Am citit un material (aici), intitulat „Supravegherea în masă atrage după sine autocenzura”. Autorul articolului, român de la Agerpres, a prezentat niște concluzii ale unui studiu făcut în SUA.
Eu am ajuns la concluzia mea. Autorii studiului „își doresc cum să arate internetul”, promovează idei „nobile” contrazise de realitatea cotidiană.
După ce au speculat, copios, pe fenomenul „spirala tăcerii”, după ce au fabulat idei privind exprimarea unor puncte de vedere reținute, ba chiar contrare propriei păreri - la fel cum fac jurnaliștii plătiți să scrie la comandă pentru a induce o idee -, au ajuns la un fel de concluzie:
„Elizabeth Stoycheff, profesor universitar angajat în lupta împotriva supravegherii în masă concepute în SUA, a mai atras atenția că adoptarea de către guverne, dar și de către companiile private, a tehnicilor de supraveghere online în masă subminează rolul internetului de a funcționa ca o platformă neutră pentru dezbatere liberă și onestă, arată Washington Post”.
Să îmi fie cu iertare, dar oamenii ăștia trăiesc pe Lună ! Bine, ei se referă la platforma „facebook”, în studiul lor, uitând probabil că cel care scrie pe facebook o face din proprie inițiativă, ca răspuns la postarea altuia sau pentru a provoca o discuție în cercul „de prieteni” din care face parte.
Faptul că autorii studiului fac o cercetare pe o platformă care folosește internetul și apoi duc „concluzia” la tot internetul arată clar că este vorba despre o mare acțiune de manipulare contra reglementărilor autorităților de stat care luptă, că place sau nu unora, contra folosirii internetului, a platformelor de socializare, ca instrumente pentru comiterea infracțiunilor.
Internetul este folosit nu doar pentru a purta discuții puerile, sterile sau pentru promovarea unor idei sau a unor persoane publice. Este folosit și pentru promovarea doctrinelor criminale, pentru promovarea violenței domestice, pentru înșelăciune, pentru comiterea infracțiunilor financiare, sexuale (în special pentru atragerea copiilor în cercuri de pedofili), pentru spionaj, pentru atacarea structurilor informatice ale instituțiilor statelor lumii dar și a structurilor informatice ale companiilor private etc.
Promovarea concluziei la care a ajuns această Elizabeth Stoycheff, mai degrabă un mesaj anti-stat, este o acțiune tembelă. În primul rând nu s-a limitat doar la platforma de socializare „Facebook”, pe care a făcut experimentul, a tras concluzia pentru tot internetul.
Eu credeam că numai la noi în România sunt tâmpiți notorii (pentru noi, desigur), dar văd că și la alții se poartă prostia cu ștaif.
Am început cu știrea privind studiul americanilor. Ajung la niște concluzii, păreri, expuse la o altă activitate de aici, din România, cu privire la „securitatea cibernetică”, în cadrul conferinței „Securitate cibernetică — Amenințări. Măsuri legislative și aplicare”. Informațiile sunt aici, aici, aici ...
Și aici avem o presă de rahat, cu jurnaliști de rahat care preiau tâmpenii citite pe nu știu unde și le promovează agresiv.
„Nu există date 100% sigure și, dacă vedem creșterea din ultimii ani a atacurilor cibernetice, putem presupune că, în următorii ani, va deveni o problemă globală, nu numai a societății noastre. Ținând cont de arhitectura actuală a internetului este aproape imposibil de determinat sursa atacului. Generatorul de politici trebuie să țină cont de structura actuală a internetului și nu neapărat de cum am vrea noi să fie internetul. Toate teoriile, toate tehnicile, dacă nu sunt în concordanță cu realitatea, riscăm să facem construcții inutile și legislație care nu poate avea mare efect” - Marius Bostan, ministrul MCSI.
