Votul parlamentarilor

Iau știrea de la Mediafax. O primă observație. Titlul știrii este tendențios chiar dacă în conținut mi se pare corect. Parlamentul nu a votat acum „micșorarea cu 25 % a salariilor bugetarilor”, pentru că această prevedere a fost declarată constituțională. Parlamentul a votat doar modificările articolelor declarate neconstituționale.

Votul a fost un act formal însă are și el niște mesaje.

„Raportul comisilor juridice întocmit după reexaminarea legii echilibrului bugetar în acord cu decizia CC, prin care se elimină articolul referitor la reducerea pensiilor cu 15%, a fost votat, marţi, de plenul Parlamentului, cu 321 voturi "pentru" şi 2 "împotrivă"”.

Au rămas doar doi pedelei în Parlament ? Care or fi ăia ? Când au fost pedeleii de bună credință ? Când au votat pentru tăierea pensiilor sau acum când au votat pentru eliminarea tăierii pensiilor ? Sau nu cumva pedeleii s-au abținut de la vot ? Pentru că ceva s-a întâmplat din moment ce la cealaltă lege s-au înmulțit parlamentarii.

„Plenul reunit a adoptat, cu 323 voturi "pentru", 24 "împotrivă" şi 3 abţineri, raportul comisiilor juridice, prin care se elimina din legea privind unele măsuri în domeniul pensiilor, asumată de Guvern în Parlament, articolul privind recalcularea pensiilor magistraţilor, declarat neconstituţional, vinerea trecută, de Curtea Constituţională”.

Așa, o observație minoră, se pare că se revine la deja celebrul „322”. Oare vom avea și o suspendare ?

Valeriu Stoica o întoarce „ca la Ploiești”.

La Antena 3 găsesc un comentariu al lui Valeriu Stoica:

"Situaţia actuală creată ne obligă să regândim în viitor statutul Curţii Constituţionale. Este inadmisibil ca în chestiuni de oportunitate de natură economică Curtea Constituţională să se substituie Guvernului şi să adopte soluţii care ţin de politica economică a statului", a precizat Stoica, citat de Mediafax.

Hopaaaa ! De aici vin ideile lansate pe net și aiurea prin presă (de portocalii, normal) cu privire la cum și-a depășit CCR competențele !

Juristul Valeriu Stoica contestă decizia Curții Constituționale. Pe fondul ei. Interesant. Totuși, un mic exercițiu de memorie ne duce la contestațiile depuse și la soluția (incompletă spun eu) CCR. S-a contestat o încălcare a dreptului de proprietate constând în pensie și cuantumul acesteia. Curtea a constatat că tăierea pensiei este o încălcare a principiului dreptului de proprietate și a principiului garantării creanțelor statului. Unde este „natura economică” ? După mintea perversă a lui Valeriu Stoica înseamnă că guvernanții lui portocalii pot naționaliza valoarea a 15% din toate proprietățile deținute de români pentru ca din sumele rezultate să fie acoperit deficitul bugetar ! Iar măsura, prin referire la deficitul bugetar, ar fi economică exonerând statul de obligația de a respecta drepturile și libertățile cetățenești.

Hai să fim serioși !

După o astfel de ieșire în public a lui Valeriu Stoica, tare mi-e teamă că voi avea mâncărimi în palmă când cineva, cumva îmi va pomeni de individ ca de un mare jurist. Nu de alta, dar marii juriști au lucrat pentru oameni și nu împotriva lor. Când juriștii trec de partea puterii devin călăi. Iar Valeriu Stoica tocmai și-a trecut „examenul” de călău băsescian. O jigodie.

L-am avut profesor de drept civil la post-universitar. Acolo și atunci mi-a plăcut. L-am citit cu multă plăcere. De când a devenit băsescian s-a stricat de tot.

Sebastian Vlădescu este doar un dobitoc. Atât.

Un Guvern cu incapabili este și un guvern cu dobitoci. Unul dintre dobitocii cinici este Sebastian Vlădescu.

Azi, la conferința de presă în care Boc cel incompetent a anunțat că duce TVA la 24%, s-a remarcat și ipochimenul de alături cu niște afirmații fasciste: „ ... inclusiv a celor care le plâng astăzi de milă pensionarilor. Le plâng de milă pentru că sunt complet inconștienți”.

Ce sunt pensionarii, după mintea creață a ipochimenului ? Niște infractori înrăiți dovediți ca vinovați de tot ce se întâmplă rău în țară ? Ei, pensionarii, sunt cei care au distrus inițiativa privată de la preluarea puterii de către PD-L ? Ei pensionarii sunt cei care conduc instituțiile statului care au atribuții pe linia combaterii evaziunii fiscale ? Ei, pensionarii, sunt cei care au dat de-a dura cu banii publici pentru „proiecte” care mai de care mai fanteziste ? Ei, pensionarii, au construit bugetul pe 2009 și 2010 prognozând creștere economică în timp ce producția IMM era în scădere odată cu scăderea IMM-urilor însăși din motive strict politice ? Ei, pensionarii, sunt cei care au gonit investitorii străini în țări cu politici fiscale predictibile ? Nu trogloditule. Tu și șleahta de mafioți portocalii sunteți vinovații.

Da, ai dreptate când spui că sistemul de pensii trebuie modificat. Dar nu ai dreptate atunci când susții incorsetarea sistemului de pensii și limitarea pensiilor după un algoritm portocaliu. Pentru că schimbarea unui sistem ca cel de pensii nu se poate realiza în termen de un an sau doi, așa cum vrea portocaliul șef, se poate realiza în timp, cel puțin pentru perioada de viață activă a unui viitor pensionar. Dacă nu știi sau nu vrei să știi, de pe timpul guvernării Năstase, la presiunile UE s-a trecut la primele măsuri ale schimbării - poate mai ții minte pilonul II și pilonul III de pensii -, sistem continuat și amplificat pe timpul guvernării Tăriceanu dar stopat de cretinismul guvernanților portocalii la propunerile idioate ale lui Hosu.

Est un dobitoc. Nu pricepi că a guverna înseamnă a face bine cetățenilor și nu a face bine „prietenilor” lui Isărescu. Guvernul nu este Consiliul de Administrație al unei societăți comerciale. Nu știu dacă pricepi trogloditule. Dar ți-o spun pentru că trebuie să ți se spună. Dacă mâine vei primi un scuipat între ochi să știi din ce motiv.

Comunicatul de presă al Grupului PNL din Camera Deputaților

Preiau comunicatul de la Alina Gorghiu.

Decizia Curții Constituționale.

Iau de pe avocat.net această informație. Din presă nu am ce lua la ora actuală pentru că este încă bulibășeală. Am și prime impresii însă urmează a clarifica unele aspecte deoarece am impresia că onorata Curte se cam contrazice singură. În fine, sunt obligat să aștept motivarea făcută de Curte la decizia de acum pentru a putea construi acțiunea ce urmează să o declanșez împotriva abuzurilor Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Isărescu.

„UPDATE Legile austeritatii sunt partial neconstitutionale. Actele normative se intorc in Parlament

Astazi, ora 11:42 Avocatnet.ro

Curtea Constitutionala a decis in sedinta de vineri ca doua articole, cate unul din fiecare lege de austeritate, sunt neconstitutionale. Astfel, taierile de pensii si salarii nu vor putea intra in vigoare pana cand parlamentarii nu vor dezbate articolele respective.


Cele doua articole declarate neconstitutionale:

Art. 9 din Legea privind restabilirea echilibrului bugetar :

Art.9- (1) De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate in plata, precum si indemnizatia de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, se diminueaza cu 15%.

(2) La determinarea cuantumului brut al pensiilor, precum si a indemnizatiei de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, ce vor fi stabilite sau acordate incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizata este de 622,9 lei.

