Cioloș și o parte dintre miniștri vor să continue ! Se formează axa reformatoare Klaus Iohannis-Dacian Cioloș-PNL !

Cioloș își va prezenta propriul program partidelor care sunt dispuse să îl susțină. Am scris la plural „partide” deși este vorba despre un singur partid, PNL dar propaganda „societății civile” vorbește fără nici o jenă despre un partid care încă nu există, adică despre USR.

Din declarația de mai sus, avem confirmarea că unii miniștri vor candida pe listele unor partide. Care or fi acelea ?

Din neant, apare o declarație a lui Vasile Dâncu că s-a răzgândit și vrea să fie prim-ministru. El vrea. PSD vrea ? Dacă mă iau după o declarație a infractorului Liviu Dragnea, observ că PSD a înmuiat tonul cu privire la „mușchii lui Iohannis”. Au priceput că nu îl pot obliga pe Iohannis să îl desemneze pe Dragnea chiar de vor veni cu 60% majoritate în Parlament. Așa că au lăsat pentru viitor o idee care a mai umblat pe aici pe la noi cu sorcova: modificarea Constituției astfel încât partidul care obține cele mai multe voturi să desemneze premierul. Președintele fiind scos din postura de „apărător al Constituției” ! Declarația lui Dâncu mă duce la o constatare care nu îmi aparține, deși am speculat și eu pe ea. Dâncu este soluția PSD dacă nu vrea să se joace cu Iohannis de-a cine este mai mare și mai tare.

Dacian Cioloș nu a ales un partid și nici nu îl va alege. Vrea să fie el ales de un partid. Evident, primul pe listă este PNL. Un „apendic” al GDS-SAR-ONG-uri, numit USR, este băgat în seamă cu forța. PNL a și dat deja un răspuns prin Alina Gorghiu, pe pagina ei de facebook:

Alina Gorghiu
3 ore ·

E corectă şi aşteptată decizia lui Dacian Cioloş de a-şi continua proiectele începute. Pentru PNL, ele nu sunt o noutate. Este ştiut că noi le-am susţinut în tot acest an. Evident că trebuie să-i cunoaştem întreaga platformă, dar în măsura în care putem regăsi priorităţile PNL - o economie competitivă, o administraţie modernă, sisteme de educaţie şi sănătate în pas cu timpurile, o politică inteligentă de investiţii publice şi, în general, un stat cinstit cu cetăţenii săi – atunci, se confirmă drumul comun. E nevoie de un parteneriat solid pentru ca, după 11 decembrie, România să meargă doar înainte, iar eu cred în axa reformatoare Klaus Iohannis-Dacian Cioloş-PNL.

Loc de întors nu mai este. Cu sau fără susținerea parlamentară a „novicelui” USR. Având în vedere declarațiile USR-iștilor de seamă, „recomandările” din presa de partid a USR - Revista 22 fiind vârf de lance -, susținerea USR este foarte posibil să devină o vorbă'n vânt. Ei au alte interese, iar Cioloș nu prea dă semnale în ultimul timp că ar fi un globalist. Ba, chiar este un pic naționalist, din moment ce capitalul autohton și exploatarea resurselor țării în interesul național sunt linii de bază ale gândirii sale politice. Din moment ce inclusiv proiectul științific de la Măgurele este văzut ca o parte componentă de dezvoltării naționale și nu al dezvoltării globale ! Așa că, de vor ajunge prin Parlament, USR-iștii sunt, după părerea mea, viitorii adversari ai unei guvernări Cioloș !

Probabil că de săptămâna viitoare vom ști care miniștri au decis să meargă mai departe cu actul guvernării și care nu. Eu sunt gata să accept ideea că miniștrii care se vor duce către PNL sunt și pe lista scurtă a lui Dacian Cioloș pentru ministerele în care și-au început programele. Este absolut logic ca PNL să accepte premierul și echipa pe care o vrea, oamenii cu care el se simte în siguranță privind punerea în aplicare a unui proiect politic. Nu mai are importanță nivelul de notorietate pe care îl au unii miniștri (este o temă falsă !), are însă mare importanță rezultatul muncii lor mai ales acolo unde el  nu este vizibil.

Am ajuns la un cuvânt care îmi provoacă niște „vorbe dulci” pentru cei care ar reclama, cu patos, exemple de bună guvernare la Cioloș și echipa.

Am văzut niște jurnaliști cu o întrebare „la popor”. Câte degete au inuiții la o mână ? Iar poporul, ei bine, poporul îl confirma pe Traian Băsescu: școala românească scoate tâmpiți !