Florin Cosmoiu, șeful CYBERINT de la SRI afirmă franc că securitatea cibernetică depinde de fiecare cetățean care posedă un calculator, de care se folosește pentru a intra în relații cu alte persoane, care transmite și primește date și care poate produce pagube altor persoane dacă nu își întreține unealta și dacă și își protejează programele pe care le rulează. Unul care are un calculator infestat va pune în pericol pe toți ceilalți cu care intră în contact dacă și aceia au calculatoarele neprotejate.
Hai să fim realiști. Acesta este adevărul. Iar dacă îi luăm în calcul și pe cei care produc și răspândesc produse care infestează, atunci chiar avem o problemă când acceptăm tembelisme ca acelea din studiul americanilor.
„Din păcate, trebuie să ne gândim și să fim mai atenți, dar totuși cei angrenați facem destul de puțin atunci când vine vorba de securitate cibernetică. Trebuie să acționăm și trebui să creștem. Dacă urmărim niște statistici la nivel internațional vedem că numărul de calculatoare infectate cu botnet, România este unul dintre liderii mondiali (...) Promovarea culturii de securitate în România este importantă. Securitatea cibernetică depinde de fiecare dintre noi, Fiecare calculator din această țară influențează securitatea infrastructurilor cibernetice. Dacă folosim un sistem de operare 'crackuit' care nu deține update-uri sau dacă folosim sistemul de operare XP, care nu mai are niciun fel de upgrade, permanent calculatorul persoanei fizice va fi vulnerabil. Prin acel calculator pot fi infectate alte rețele. Trebuie să schimbăm mentalități. Cetățeanul trebuie să aibă încredere în Lnternet. Trebuie acționat în creșterea serviciilor online, în e-Guvernare și în e-Commerce. Plus să avem garanția că ceea comunicăm ajunge doar la destinatarul cu care comunicăm”.
Augustin Jianu, directorul-general al CERT-RO: „Nicio soluție de securitate nu ne poate proteja de amenințări 100% necunoscute. Ca să ne putem proteja, trebuie să înțelegem noile amenințări. Unul dintre scopurile legii este să cunoaștem mai întâi noile amenințări, să avem niște mecanisme prin care să ajutăm oamenii. Legea nu rezolvă problema, dar diminuează riscurile. Nu putem să securizăm 100% toate atacurile, dar putem preveni” și „Mi-am dat seama că foarte multe voci care se împotrivesc unor reglementări nu înțeleg ce este cu Legea securității cibernetice. În momentul de față, nu avem uneltele necesare prin care să putem interveni adecvat. Conceptul de răspuns la incidentele de securitate cibernetică există. În cazul în care se întâmplă un incident, putem răspunde în mod eficient. Sute de mii de servere, la nivel mondial, sunt vulnerabile. O vulnerabilitate extrem de mediatizată este 'Heartbleed', iar lumea, deși știe de ea, totuși avem sute de mii de servere la nivel mondial vulnerabile. Dacă în România am avea o Lege a securității cibernetice, această vulnerabilitate nu va exista. Companiile din România care au servere vor fi obligate să ia măsuri”.
Suntem în fața unei decizii majore. Ne maturizăm sau ne comportăm ca niște indivizi cu „țigle lipsă pe casă” ?!
Pot recunoaște faptul că eu susțin o lege a securității cibernetice dar și o lege mai bună (în sensul să dea instituțiilor statului mai multe instrumente utile !) pentru combaterea infracțiunilor care folosesc internetul, pentru combaterea terorismului, pentru contracararea „spionajului privat” - exemplul este proaspăt, Kovesi este una dintre țintele unui astfel de spionaj care afectează inclusiv securitatea națională -, etc.
Sunt convins că jurnaliștii care tot combat împotriva protecției de stat în domeniul cibernetic nu au habar ce vorbesc. Dacă nu cumva sunt plătiți, de „forțe obscure”, pentru a face așa ceva. Nu este exclus ca unii să fie plătiți. Foamea este mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu