  Mihai Tudose și președintelui PSD Liviu Dragnea că preocupările lor nu trebuie să fie legate de scaunul de ministru al doamnei Carmen Dan sau de reglările de conturi dintre ei, ci de nivelul de trai al românilor și de siguranța lor.

Pe șeful Guvernului nu numai că nu-l interesează coșul zilnic al românilor, ci ignoră și starea de nesiguranță pe care oamenii o au după cazul polițistului pedofil. Premierul ar fi trebuit să ia măsuri imediate la nivelul poliției române pentru ca filtrul de angajare în acest domeniu să devină, în cel mai scurt timp, unul eficient, nu dependent de subiectivismul decidenților. Orice întârziere în luarea unei decizii va afecta imaginea Ministerului de Interne și va conserva o stare de insecuritate printre români.

Iancu Caracota

Senator PNL

Inflația a crescut la peste 3,3%, ROBOR crește și el că nu poate altfel, iar românii vor constata că degeaba au primit niște bani „de la Guvern”, de la coaliția PSD-ALDE-UDMR, pentru că dereglările aduse de pomenile electorale se întorc împotriva puterii lor de cumpărare. În realitate, „bunăstarea” dată românilor de PSD-ALDE-UDMR a dus, inevitabil, la scumpirea vieții! Pentru că bunăstarea asta nu are un fundament economic real. Este o bunăstare „din pix”.

Învățământul „sacrificat”, eterna poveste

Comunicat de presă al deputatului PNL, Marilen Pirtea: 

Deciziile Guvernului PSD în domeniul educației – de la ridicol și haos la incertitudinea plății salariilor profesorilor

România este un stat în care, din păcate, marea majoritate a cetățenilor săi nu au economii în bănci. Oamenii simpli, cei modești și serioși, aceia care trudesc zilnic în toate sectoarele de activitate (educație, sănătate, administrație, industrie, servicii, etc.) sunt dependenți de salariul lunar și de regularitatea cu care acesta este încasat.

Reprezentanții acestor categorii sociale au, cel mai adesea, credite care trebuie rambursate lunar, la o dată care a fost corelată cu data încasării salariului. Peste 350.000 de profesori și funcționari din învățământul preuniversitar sunt din această lună puse într-un disconfort maxim și anume acela de a nu-și putea achita cheltuielile planificate astfel de ani și ani de zile. Zeci, poate chiar sute de mii de salariați sunt puși pe drumuri pentru a-și renegocia termenele contractuale. De ce? Pentru că Guvernul PSD-ALDE dă dovadă de incompetență și nepăsare față de cetățeni. Decizia Guvernului (prin OUG 90 / 2017 – act normativ care nu a avut parte de nicio consultare sau dezbatere publică ori de o minimă consultare a celor implicați) de a modifica modul în care se face plata salariilor angajaților din învățământul preuniversitar, inclusiv data la care se efectuează plata (ziua 14 a lunii în loc de ziua 9 ca până acum) aduce atingeri nu doar de genul celor prezentate mai sus ci și privind modernizarea și reformarea învățământului preuniversitar dar și echitatea sistemului de educație din România.

Într-o lume în care descentralizarea și creșterea autonomiei școlilor este un trend mondial de management a sistemului de învățământ, trend susținut de studii care arată impactul creșterii autonomiei asupra performanțelor la testele PISA (Busemeyer 2012; Schlicht, Teltemann, Windzio, 2011; OECD PISA 2009), guvernul de amatori PSD-ALDE, crește nivelul de centralizare în sistemul de învățământ național, lăudându-se că face reformă. Consecințele negative au și apărut, amatorii din conducerea MEN au reușit să întârzie primirea salariilor de către profesori chiar de la început de an.

Ca atare motivul centralismului promovat de guvernul PSD-ALDE, probabil și ca nostalgie pentru perioada comunistă, este evident: un debușeu menit să mascheze problemele financiare create în sistem de politica guvernamentală care cu o mână se face că dă și pe la spate să pregătește să ia și ce nu a dat. Această re-centralizare nu face altceva decât să întărească politizarea sistemului, să crească nivelul de dependență al inspectoratelor școlare generale, al unităților de învățământ și al conducătorilor acestora de sistem / minister. Haosul creat vizează inclusiv modul în care sumele provenite per elev se repartizează în cheltuieli salariale, cheltuieli pentru funcționare și utilități, cheltuieli pentru investiții. Primăriile și consiliile locale ce vor gestiona?

În actualul sistem, categoric nu cel perfect, existau mecanisme de compensare, se puteau transfera sume de la unitățile de învățământ cu excedent înspre cele cu deficit. Să nu uităm că o condiție esențială pentru un stat de drept este echitatea cu care sunt tratați cetățenii săi. Cu atât mai mult cu cât discutăm despre copii. Toți copiii României, fie că învață în mediul rural sau urban, fie că învață la o școală centrală sau la una din periferie, au dreptul la aceeași educație: același nivel de pregătire al cadrelor didactice, același condiții igienico – sanitare, aceeași bază materială. Acesta nu trebuie să fie un deziderat, ci o realitate.

Măsurile luate de PSD adâncesc inechitățile sociale, lasă copiii din zonele rurale și din cele urban periferice fără șanse la o dezvoltare intelectuală sănătoasă, iar cadrele didactice din mediul preuniversitar, sunt, oare a câta oară, sacrificate și mințite.

Marilen Pirtea,

Deputat PNL

Coordonator al Comisiei de Educație, Cercetare, Tineret și Sport a PNL

Scrisoarea deschisă către Prefectul Bucureștiului

Președintele PNL Sector 4 București, Răzvan Sava continuă campania împotriva măsurilor abuzive luate de primarul PSD al Sectorului 4 București, Daniel Băluță, cu ajutorul majorității roșii a consiliului local, în problema sensibilă a salubrității și taxelor impuse de primăria roșie a Sectorului bucureștean. Bani din gunoaie pentru a umple golurile provocate de sinistra primăriță Gabriela Firea în bugetul Bucureștiului dar și de proiecția jafului pe care Guvernul Tudose sub protecția coaliției PSD-ALDE-UDMR îl prevede pentru anul 2018!

„Scrisoare deschisă adresată de președintele PNL Sector 4, Răzvan Sava, prefectului Municipiului București, Adrian Petcu

Domnului Adrian Petcu,

Prefectul Municipiului București

Stimate domnule prefect,

În cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Local sector 4, convocată pentru data de 8 ianuarie 2018 prin dispoziția de primar nr. 91/04.01.2017, a fost dezbătut și votat proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea HCL Sector 4 nr. 9/2017 privind instituirea și încasarea taxei de salubritate pentru toți utilizatorii serviciului, persoane fizice și juridice, de către Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4, modificată prin HCL Sector 4 nr. 95/2017, modificată și completată prin HCL Sector 4 nr. 347/2017.

Prin articolul 1 al proiectului de hotărâre se completează art. 2 din HCL Sector 4 nr. 9/31.01.2017 privind instituirea și încasarea taxei de salubritate pentru toți utilizatorii serviciului, persoane fizice și juridice, de către Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4, cu modificările și completările ulterioare, prin introducerea alineatelor (4), (5), (6), (7) și (8).

Conform alineatului (4), “pentru anul 2018, prin excepție de la art. 2, alin. 1, lit. a) din prezenta hotărâre, pentru persoanele fizice cu venituri nete lunare sub 2000 lei, taxa de salubrizare datorată va fi în cuantum de 6 lei/lună/persoană. Pentru persoanele fizice care au venituri nete lunare de peste 2000 lei, taxa de salubrizare datorată este de 9,6 lei/lună/persoană.”

Prin alineatul (6), “excepția nu se aplică în cazul imobilelor situate pe raza sectorului 4, cu o suprafață totală ocupată la sol mai mare de 2000 mp ale aceluiași titular. ”

Prin alineatul (7), “pentru anul 2018, în cazul persoanelor prevăzute la art. 2, alin. 1, lit. a) nu se aplică prevederile art. 2, alin. (2) .”

De asemenea, prin alineatul (8), se statuează că “aplicarea taxei de salubrizare pentru persoanele cu venituri nete sub 2000 lei/lună se va face pe baza declarației pe propria răspundere, conform anexei la prezenta hotărâre.”

Partidul Național Liberal consideră că prevederile acestui act normativ sunt discriminatorii pe criterii de venit și suprafață la sol a imobilelor, au caracter ilegal și nu au legătură cu metodologia de calcul a taxelor și tarifelor de salubritate stabilită prin ORDINUL nr. 109 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor emis de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice și Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Conform articolului nr. 4 coroborat cu art. 6 din Ordinul 109/2007, stabilirea și aprobarea tarifelor de salubritate se fac doar după o activitate prealabilă de analiză şi verificare a elementelor de cheltuieli componente ale tarifelor. Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se fundamentează pe baza cheltuielilor de producţie, exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a costurilor de protecţie a mediului, a costurilor de securitate şi sănătate în muncă, a costurilor care derivă din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a cheltuielilor financiare şi includ o cotă pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi o cotă de profit.

În cazul prestatorului serviciului public de salubritate din sectorul 4, SC AMENAJAREA DOMENIULUI PUBLIC 4 SA, conform art. 26 din Legea 101/2006, pentru operatorii care au încheiate contracte de delegare a gestiunii pentru care tarifele ofertate nu au avut la bază o fișă de fundamentare pe elemente de cheltuieli, prima ajustare a tarifelor se va face pe baza fișei de fundamentare, întocmită de către operator, având în vedere cheltuielile realizate în ultimele 12 luni, anterioare propunerii.

Pe cale de consecință rezultă că nivelul tarifului nefundamentat economic nu poate depăși nivelul tarifului anterior în vigoare.

De asemenea proiectul de hotărâre la care facem referire încalcă ”principiul poluatorul plătește” statuat prin Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului, întrucât nu există o relație de cauzalitate demonstrată între cantitatea de deșeuri produse și nivelul veniturilor unei persoane sau între cantitatea de deșeuri produse și suprafața la sol a unui imobil.

În virtutea celor prezentate și în conformitate cu prerogativele care vă sunt conferite prin lege, Partidul Național Liberal vă solicită declanșarea procedurii de suspendare a actului normativ în cauză și atacarea în instanța de contencios administrativ.

De asemenea, în legătură cu hotărârea Consiliului Local Sector 4 nr. 347/18.12.2017, vă adresăm aceeași solicitare de declanșare a procedurii de suspendare a actului normativ în cauză și atacarea în instanța de contencios administrativ, în virtutea următoarelor considerente:

1. cuantumul taxei de salubritate prevăzut în proiectul de hotărâre intrat în dezbaterea Consiliului Local sector 4 este diferit de cuantumul taxei de salubritate care a reieșit din procedura de dezbatere publică. Modificarea taxei, de la 10 lei la 12 lei / persoană / lună nu a survenit ca urmare a solicitărilor primite din partea vreunui actor social interesat. Mai mult decât atât, pentru diferența de preț nu există nici o justificare din partea executivului primăriei sub forma unei note de fundamentare sau a unui raport de specialitate, încălcându-se astfel prevederile legale în vigoare.

2. nu respectă metodologia de calcul ORDINUL nr. 109 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile  specifice serviciului de salubrizare a localităţilor emis de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice.

Suntem convinși că veți acționa în spiritul principiilor care vă caracterizează activitatea de garant al legalității, imparțialității și obiectivității și veți asigura aplicarea și respectarea Constituției României, care statuează egalitatea cetățenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

Aveți şansa de a contribui decisiv la menținerea unui climat social de bună conviețuire, iar până la stabilirea unui cuantum legal şi corect calculat, taxa de salubrizare trebuie să revină la nivelul anterior aflat în plată şi anume de 5 lei / persoană / lună.

 Președinte PNL Filiala Sector 4

Ioan – Razvan Sava”

***

Presa nu vede, alții nu văd, noroc că PNL există și se luptă pentru interesele comunităților în care activează.