Art. 1, lit c) din Legea privind pensiile special:

c) pensiile de serviciu ale judecatorilor, procurorilor si judecatorilor, respectiv magistratilor asistenti ai Curtii Constitutionale

In sesizarile de neconstitutionalitate asupra celor doua legi au fost enumarate o serie intreaga de masuri neconstitutionale, cuprinse sau generate de textul actului normativ:

- incalcarea art 44 din Constitutia Romaniei, referitor la “dreptul de proprietate privata”, potrivit caruia acesta, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Acelasi articol stipuleaza faptul ca nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. Amintesc si faptul ca guvernul are obligatia constitutionala de a ocroti si garanta drepturile salariale;

- incalcarea art. 47 alin. (1) si alin. (2) din Constitutie - dreptul la trai decent si la pensie, statul fiind obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. Or, in situatia in care masurile cuprinse in actul normativ al Guvernului ar ajunge sa fie puse in practica, nivelul de trai al persoanelor care primesc salarii si pensii ar fi drastic afectat;

- invocarea abuziva a art. 53 din Constitutie - „interzicerea restrangerii exercitiului unor drepturi sau libertati” - pentru motivarea prevederilor legislative din acest act normativ. Restrangerea unor drepturi contravine insusi conceptului de siguranta nationala prevazut de art. 1 din Legea nr. 51/1991, care, definind aceasta notiune, fixeaza una dintre componentele sale: asigurarea unui climat de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor cetatenilor, nu ingradirea acestora.

De asemenea, in sesizarea de neconstitutionalitate se precieaza ca Legea privind stabilirea unor masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar incalca jurisprudenta CEDO, dar si art. 11 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern. În acelasi timp, prevederile referitoare la restrangerea drepturilor salariale contravin si art. 15 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Mai mult, sesizarea face referite si la faptul ca Guvernul Romaniei nu a respectat cerinta impusa de art. 15 pct. 3 din Conventie, in sensul ca nu a informat secretarul general al Consiliului Europei cu privire la masurile luate si la motivele care le-au determinat si, cu atat mai putin, cu privire la data la care masurile inceteaza sa mai fie in vigoare.

Decizia Curtii

Plenul Curtii Constitutionale, compus din cei 9 judecatori, învestit în temeiul art.146 lit. a) din Constitutie si al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a întrunit în sedinte în zilele de 24 si 25 iunie 2010, pentru a solutiona, în cadrul controlului anterior promulgarii, sesizarile cu privire la neconstitutionalitatea Legii privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar si a Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, adoptate în temeiul prevederilor art.114 alin.(3) din Constitutia României, republicata, în urma angajarii raspunderii Guvernului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedinta comuna din data de 7 iunie 2010.

Asupra acestor legi, obiectiile de neconstitutionalitate au fost formulate dupa cum urmeaza:

I. Cu privire la Legea privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, de catre:

- Sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

- un numar de 30 de senatori si 60 de deputati apartinând Grupului parlamentar al Aliantei politice PSD+PC;

- un numar de 54 de deputati apartinând Grupului parlamentar al PNL.

În urma deliberarilor, Plenul Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi, a constatat ca:

1. Dispozitiile art.1-8 si cele ale art.10-17 din Legea privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt constitutionale.

2. Dispozitiile art.9 referitoare la diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plata, precum si a indemnizatiei de însotitori pentru pensionarii de invaliditate de gradul I, precum si cele referitoare la valoarea punctului de pensie utilizat de 622,9 lei din Legea privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt neconstitutionale.

II. Cu privire la Legea privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, obiectiile de neconstitutionalitate au fost formulate de catre:

- Sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

- un numar de 37 de senatori apartinând Grupului parlamentar al Aliantei politice PSD+PC.

În urma deliberarilor, Plenul Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi, a constatat ca:

1. Legea privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor este constitutionala în raport cu criticile formulate de cei 37 de senatori.

2. Dispozitiile art.1 lit.a), b), d)-i) si art.2-12 din Legea privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor sunt constitutionale în raport cu criticile formulate de Sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

3. Dispozitiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor sunt neconstitutionale, în raport cu prevederile constitutionale indicate în sesizare de Sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Argumentatia retinuta în motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata în cuprinsul deciziilor, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica Presedintelui României, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru”.

După ce mă voi documenta mai bine voi încerca să văd ce anume au cerut cei de la PSD și magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție cu referire la celelalte litere din art. 1 al legii privind pensiile, ținând cont de formularea Curții Constituționale că aceste prevederi sunt constituționale „în raport cu criticile formulate”. Pentru că nu este exclus ca cererile lor să nu fi atins esența problemelor și să fi urmărit altceva. Transformarea pensiilor de stat și a celor de serviciu în pensii obișnuite este la îndemâna legiuitorului însă, după părerea mea este valabilă pentru viitor, cei aflați în pensie după sistemul vechi neputând fi afectați de această modificare. În această interpretare mă folosesc de o declarație a judecătorului Ion Predescu, preluată de la Realitatea Tv.

„Între magistraţi şi ceilalţi e o diferenţă fundamentală. Ei au statut constituţional, ceilalţi au statut legal. Când ai statut legal, adică înfiinţat prin lege, chiar şi lege organică, poţi umbla la ele oricând. Prin lege modifici, prin lege completezi şi tot prin lege poţi să şi desfiinţezi. Când e statut constituţional nu îl poţi modifica, completa, adăuga, nici desfiinţa prin lege. Citiţi art. 124 şi 125 din Constituţie. Zice Statutul judecătorilor”, a declarat la finalul şedinţei CCR, judecătorul Ion Predescu.

Acesta a vorbit şi despre neconstituţionalitatea diminuării pensiilor publice: „La salarii şi la alocaţii sunt active, e pentru viitor. Pensiile e fenomen trecut pentru munca trecută. E altfel stabilit. Umbli tu pentru viitor, când ea e stabilită înainte. Dacă haina are două mâneci, tu îi laşi una?”

La ce se referă articolele din Constituţie invocate de Predescu:

Înfăptuirea justiţiei ARTICOLUL 124

(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Statutul judecătorilor ARTICOLUL 125

(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.

(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”.

Preiau una, deocamdată, din declarațiile lui Predescu: „La salarii şi la alocaţii sunt active, e pentru viitor. Pensiile e fenomen trecut pentru munca trecută. E altfel stabilit. Umbli tu pentru viitor, când ea e stabilită înainte. Dacă haina are două mâneci, tu îi laşi una?”

Pe interpretare, deduc că ce este acum în plată rămâne așa cum a fost, pentru viitorii pensionari ai Armatei și celorlalte forțe ale statului urmează să fie aplicate prevederile acestei legi. Aplicarea ei celor în plată ar fi o „retroactivitate a legii” și o încălcare a „dreptului câștigat”.

Rămâne să îmi clarific poziția abia după ce văd motivările Curții Constituționale și mă documentez mai bine pe cererile formulate de PSD+PC și ICCJ. Fără îndoială, trebuie să aștept acțiunea gguvernanților handicapați ai PD-L.

Colegii mei trebuie să mai aștepte puțin. În câteva zile vom putea ști care este poziția pe care trebuie să o adoptăm.

Actualizare:

Văd că Boc merge mai departe. A declarat azi că în afara recalculării pensiilor magistraților celelalte măsuri sunt „constituționale”. Este clar că voi ataca pe recalcularea pensiei.

Jegurile Sectorului 3 București

Sectorul 3 București a devenit, cu ani în urmă, un sector portocaliu. Primar - Negoiță - avocatul afacerist și fin al mai celebrului Videanu. Manevre peste manevre. Suntem beneficiarii celor mai ample și costisitoare acțiuni videniene denumite generic „borduriada”.

Suntem leneși la vot. Cea mai mică prezență la vot este la noi. O mână de portocalii disciplinați au reușit să ducă în Parlament, ocupând toate fotoliile de senatori și deputați destinate colegiilor organizate în sector, nume grele ale PD-L.

Ca atare, ne-am ales și cu cea mai consistentă listă a rușinii. Este lista de pe site-ul construit de cei din PSD. Diferită de lista rușinii care rulează pe blogul meu. Mi-a fost de folos pentru că am putut, cu unele manevre, să îmi fac două imagini cu panaramele portocalii din Sectorul 3.

Să nu uit. Am ajuns la site-ul PSD prin ioșka.



Lipsește Prigoană care a votat pentru moțiunea de cenzură. Dar tot pedelist a rămas. Eu nu cred în schimbarea părului.

O altă precizare. Sulfina Barbu este deputata colegiului nu însă și a mea iar Vasile Blaga este senatorul colegiului nu și al meu. Pentru problemele mele mă adresez deputaților și senatorilor PNL, chiar dacă ei reprezintă alte colegii. Nu am nimic în comun cu dementa de Sulfina și nici cu Blaga. Să fie clar.

Tema lui Vosganian.

Și-a luat obiceiul de a propune o temă pe zi. Azi a venit cu o temă care îmi permite să dezvolt pe baza unui document numit „Strategia Națională de Securitate a României”, din 2006. Dacă vă mai amintiți, pe atunci se făcea mare caz de „buna guvernare”. Tăriceanu nu mai vroia să vorbească cu Băsescu, pedeleprele din echipa de guvernare se cramponau de idioata aia de Monica Macovei, Guvernul Tăriceanu avea opoziție în Guvern nu mai spun de mânăriile din Paralement ale pupin-băsiștilor.


Tema zilei - 24 iunie 2010: “…si nu ne duce pre noi in ispita, si ne izbaveste de presedintele nostru…”

„In mod normal, presedintele si primul-ministru ar trebui sa fie garantii sigurantei nationale. Prin toate masurile luate in ultima vreme, Traian Basescu si Emil Boc s-au transformat, de fapt, intr-o amenintare la adresa sigurantei nationale, desi o invoca intruna, ca pe un alibi. Romania risca sa intre intr-o zodie psihopata. In loc ca Strategia de Securitate Nationala sa-si propuna sa apere poporul de orice agresiune, ea este menita, mai degraba, sa apere pe presedinte de propriul popor”.

Asta este tema. Iar acum să purcedem la Strategia de Securitate Națională pomenită mai sus.

„ ...

Un rol important în procesul de consolidare a stabilităţii şi securităţii noilor democraţii din Europa centrală, de est şi de sud-est revine capacităţii statelor şi a societăţilor de a promova o gestiune eficientă a intereselor publice, de a garanta exercitarea responsabilă şi eficientă a puterii, în deplin acord cu principiile democraţiei şi cerinţele respectării drepturilor omului. Expresia publică a acestor exigenţe este buna guvernare, domeniu în care în România – ca şi în majoritatea statelor din această regiune – s-au înregistrat, în anii care au trecut de la prăbuşirea regimurilor comuniste, progrese însemnate.


Noile democraţii din această regiune continuă, însă, să se confrunte cu diferite fenomene negative care afectează calitatea actului de guvernare. În acest context, guvernarea ineficientă – efect al deficitului democratic şi al corupţiei endemice instituţionale, ce se reflectă în manifestări de clientelism politic, ineficienţă a administraţiei publice, tendinţe autoritariste şi lipsă de transparenţă şi responsabilitate publică – subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile publice şi poate constitui o ameninţare majoră la adresa securităţii statelor. În aria de interes strategic a României, guvernarea ineficientă a pus adesea în pericol exerciţiul normal al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a afectat îndeplinirea unor obligaţii internaţionale, generând riscul producerii unor crize umanitare cu impact transfrontalier.

...

VIII. REPERELE BUNEI GUVERNĂRI:

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ PROFESIONISTĂ ŞI EFICIENTĂ;

JUSTIŢIE DEMOCRATICĂ; COMBATEREA CORUPŢIEI

Buna guvernare constituie o condiţie esenţială a securităţii şi prosperităţii, instrumentul prin care democraţia trece din planul conceptelor şi al teoriilor, în planul vieţii reale. Ea este unitatea de măsură cumulativă prin care viaţa socială validează rezultatul alegerilor democratice, probează realismul programelor şi capacitatea forţelor politice de a-şi îndeplini promisiunile, cu stricta respectare a standardelor democratice. Buna guvernare evaluează succesul măsurilor de combatere a insecurităţii, inechităţii şi sărăciei şi stabileşte corecţiile necesare.


Principalii factori implicaţi în acest proces sunt statul şi societatea civilă, statul de drept reprezentând o caracteristică esenţială a bunei guvernări. Organismele statului care participă la realizarea bunei guvernări democratice sunt: puterea legislativă, puterea executivă, puterea judecătorească, autorităţile publice locale. Actorii nestatali principali sunt: partidele politice; sindicatele, patronatele şi alte organizaţii profesionale; organizaţiile non-guvernamentale şi alte forme de participare ale societăţii civile; organismele de conducere a companiilor de interes public; mass-media.


Experienţa trecutului arată că buna guvernare s-a aflat uneori în pericol, ca urmare a activităţii unor grupuri de interese nelegitime sau forţe nedemocratice care – folosind vulnerabilităţile sistemului – au încercat să influenţeze exercitarea puterii în folos propriu, ori să schimbe puterea democratică prin acţiuni violente sau anarhice”.

Ei bine, din 2006 până acum aceste „valori” s-au perimat ? Sau am eu halucinații ? Citind aceste concepte și exemplificări am ajuns să lipesc riscurile la care documentul face referire la PD-L care a devenit „forță nedemocratică”, constat că presa a devenit din „actor nestatal” al bunei guvernări un risc pentru securitatea statului, constat că administrația PD-L+UDMR+UNPR+unii independenți se caracterizează prin manifestări de clientelism politic, ineficienţă a administraţiei publice, tendinţe autoritariste şi lipsă de transparenţă şi responsabilitate publică. Adică manifestări concrete ale guvernării ineficiente așa cum este definită în această strategie.

Traian Băsescu nu mai luptă cu guvernarea ineficientă. Nu are cum. Ar însemna să lupte cu sine însuși.

Tema lui Vosganian mi-a plăcut. Dezvoltată duce la concluzii deosebite.

Justiția este a noastră.

Am citit, acum, dimineața, o postare la Cristi Danileț despre rolul și perspectivele CSM. Preocuparea magistraților este nu doar legitimă este și necesară din punctul de vedere al profesionistului, deoarece privește în mare măsură cariera profesională a celor care au hotărât să se pună la dispoziția societății cu tot ce au mai bun pentru a judeca/rezolva disputele ce apar între cetățeni, între aceștia și autorități, de a garanta drepturile și libertățile fundamentale ale omului și de a promova și susține statul de drept dar privește și Justiția ca instituție chemată să fie cea de a treia putere a statului. Noi, ceilalți, formăm societatea care cere Justiției să se pronunțe în apărarea intereselor noastre și vrem un anumit comportament din partea judecătorului, procurorului, ministerului Justiției și Ministerului Public, CSM. Cu referire la CSM noi putem avea diferite păreri. Unii cer ca această instituție să devină „ministerul” puterii judecătorești - eu sunt unul -, alții văd în CSM un organ administrativ care aplică sancțiuni magistraților iar alții vor ca CSM să fie o instanță care să corecteze hotărârile judecătorești considerate nedrepte. Este o mare confuzie generată de rolul uneori ambiguu al instituției rezultat din deficitul de comunicare cu societatea civilă și, de ce să nu o recunoaștem, al campaniei de ani de zile dusă de Traian Băsescu și apropiații de discreditare a judecătorilor și a CSM pentru a putea avea la dispoziție întreaga putere.

Lectura postării m-a determinat să particip la promovarea unei cauze pe facebook, să sprijin publicarea hotărârilor judecătorești pe internet. De aceea pun clipul de prezentare de mai jos. De aceea vreau să felicit pe cel care a avut această inițiativă și care se zbate pentru a fi finalizată. Judecătorul Adrian Toni Neacșu de la Tribunalul Vrancea.

O tâmpenie produce valuri.

Presa a luat foc. O făcătură ordinară cu titulatura „Strategia Națională de Apărare” a fost luată la puricat și a născut, pe bună dreptate, sentimente de teamă, insecuritate, dezgust, dispreț față de semnatarul fițuicii, mânie și dorința de a se opune.

Am arătat, destul de concis în postarea anterioară, că această fițuică nu este o strategie și mai puțin o strategie de apărare. Sunt doar obsesii ale individului de la Cotroceni puse într-un document politic care ar urma să fie aprobat de Parlament prin hotărâre. Asta doar dacă parlamentarii au mintea plecată cu sorcova. Dar nu m-ar mira, având în vedere tâmpeniile făcute de parlamentarii puterii până acum.

În primul rând trebuie să atrag atenția asupra faptului că o strategie de apărare trebuie să devină, după aprobarea Parlamentului, un document programatic pentru Guvern și forțele naționale care au atribuții constituționale și legale cu privire la apărarea națională. Pe baza principiilor și a regulilor stabilite în această strategie se va concentra efortul național pentru apărarea națională. Emiterea sau actualizarea unor legi în materie, a unor hotărâri ale Guvernului, ordine ale conducătorilor instituțiilor cu atribuții pe linia apărării naționale, elaborarea unor programe specializate pentru îndeplinirea cerințelor strategiei, stabilirea fondurilor bugetare destinate acestor programe, stabilirea altor resurse necesare îndeplinirii cerințelor de apărare etc. Pentru asta sunt membri ai CSAT premierul, ministrul finanțelor, ministrul economiei, ministrul transporturilor, ministrul apărării, de interne, sefii serviciilor secrete etc. Nu pentru cloacă prezidențială.

Strategia ar fi trebuit să urmărească prevederile art. 118 din Constituție - Forțele armate. Acestea trebuie să garanteze suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea teritorială a țării, democrația constituțională (prin toate cele expuse mai înainte). Fițuica cu titulatura pompoasă de Strategie Națională de Apărare nu face acest lucru. Nu ne spune, distinct, pentru fiecare obiectiv în parte care sunt riscurile și vulnerabilitățile, care sunt principiile după care Forțele Armate se conduc pentru a le garanta, cum, când și cu ce forțe le asigură. Mai mult, nu ne spune despre pregătirea populației pentru apărare, pregătirea teritoriului, pregătirea economiei, dezvoltarea cercetării fundamentale și a celei aplicative care să permită modernizarea echipamentelor, armamentelor și a metodelor de luptă, nu ne vorbește despre modernizarea armatei și care etape sunt de parcurs pentru realizarea unui scop determinat în acest scop ...

Nu ne spune nimic din toate acestea însă bate câmpii cu declarații politice ale unui psihopat și ale consilierilor lui. Iar alături este Iulian Fota, consilier prezidențial pentru securitate națională. Individul era la Realitatea Tv, la emisiunea lui Ursu și încerca să se dea cocoș. A găsit o echipă pregătită și i-a avut în față pe CT Popescu și C Tolontan. A fost penibil. A spus aberații după aberații. Cei care au urmărit emisiunea pot confirma. Problema mea este că individul a declarat, cu subiect și predicat că respectiva Strategie este o declarație politică a Președintelui cu privire la securitatea națională. Nu că acest document ar trebui să fie un program al tuturor programelor în domeniul apărării naționale ci simplu, doar o declarație politică care va declanșa discuții în Parlament și, probabil, se va ajunge la o negociere de genul „mai dă tu că mai las și eu”. O tragedie pentru noi toți. Într-o situație reală se pare că fiecare va face ce va crede de cuviință. O să ajungem să ne împușcăm unii pe ceilalți declarând, cu toții, ritos, că ne apărăm țara. Așa o vom duce de râpă.

Este clar. Această fițuică nu are nimic în comun cu o strategie de apărare națională. Fără a vedea fondul problemei, gravitatea actului iresponsabil al lui Băsescu și a tâmpiților care îl consiliază prin punerea la dispoziție publică a acestei fițuici, presa și actorii politici au acționat asupra intențiilor declarate, da declarate, de Traian Băsescu de a pune căluș presei. Un astfel de act aprobat de Parlament devine obligatoriu pentru toate forțele de apărare ale țării. Normal că nu Armata va interveni împotriva trusturilor de presă, a ziariștilor ci MAI, SRI, Guvernul cu deja celebrul art. 53 din Constituție și, de ce nu, majoritatea parlamentară tărcată care, la rândul ei, va fi sprijinită de noua Curte Constituțională portocalie.

Prin intermediul lui Lilick iau materialul din Jurnalul Național privind poziția PNL:

"PNL se va bate pentru libertatea presei. Facem apel la societatea civilă să militeze împotriva intenţiilor antidemocratice ale regimului Băsescu-Boc-Udrea. Partidul Naţional Liberal ia act cu îngrijorare şi revoltă de includerea unor materiale de presă pe lista ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale a României. Apreciem că ne află în faţa unei tentative a regimului Băsescu-Boc-Udrea de a reduce la tăcere mass-media critice. Partidul Naţional Liberal consideră că acţiunea actualei guvernări reprezintă un atentat la adresa unei valori fundamentale a oricărei societăţi libere şi democratice: libertatea presei", se arată într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al PNL, Mihai Voicu.

El adaugă că pumnul în gură aplicat presei transformă un document fundamental şi extrem de necesar al statului, Strategia Naţională de Securitate a României, "în strategia de securitate personală şi de grup a clanului Băsescu-Boc-Udrea".

"Ne aflăm în faţa unei alte dovezi certe a faptului că România nu are în momentul de faţă preşedinte. Traian Băsescu se comportă ca şeful de trib al PDL, şi nu ca şeful statului român. Preocuparea actualei guvernări de a reduce presa la tăcere aruncă România în afara Europei şi o plasează în rândul ţărilor din lumea a treia, cu dictaturi de tip sud-american ori bananier. Anularea uneia dintre cele mai importante libertăţi câştigate în Revoluţia din decembrie 1989 reprezintă, din păcate, încă un episod din războiul pe care puterea Băsescu-Boc-Udrea l-a declarat poporului român. Profund ataşat valorii sale fundamentale - libertatea - Partidul Naţional Liberal va face toate demersurile pe care le are la dispoziţie, ca formaţiune de opoziţie, pentru a împiedica transformarea în norme legale a intenţiilor actualei puteri de restrângere a libertăţii presei şi de suprimare a vocilor critice la adresa guvernării Băsescu-Boc-Udrea. Facem, de asemenea, apel la toate organizaţiile societăţii civile, la personalităţile acesteia, indiferent de convingeri şi afilieri politice, să militeze împotriva transpunerii în practică a intenţiilor antidemocratice ale actualei guvernări", susţine Mihai Voicu.

Sper ca parlamentarii care mai au o urmă de conștiință și unii chiar de pricepere în problemele de apărare națională și securitate să nu fie de acord cu fițuica numită pompos „Strategia Națională de Apărare”.

România o ia razna !

Umblând pe net am ajuns la informația de pe Mediafax. „Presiunea trusturilor de presă pe decizia politică, o vulnerabilitate conform Strategiei de Apărare”.

Am mers la Președinție pentru clarificări. Am luat Strategia Națională de Apărare și, după ce am parcurs conștiincios mai multe pagini am luat și Startegia de Securitate Națională a României. De ce ? Pentru că Strategia Națională de Apărare este o dezvoltare a Strategiei de Securitate.

Dacă cei care au scris strategia de apărare sunt cei de la MApN, atunci sunt niște tâmpiți. Dacă însă cei care au scris strategia de apărare sunt de la Președinție, atunci ce se află în document este după chipul și asemănarea lui Traian Băsescu. Este „pe inima lui”. Asta nu înseamnă că existența documentului oferă României o strategie de apărare de care, în mod normal, are nevoie.

Strategia Națională de Apărare a României are prea puțin din „apărare”. Din când în când apare cuvântul „apărare” însă conceptele lipsesc. Faptul că România este membru NATO nu este un concept ci o stare de fapt.