Dacă îmi mai aduc aminte și faptul că peste 40% dintre români sunt convinși că Pământul este plat, mă întreb: cărui popor să îi arate Cioloș că a făcut bine ?

A, sunt unii pe facebook care reclamă violent că sunt cuprinși de inteligență pentru că știu să scrie și să citească și au conturi pe rețelele de socializare ? Sunt. Desigur că sunt. Numai că au la fel de multă pricepere ca „poporul” care răspundea la întrebarea cu inuiții.

Deocamdată este bine. Este încă bine pentru ziua de astăzi. Pentru ziua de mâine însă, partidele trebuiau să se apuce de treabă de ieri.

Traian Băsescu a comandat, Evenimentul Zilei a scos un „excrement”. Tot al zilei. Nicușor Dan în locul lui Ludovic Orban.

Scena tactică: pre-campania pentru alegerile locale și localitățile semnificative. Localitățile mai mici sunt în „cadru” însă nu sunt semnificative.

Obiectivul principal: adunarea de semnături pentru validarea candidaturilor.

Actorii principali: PNL și PSD. În comunitățile cu populație majoritar maghiară, actorul principal este UDMR.

Actorii secundari: alte formațiuni politice cu oarecare vechime. UDMR, UNPR, posibil ALDE.

Se doresc actori: PMP, M10, USB, PNȚCD etc.

Traian Băsescu nu găsește semnatari pentru propria candidatură (dacă și-o va depune !) sau candidaturile celor desemnați de el. Nu este exclus ca Partidul Mișcarea Populară al lui Traian Băsescu să nu poată depune candidaturi !

În stilul caracteristic, folosindu-se de oficinele de presă aservite (termenul „oficină” îl pun cu sensul figurativ din DEX: Fig. Loc unde se urzesc intrigi, calomnii, comploturi !), atacă. Acum, pentru că acum are mare nevoie, disperată nevoie de semnăturile bucureștenilor pentru candidatura la primăria Bucureștiului. Dacă nu va avea semnăturile necesare, va desemna pe altul, în mod sigur. Nu mă mai gândesc la „lăturile/vomele” cu care va umple ecranele televiziunilor și paginile ziarelor.

Ziarul Evenimentul Zilei vine cu o știre „bombă” și cu un articol și „mai bombă”. Un anume Dan Dumitriu, se pare că de profesie „jurnalist”, specializat în „lături de presă” pe teme politice, anunță cu emfază: „MUTARE ȘOC ÎN PNL. LUDOVIC ORBAN, candidat la Primăria Capitalei, va fi înlocuit cu NICUȘOR DAN, liderul Uniunii Salvați Bucureștiul. Cum încearcă partidul lui KLAUS IOHANNIS să smulgă Bucureștiul din mâinile PSD”.

Conținutul articolului duce însă către altă concluzie. Mutarea șoc nu mai are loc, Nicușor Dan nu se va înscrie în PNL, Ludovic Orban este candidatul PNL, o evaluare SOCIOPOL sub îndrumarea lui Palada (?!) este doar o șmecherie politicianistă a PSD etc.

Beneficiarul tâmpeniei politice este, evident, „stăpânul” din umbră al Evenimentului Zilei. Traian Băsescu și partidulețul lui nesemnificativ.

Pentru că tot suntem sub avalanșa de impresii generată de „Panama Papers”, pentru Băsescu, ziarul „quality” Evenimentul Zilei este un fel de afacere „off-shore”. El ar fi „acționarul” care se ascunde, care se folosește de paravan fiind, de fapt, principalul beneficiar al politicii editoriale și, de ce nu, al eventualelor beneficii financiare. Încă îmi este neclară poziția lui Dan Andronic în această publicație. Ba este patron, după propriile declarații ba este un administrator pentru acoperirea adevăratului patron (Elena Udrea !). În fine, să mergem mai departe.

Articolul are scopul, evident, al producerii confuziei în rândul membrilor și susținătorilor PNL și ai lui Ludovic Orban dar și în rândul membrilor USB și al susținătorilor lui Nicușor Dan, în special în rândul bucureștenilor care ar sta în cumpănă până la actualele alegeri.

Confuzia ar fi urmată de deziluzie iar beneficiarul voturilor anti-PSD și anti-PNL ar deveni nimeni altul decât Traian Băsescu. Normal, politic ar beneficia PMP-ul, re-re-brănduit de curând după ce Tribunalul București nu a permis înscrierea partidulețului Mișcarea Populară.