Ca exemplu, la pg. 8 vorbește despre obiectivele naționale de securitate, strategia de apărare având menirea să le asigure ! Suntem de pe altă planetă.

La subcapitolul 6.1. Riscuri și amenințări sunt expuse riscuri și amenințări de securitate și în nici un caz de apărare. Mai mult, Ministerul Apărării trebuie să conceapă planuri pentru amenințarea

„fragilitatea sistemului financiar internațional” sau

„proliferarea unor manifestări radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile și libertățile cetățenilor, coeziunea socială sau relațiile interetnice”, bașca

„riscurile de sănătate publică, pandemii” ca să nu mai spun de

„traficul și consumul de droguri”.

Măi oameni buni, cum apar aceste riscuri pe hărțile operative ? Care sunt efectivele, tehnica și metodele prin care militarii români, oriunde s-ar afla în misiuni, să combată aceste riscuri ? Eu nu mai știu însă este posibil să fi apărut „tancul antidrog” sau avionul de luptă cu muniție anti-inflație !

Dar glumele nu se termină aici. Armata Română trebuie să ia măsuri de apărare națională având în vedere vulnerabilitățile (6.2.) sistemului național de apărare:

- diminuarea capacității de aplicare a legii de către instituțiile statului;
- capacitatea administrativă redusă la nivel central și local;
- politizarea excesivă a unor instituții, atât la nivel local cât și național;
- corupția, cu implicații asupra funcționării instituțiilor statului și cu efecte negative asupra vieții cetățeanului;
- lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuție și control care să susțină conducerea bugetară în sistem multianual și pe bază de rezultate, pornind de la coerență în formularea și implementarea politicilor publice și în așa fel încât să fie respectat nivelul unor indicatori care este stabilit în funcție de diverse interese, înțelegeri și tratate ale României pe plan internațional;
- dezechilibre bugetare generate de decizii politice greșite;
- scăderea calității serviciilor publice de sănătate;
- crima organizată, presiunile și influențele pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituțiilor statului, asupra mass-media și asupra unor reprezentanți ai clasei politice;
- fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, prin răspândirea de informații false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituții ale statului ...”

Oameni buni, poate îmi spune careva ce are coada vacii cu ștampila primăriei ?

Cred că Băsescu și cei care îl consiliază au uitat de faptul că Armata este apolitică, că treaba Armatei începe, de regulă, de la frontierele naționale către exterior și că are treabă în interiorul țării doar când desfășoară operațiuni de apărare a teritoriului național împotriva unui invadator, că Armata are privirea îndreptată doar către armatele altor state care pot acționa ca agresori.

Nu știu ce vor face parlamentarii care se vor pronunța pe acest document. Părerea mea este că documentul nu cuprinde o strategie ci doar obsesiile unui politician care a pierdut startul la categoria conducători de țară iar acum vrea să se răzbune pe cei care, după mintea lui bolnavă, categoric bolnavă, i-au pus piedică. Omul este paranoic. Este în ultimul hal. Această lălăială declarată Strategie Națională de Apărare este cea mai bună dovadă.

PSD susține măsurile Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Isărescu ?

Pe finalul emisiunii lui Gâdea, „Sinteza zilei” de aseară am rămas perplex la un răspuns dat de Dan Nica la o întrebare pusă de liderul sindical Marius Niță, dacă, revenind la putere, PSD și PNL garantează că pensiile și salariile vor reveni la cuantumul de azi, înainte de tăierea prognozată de PD-L+UDMR+UNPR+minoritățile naționale altele decât cea maghiară a răspuns că „doar salariile și pensiile mici, adică salariile de până în 2000 lei și pensiile de până în 1000 lei” ! Răspunsul este pe finalul emisiunii, de la 1:20:00, Ludovic Orban nemaiavând timp să răspundă.

Răspunsul lui Nica este șocant. PSD dă un semnal că de fapt este de acord cu naționalizarea unor proprietăți private !

Mă întreb atunci, de ce a făcut toată demonstrația din emisiune privind aiureala măsurilor luate de guvernarea portocalie dacă, pe fond, ei, cei din PSD sunt de acord cu ele ? Asta înțeleg eu. PSD este de acord cu tăierea pensiilor și salariilor însă nu în măsura în care o face guvernarea portocalie.

Atunci, ce face PSD în aceste zile este doar o frecție la un picior de lemn. Au aceeași gândire ca cei din PD-L iar gargara pesedistă are doar scopul de a eroda PD-L pentru a-i lua locul la guvernare însă urmează ca PSD să aplice aceleași măsuri, cuantumul naționalizărilor urmând a fi mai mic !

La marile minciuni pedeliste se adaugă, astfel, marile minciuni pesediste. Băi frate, nu mai scăpăm de comuniști !

Un blogroll semnificativ

Doamna din imagine este Iulia Moțoc, noul judecător la Curtea Constituțională (din partea PD-L, UNPR, UDMR și minoritățile naționale altele decât cea maghiară) gruparea majoritară de la Senat. Ideea postării mi-a venit după o vizită la Moș Călifar.


Ca să fiu sincer, nu am dat atenție individei până acum, dar treaba devenind serioasă, după cum se vede mai jos, va trebui să pun neuronul din dotare la muncă.

Iată ce are judecătoarea constituțională portocalie în blogroll:

#
Blogroll

* Alin Fumurescu
* Anca Bundaru
* Anne-Marie Blajan
* Antiteze
* Art and Politics
* Bleen
* blog@fsp
* CADI
* Cartea din geanta
* Catalin Avramescu
* Caterina Preda
* Centre Raymond Aron
* Civitas ‘99
* Codex Politicus
* Corina Cretu
* Cristi Danilet
* Cristian Patrasconiu
* Cristian Preda
* Cristian Sutu
* Cristian Teodorescu
* Dan Perjovschi
* ECPR
* Eugen Istodor
* Europuls
* FSUPB
* Fundatia Coposu
* Institutul Ludwig von Mises
* Ioan T. Morar
* IPSA
* KAS Romania
* Kiseleff Blog
* La Coltul Strazii
* Liviu Damsa
* Madame Blogary
* Marius Delaepicentru
* Marius Lazurca
* Matei Dogan
* Mihai Neamtu
* Mirela Roznoveanu
* Mount Thor
* Noul Conservatorism
* Ovidiu Nahoi
* Petre Munteanu
* PPE
* Razvan Braileanu
* Retetele lui Radu
* Sa iubesti un oras
* Sever Voinescu
* Tomo
* Traian Ungureanu
* Vladimir Tismaneanu

Este portocaliu până peste poate. Și cum era cu depolitizarea Curții Constituționale ? Alooo ! Băsescule ! Se aude ?!

Propunerea lui Vosganian

Pe blogul său, Varujan Vosganian ne propune tema zilei. Eu o preiau și o aranjez puțin pentru ca eu, în primul rând și apoi alții, să distingem despre ce este vorba.

Tema este importantă. Foarte. Privește un mod de abordare al finanțelor la nivel guvernamental. Cine se pricepe, se pricepe. Asta este.

„Orice Guvern trebuie sa respecte trei principii, atunci cand croieste bugetul:

a) cheltuielile cu investitiile trebuie sa fie mai mari decat deficitul bugetar:

b) nu te atingi de pensii:

c) nu te atingi de salarii.

Poti discuta despre redimensionarea, de ansamblu, a castigurilor salariale ( al treisprezecelea salariu, primele, bonusurile ori diversele sporuri), dar nu te poti atinge de salariu.

Marimea salariului este modul in care fiecare om se pozitioneaza fata de societate, e rodul muncii lui, al carierei urmate pas cu pas.

A lua cuiva din pensie ori din salariu e ca si cum i-ai lua o parte din viata”.

Sunt de acord. Absolut. Sunt multe de discutat aici, sub forma exemplificărilor. Dacă te abați însă de la principii ajungi în prăpastie. Cum suntem noi acum datorită Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Isărescu.

Rapsodia albastră

Rapsodia lui George Gershwin îmi umblă, hai-hui și încompletă, de ceva zile prin cap. Așa că, pentru a scăpa de obsesie o pun. Știu eu ? Or mai fi alții care vor să o asculte.


Vezi mai multe video din Muzica

Punctele de trecere a frontierei românești

Îmi place inițiativa celor de la frontieră. Harta interactivă a punctelor de trecere a frontierei românești este utilă pentru cei care vor să călătorească dar și celor care vor să se informeze. M-am jucat puțin cu ea și este foarte bună. Cred că ar cam trebui să continue și să aplice și pentru punctele de trecere a frontierei ale celorlalte State Membre UE, cel puțin la nivelul frontierelor externe.

Inițiativa unui tânăr liberal.

Cristina-Ancuța Pocora are un proiect local, la Fetești, cu organizația de femei și cea de tineret a PNL. Îmi place ințiativa. De aceea o pun pe blogul meu.

Vrea să dăruiască un zâmbet, prin intermediul binevoitorilor, copiilor nevoiași. Acum, donația (act individual, benevol și nu impus dup cum îl practică Emil Boc), este mai actuală ca oricând. Sărăcirea populației aduce donația în atenția celor care își mai pot permite un astfel de act social.



A doua acțiune este tot o donație. De carte însă. „Cărțile au valoare”. Știm cu toții acest lucru pentru că ne-am format, în mare măsură, prin intermediul cărților. Valoarea lor este cu atât mai mare cu cât sunt mai disponibile pentru cei care au mare nevoie de ele.


Cristina merită felicitată. Din partea mea, din toată inima.

Colegii mei s-au dotat. Tot pe banii europeni

O știre care mă bucură. Poliția de Frontieră se dotează, în continuare, pe banii europeni. Au la dispoziție facilitatea Schengen și își continuă programul de dotare prin contribuția europenilor în vederea securizării frontierelor externe ale coanei Europa. De fapt, polițiștii de frontieră au exploatat cu succes posibilitățile programelor Phare. Cu acele programe s-a trecut la dotarea performantă a structurilor operative de pe frontieră.

Un principiu din Convenția Schengen spune că agenții statelor care execută controlul la trecerea frontierei la frontierele externe ale UE fac acest act în folosul atât al statelor de care aparțin cât și în interesul celorlalte state membre ale UE. Este normal așa din moment ce persoanelor cărora li se permite intrarea pe teritoriul României nu vor mai fi subiecte ale unui control la trecerea frontierelor dintre statele membre ale UE. Pentru că la frontierele interne nu se mai execută controlul persoanelor și mijloacelor de trasport care trec frontiera de pe teritoriul altui stat membru. Nu se mai execută nici controlul bunurilor sau mărfurilor. Este posibil ca, pe teritoriul unui stat membru al UE să se execute controale ale polițiilor naționale sau ale altor organe de stat pe baza unor informații rezultate în urma analizelor de risc sau a unor informații specifice cu privire la mașinile sau ocupanții acestora primite prin sistemele informatice la care polițiile statelor membre UE sunt conectate.

Da, îmi place. Ce să fac, sângele apă nu se face !

Pentru ei. Doar pentru EI !

Iau de la Lilick. Foarte bun.

Țara arde și baba se piaptănă.

Ce este important azi ? Ce act sau faptă poate avea influență asupra vieții noastre ? Ce comentăm ? Față de ce ne exprimăm poziția ? Întrebări. Întrebări. Răspunsuri ... alandala.

Televiziunile și ziarele toacă aiurea teme expirate sau inventate. Remanierea Guvernului sau măcar a unor miniștri, o nouă moțiune de cenzură pe care cei din PSD vor să o promoveze fără a avea sprijinul PNL, viața internă a PD-L ... Rahat. Specialiștii în datul cu părerea se simt importanți. Toacă indivizii cuvintele aiurea cu o plăcere bolnăvicioasă. Iar consumatorii de programe Tv primesc această crasă dezinformare din plin. Cei fără prea multă cunoaștere a propriilor drepturi dar și obligații, cei care au „o lene” naturală ce îi împiedică să se informeze în mod util, cei care nu citesc legi sau diferite acte de guvernământ (acolo unde se găsesc, până la urmă, acțiunile Guvernului) umblă disperați după „bârfa satului”. Cumva, la egalitate, se dezbracă „știri” despre tot felul de haimanale ahtiate după publicitate (așa-zisele VIP-uri românești) alături de zicerile și dezicerile pedeleprelor cu privire la tot felul de acte și fapte politice sau guvernamentale. Imaginea generală este de bordel. Țara a devenit un bordel uriaș. Târfele politice și guvernamentale care au ajuns în prim-planul atenției publice „oferă” dar nu săvârșesc. O să facem, o să dregem, o să ... Iar asta de ani și ani de zile. Am ajuns la concluzia că noi, românii, avem o plăcere diabolică să ne „hrănim” cu promisiuni. Ne sunt suficiente promisiunile. Și dăm, cu inconștiență, bani albi, adunați cu sudoare, pe „vrabia de pe gard” sau pe „pielea ursului din pădure”. Și dăm. Iar guvernarea portocalie a văzut că se poate. Așa că a trecut la treabă și pe lângă ce dăm noi ca proștii vine și ne mai ia. O parte din banii îi ia cu forța. Alții îi ia prin alte promisiuni total aiurea cum este acest „fond de solidaritate”.

Guvernarea este treaba partidului sau partidelor care au câștigat alegerile și care, cumva, au primit însărcinarea de a da premierul. Obiectul de activitate al unui Guvern este administrarea problemelor țării în baza prevederilor Constituției și a legilor în vigoare. Guvernul Băsescu-Boc-Udrea a făcut pe dos. De la programul de guvernare, la legile bugetelor pe 2009 și 2010 și până la celelalte acte de guvernământ au negat supremația Constituției și au nesocotit legile în vigoare. Acolo unde legea nerespectată avea prevederi „deranjante” au promovat inițiative legislative care au schimbat regulile fără a corela schimbările cu restul legii sau a actelor normative ce influențează raporturile juridice între părțile ce aplică acele prevederi legale. S-a ajuns la haos. În Letonia, Curtea Constituțională a constatat că „dezechilibrul actual (al bugetului leton) a fost cauzat de decizii pripite și nefundamentate ale statului în această materie”. La noi este la fel. Acolo au fost niște decizii aiurea iar Guvernul leton a încercat, la fel ca panarama de Guvern portocaliu, să ducă efectele în spinarea populației, să ia banii acesteia pentru a acoperi găuri bugetare provocate de populism și nepricepere.

Ce a făcut Guvernul Băsescu-Boc-Udrea până acum ? Păi, cine vrea, poate vedea. Impozitul forfetar a distrus peste 100.000 firme mici și mijlocii. A crescut șomajul și numărul de pensionari. A introdus pensia minimă pentru cei care nu au contribuit vreodată la fondul de pensie - sute de mii de persoane. A început programe „de investiții” unde a „înțărcat dracu bălaia” - patinoare, săli de sport, alte aiureli. Referitor la acestea, se pune întrebarea, pe deplin temei, la ce sunt utile ? Lălăiala propagandistică trebuie tratată ca atare. Pentru că vine întrebarea: cât au dat la bugetul de stat comunitățile cadorisite cu aceste investiții ? Nu doar aici s-au dus banii aiurea, problema fiind de discutat în amănunțime, ci și în tot felul de investiții în infrastructura unor localități pentru uz local și nu național. De mai bine de un an de zile banii noștri se duc pentru bunăstarea cetățenilor unor localități din țară care au norocul să aibă la butoanele deciziilor de stat niște concetățeni. Eficiență economică - ioc. Pagubă în bugetul de stat „cât casa”. După ce ne-a luat banii prin taxe și impozite, guvernul portocaliilor hoți și incompetenți vrea să ne jefuiască prin adoptarea unor acte normative care pot fi catalogate ca „arme de nimicire în masă”.

Da. Este o mare problemă folosirea bugetului - adunat prin efortul tuturor cetățenilor țării - pentru bunăstarea doar a unora dintre cei privilegiați. Sunt curios să știu care a fost contribuția comunei natale a lui Boc la bugetul statului pe un an de zile ? Dar și a celorlalte localități care au primit programe de investiții cu bani de la bugetul centralizat al statului. Anul trecut am pomenit de cadourile făcute de Boc și guvernele conduse de el baronilor locali PD-L, cum este cazul lui Flutur de la Suceava care a fost cadorisit cu 25 mil. euro pentru achitarea notelor de plată ale Consiliului Județean pe proiectele locale. Proiectele locale. Nu naționale ! Dar nu este singurul caz. Nu mai spun de telegondola Ridzi sau „investițiile” în sărbătorile locale finanțate, în parte de la bugetul de stat. Dar aceste cheltuieli destrăbălate nu mai fac obiectul știrilor și analizelor. Pentru a satisface dorințele disperate ale clientelei politice s-a trecut la împrumuturi masive de la bănci. Statul a devenit un datornic slab. Datoria crește, exponențial datorită dobânzilor care adaugă, adaugă, adaugă ... Ar trebui ca prostul să plătească însă nu. Prostul nu plătește în România. Plătesc în schimb fraierii care se hrănesc cu „o să facem, o să dregem ...”.

Pentru că nu este destulă prostie aflăm, prin intermediul unora care sunt ceva mai curioși, că Biserica Ortodoxă Română este o altă căpușă la bugetul statului. Se bagă bani în prostie în biserici noi, refacerea altora, întreținerea lor, bașca salariile preoțimii. Totul de la bugetul statului ! Ce are biserica cu statul ? Suntem un stat religios ?

Dacă evaluăm cu atenție tot ce a făcut guvernarea portocalie până acum ajungem la concluzia că a risipit. Aiurea. Nu are o strategie la nivel național. Are interese private și se ocupă doar cu satisfacerea intereselor clienților politici. Biserica ar trebui scoasă de la bugetul statului. Cu totul. Credința este o problemă de conștiință a fiecărei persoane în parte nu o problemă de interes național. Eu nu sunt de acord să dau bani pentru Biserică prin buget. Mă duc la Biserica de care aparțin și fac o donație după metodele vechi. Iar sumele date Bisericii nu sunt impozitate ! Mai mult, la câte religii recunoscute sunt, statul face o discriminare în favoarea unora în detrimentul celorlalte. Până la urmă, Biserica, de orice religie este, este o activitate privată iar susținerea ei de către stat este o risipă. La fel partidele politice. Tot activități private sunt. Finanțarea partidelor politice ar trebui să înceteze. La fel ca Biserica, partidele trebuie să trăiască din contribuțiile membrilor săi. Susținerea de către stat este o risipă. Dacă nu își conving membrii vor dispare. Iar cei care vor protesta, să facă bine și să dea ei banii pentru ca Biserica sau partidul lor să traiască bine. Nu este treaba altora dacă există Biserica sau partidul „X” sau „Y”.

De asemenea, bugetul de stat nu are ce căuta în investițiile locale. Pentru asta sunt taxele locale. De aceea trebuie realizată descentralizarea administrativă. Dar nu este dorită de această guvernare portocalie. Descentralizarea administrativă ar modifica inclusiv reglementarea surselor de venit la bugetul centralizat al statului astfel că pupinii băsescieni colorați portocaliu numiți în deconcentrate și descentralizate nu ar mai avea asigurate sursele de venit promise în campania electorală. Lăsând mai mulți bani la administrația locală pentru nevoile acesteia așa cum au fost formulate de comunitatea respectivă salariile funcționarilor de stat de la nivel local ar fi la mărimea capacității administrației respective iar investițiile s-ar limita la posibilitatea acestor administrații de a le dezvolta. Doar așa s-ar ajunge la dezvoltarea inițiativei locale. Dar nu, statul centralizat portocaliu distorsionează realitatea (din interes politic pervers) astfel că apar pe hartă „în plină dezvoltare” localități care nu au perspectivă. De nici un fel. Iar acolo unde există perspectivă bate vântul „a pustie”.

Guvernul portocaliilor incompetenți măresc taxele. Cumplit. Acum se numesc „donații”. Din cauza incompetenței cheltuielile sociale la buget cresc în procente. Au ajuns la aproape 80%. În loc să scadă, cresc. După incompetenții guvernanți de vină sunt ... pensionarii și salariații bugetari. Să avem pardon, nu este treaba lor să crească veniturile bugetare și, mai ales, vine întrebarea: de ce să crească veniturile bugetare ? Mai mult, este treaba exclusiv a Guvernului să administreze în așa fel încât să stimuleze investitorii să aplice în noi întreprinderi, să dezvolte afacerile începute, să crească numărul de salariați și, în mod obligatoriu, să crească veniturile acestora pentru a aduce cererea alături de ofertă. Dacă ar fi procedat așa, procentul cheltuielilor sociale la buget ar scade. Ar fi o dovadă de bună guvernare. Creșterea lor are doar o denumire: proastă guvernare.

Ei bine, această întrebare pune, din punctul meu de vedere, paie pe foc. Ce obligații financiare are statul ? Salariile și pensiile (acolo unde pensiile din sistemul contributiv sunt administrate de stat) precum și pensiile de stat și cele de serviciu, asigurarea cheltuielilor cu aparatul de stat - instituțiile statului: Parlament, Justiția, Președinția, Guvernul, ministerele, agențiile guvernamentale -, datoria publică. Normal, veniturile la bugetul centralizat al statului ar trebui limitate la aceste nevoi. Dacă populația aprobă o investiție de interes național, atunci se stabilesc veniturile necesare pentru acea investiție. Se emite o lege care impune o taxă cu acea destinație. Acele venituri ar trebui să fie active doar pe perioada derulării investiției. La fel, în caz de război sau altă situație specială, ar trebui stabilite venituri suplimentare în limita obligațiilor statului - a administrației centrale -, la soluționarea acelei situații.

La noi este alandala. Sunt legi care impun taxe doar pentru ca o agenție, să spunem „X”, să existe. Avizul sau aprobarea dată de salariații respectivei agenții are influență „0” asupra funcționării întreprinderilor sau activității cetățenilor. Bani aruncați pe apa sâmbetei.

Eu zic că astea sunt o parte din problemele noastre. Nu că se adună la Snagov criminalii din PD-L, nu că Elena Udrea va ajunge sau nu șefa PD-L București, nu că unii pesediști au intrat în călduri și visează moțiuni de cenzură și nici că niște pupinbăsisti de la SAR fac din sistemul de pensii „o țeavă” care s-a umflat artificial iar măsurile Guvernului vin să o aducă la forma inițială.

Înaltă competență profesională ?

Mă uit în Constituție de ceva vreme. Îmi vin în minte momente și situații ale anilor din urmă în care eram surprins de modul în care au fost interpretate diferitele legi ale țării. Nu mai spun de surpriza pe care am avut-o când am aflat cât de „specialist” este așa-zisul profesor universitar Emil Boc în ale Constituției. La individ am o singură concluzie: este cel mai anti-constituționalist om politic din România. Pentru el, prevederile constituționale au alt sens decât îl au pentru majoritatea cetățenilor. Bine, nu este singurul. Are alături alți „constituționaliști” de marcă, tot felul de oportuniști capabili de orice pentru o sinecură. În fine ...

Citesc articolul 143 din Constituție: „Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.

Norma este imperativă. Cel care este desemnat să candideze pentru o funcție de judecător la CCR trebuie să îndeplinească, cumulativ, cele trei condiții. Numai că aici, în România, unde ducem în superficialitate totul, condițiile legii sunt încălcate în mod grosolan.

Iau exemplul acestui Augustin Zegrean, ajuns primul judecător al Curții Constituționale când ar fi trebuit ca porțile instituției să îi fi fost, de la început, închise. Interpretarea prevederii constituționale nu lasă loc de dubii. Pentru cei de bună-credință. Pentru cei care nu au probleme cu buna-credință ... se poate și așa. Iar aici acuz pe toți cei care i-au dat vot favorabil acestui Zegrean la prima nominalizare a lui de către Băsescu la Curtea Constituțională. Iar cei care au dat votul sunt din toate formațiunile politice, inclusiv PNL sau PSD. Nu am cercetat cum s-au dat voturile acestora cu ani în urmă dar o să o fac. Îi acuz pe acești parlamentari de rea credință chiar dacă sunt din partidul meu.

Să luăm prima condiție: să aibă pregătire juridică superioară. Din actul de numire al individului, al acestui politruc portocaliu, trag concluzia că s-a considerat că are pregătire juridică superioară prin faptul că a absolvit facultatea de drept. Greșit. Nu există pregătire juridică sub nivelul licenței în drept. Ca atare, un licențiat în drept are o pregătire juridică de bază, în cadrul sistemului fiind pregătire juridică inferioară. Pregătirea juridică medie apare abia după absolvirea unui masterat sau pot-universitar. Probabil că are un post-universitar deși nu îl văd în CV-ul individului. Abia după obținerea unui doctorat în drept putem vorbi despre pregătirea juridică superioară. Nici doctoratul nu apare.

A doua condiție cere ca cel care candidează să aibă „înaltă competență profesională”. Plec de la definiția competenței din DEX pentru a înțelege norma legală:

COMPETÉNȚĂ, competențe, s.f. Capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție; capacitate a unei autorități, a unui funcționar etc. de a exercita anumite atribuții.

Se observă că cel competent trebuie să aibă o cunoaștere „adâncă” a problemei asupra căreia se pronunță. Este starea normală a competenței. Cunoașterea „adâncă” se obține de cel care studiază problema în amănunțime. Dar asta nu este suficientă în cazul unui judecător al Curții Constituționale. I se cere mai mult. I se cere o „înaltă competență” care presupune nu doar studiul adânc al problemelor de drept ci și o contribuție în această materie - care se obține prin contribuția proprie la dezvoltarea dreptului prin lucrări doctrinare, studii, expunerea rezultatelor unor cercetări în diferite domenii ale dreptului în care persoana respectivă s-a specializat ( nu este cazul la Zegrean) precum și recunoașterea competenței sale de către alți specialiști în drept - din țară și străinătate - și opinia publică. Nu este cazul la Zegrean. Profesional, individul a activat în calitate de consilier juridic - probabil limitat la emiterea avizelor de legalitate pentru actele administrative ale firmelor la care a lucrat și reprezentarea la instanță a acestor firme în litigiile contractuale sau de muncă -, a activat ca avocat unde a căutat clientela și nu avem cunoștință despre cazuri deosebite soluționate de el pe întreaga sa activitate - bașca faptul că era înscris în baroul local Bistrița Năsăud însă a activat și ca parlamentar. Faptul că a activat în comisiile juridice ale Parlamentului nu îi aduce „înalta competență”. Iar ca tacâmul să fie complet, aici găsesc ceva și din activitatea lui la Curtea Constituțională de până acum, activitate la nivelul „genunchiului broaștei” însă puternic colorată politic (portocaliu): In activitatea sa de pana acum la CCR Zegrean s-a facut remarcat o singura data in argumentatia redactata impreuna cu Nicolae Cochinescu, in care dezaprobau o decizie anterioara a Curtii Constitutionale, despre care acestia au sustinut ca ingradeste atributiile presedintelui tarii. Se pare că este destul de clar care a fost și este rolul lui Zăgrean la Curtea Constituțională.

Este evident, se vede și din marginea galaxiei Calea Lactee, că individul despre care bat tastatura acum nu îndeplinește nici cea de a doua condiție a desemnării lui ca judecător la Curtea Constituțională.

Trec la a treia condiție. Să aibă o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Se observă că legiuitorul constituțional permite o condiție alternativă după împlinirea condiției de vechime - care presupune acumularea unei experiențe substanțiale în activitatea juridică, un rodaj îndelungat în evaluarea juridică a diferitelor cauze, căutarea și folosirea unor soluții care să ducă la aplicarea dreptului etc. Dar nu este orice fel de „sau”. Nivelul minim al condiției alternative este o activitate echivalentă cu activitatea didactică în învățământul superior. Dacă aplicăm corect această normă, în echivalentul acestei activități sunt destul de limitate opțiunile. Nu orice avocat sau consilier juridic, nu orice procuror sau judecător, nu orice grefier sau notar, nu orice cadru didactic din învățământul superior poate ajunge judecător al Curții Constituționale. Legiuitorul constituțional a legat condițiile între ele astfel că cel care candidează trebuie să iasă în cei 18 ani de activitate din anonimatul profesiei pe care o practică și să aibă îndeplinite și celelalte condiții: pregătirea juridică superioară și înalta competență profesională (explicate mai sus).

Nici a treia condiție nu este îndeplinita de acest Zegrean. Nu acuz pe Băsescu de nominalizarea lui, nici în 2007 și nici acum. Acuz parlamentarii de atunci și de acum că au dat votul favorabil individului deși este evident faptul că Augustin Zegrean este complet pe lângă condițiile impuse de Constituție. La prima desemnare PNL este vinovat. Aranjamentul politic a bătut Constituția. A aruncat Constituția la gunoi. Nu știu cum au votat pesediștii atunci dar nu îi cred capabili de altceva. Pentru că cei care au început politizarea Curții Constituționale au fost Ion Iliescu și al lui PSD. Iar pentru a exemplifica acest lucru îi dau cuvântul împricinatului (2005):

Augustin Zegrean, deputat PD: Judecatori independenti politic la Curte

Deputatul PD Augustin Zegrean a declarat ieri intr-o conferinta de presa ca in opinia sa, Legea privind Curtea Constitutionala ar trebui schimbata in asa fel incat din aceasta institutie sa faca parte doar oameni independenti politic.

"Sapte dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale au ocupat functii de demnitate publica din partea PSD, au fost fie ministri ai Justitiei, fie ministri delegati in relatia cu Parlamentul si, intr-un fel, nu au reusit sa inteleaga ca lucrurile s-au schimbat si au dat o solutie probabil cu tenta politica. Dupa ce vom vedea decizia, vom putea spune mai multe", a declarat Zagrean, citat de Mediafax, referindu-se la decizia Curtii Constitutionale privind admiterea unor exceptii ridicate de instanta suprema, PSD si PRM la prevederile referitoare la reforma justitiei din pachetul legislativ al Guvernului.

In opinia deputatului Zagrean, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, Legea privind Curtea Constitutionala trebuie sa fie schimbata in asa fel incat ea sa prevada ca "membrii ei sa nu faca parte din nici un partid politic sau sa se fi indepartat cu mult de partidul din care au facut parte pentru ca ei sa poata fi cu adevarat independenti".

Oare cum rămâne mister Zegrean cu convingerile ? Mai jos este CV-ul individului de pe site-ul Curții Constituționale. Lămuritor, nu ?!

Augustin ZEGREAN

Augustin Zegrean, numit judecător de Preşedintele României (2007), pentru un mandat de 9 ani.
Născut la 29 martie 1954, în localitatea Sânmartin, judeţul Cluj.
Căsătorit, un fiu.
Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1980).

Experienţă profesională:
1980-1988 - Consilier juridic;
1980-1984 - Consilier juridic, BJATM Bistriţa (COMAT);
1984-1988 - Consilier juridic, ELECTRICA Bistriţa;
1988-2007 - avocat Baroul Bistriţa - Năsăud, specializat în drept civil şi comercial, preocupări în domeniul privatizări societăţilor comerciale şi în insolvenţă;
1990-1992 - senator, vicepreşedintele Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei României;
2004 - deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor;
2007 - arbitru - Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrii a României.

Articole publicate:
"Explicaţii teoretice la legea fondului funciar", Editura Aldo Mar, 1991.