Promovarea articolului pe rețelele de socializare este făcută ostentativ. Dan Andronic (patronul „dubios” al ziarului) postează „mirat”, de parcă nu ar ști mare lucru despre articol: ”Înlocuirea lui Ludovic Orban cu Nicușor Dan ? Ar fi o politică deșteaptă”. Marele „strateg” Dan Andronic are o variantă de „politică deșteaptă”. Aiurea !

Redactorul șef sau ce o fi pe acolo Simona Ionescu are și ea promovarea ei: „Cum ar fi să se producă schimbarea de candidaturi ? Am avea și noi alegeri interesante ... și cu emoțiile competiției”.

Cei doi corifei de la Evenimentul Zilei nu spun de faptul că o astfel de înlocuire este mai mult decât imposibilă. Bine, ei nu se adresează unor oameni care au capul pe umeri, ei se adresează celor care se pricep în egală măsură la politică, fotbal, agricultură, industria grea, comerț internațional, chiloții VIP-urilor și numărul de amante ale unora care stau zi lumină prin studiourile de televiziune. Bine, recunosc că mulți stau pe facebook.

În primul rând, mă duc direct la o problemă tehnică, listele cu semnături sunt aproape de finalizare. O astfel de schimbare, dacă ar fi posibilă (ținând cont și de alte considerente), ar impune colectarea semnăturilor pe alte liste. Ar fi o altă muncă, puțin probabil să mai fie acceptată fie de cei care au adunat până acum semnăturile pentru Ludovic Orban și Nicușor Dan și, mai mult ca sigur, de neacceptat de cei care au semnat până acum. Această problemă tehnică ar trebui să fie suficientă pentru a trimite la coșul de gunoi articolul din Evenimentul Zilei și ideile lansate de Dan Andronic și Simona Ionescu.

Nicușor Dan este președintele partidului Uniunea Salvați Bucureștiul. Dan Dumitriu, așa-zisul jurnalist de la Evenimentul Zilei, lansează ideea că acesta s-ar înscrie în PNL pentru a candida la PMB. Și cu partidul lui ce face ? Oamenii ăia care s-au dus lângă el să îl sprijine în demersurile politice, ce se întâmplă cu ei ? Ba, mai mult, cum va fi primit Nicușor Dan în PNL ? Nu are cum gândi acest așa-zis jurnalist, nu are cu ce. Cum ar renunța miile de simpatizanți ai lui Ludovic Orban din PNL la liderul lor pentru a susține un oarecine cu pretenții de vedetă adunat de pe stradă ?!

Am citit comentariile de la articol, în Evenimentul Zilei. M-am lămurit. Sunt aproape sigur că acei comentatori sunt membri ai cotidianului sub identități false.

Bine, nu m-am referit la „sursele” de încredere din anturajul Alinei Gorghiu și a lui Cătălin Predoiu care i-au comunicat acestui așa-zis jurnalist informațiile acestea „confidențiale”, cum ei, liberalii, s-au uitat la sondajul lui Palada și au decis să îl înlocuiască pe Orban cu Nicușor Dan. De noaptea minții !

Concluzia ? Simplă.

Traian Băsescu și PSD continuă coabitarea. Bulversarea electoratului PNL și a celui favorabil lui Nicușor Dan are ca beneficiar secund, PMP-ul - în privința unor posibile candidaturi la consiliile de sector și la cel al capitalei -, dar și un beneficiar major, PSD-ul care va câștiga nu doar capitala ci și o parte dintre sectoare. Dacă înțelegerea este mai profundă, nu este exclus ca un sector să îi fie oferit lui Tomac cu sprijinul PSD.

Părerea mea. Alții pot avea altă părere însă mie mi se pare plauzibilă.

14 candidaturi depuse, 3 admise, contestații respinse de CCR și termen pe 25 la ICCJ pentru ANI/Iohannis

Până acum. Ieri, BEC a dat o declarație de presă prin care a anunțat că au fost admise 3 candidaturi. Victor Viorel Ponta, Klaus Iohannis și Monica Macovei. Până la 28 septembrie, vor emite decizii și pentru ceilalți candidați. Până acum și-au depus candidaturile 14. PRM este în frunte. Vadim și Funar candidează având același bazin electoral. Naiba știe cum a adunat fiecare în parte numărul de semnături !

Meleșcanu a adunat semnăturile „conspirat”. Au venit unii „tineri” din „societatea civilă” care i-au cerut să candideze. Dacă sunt tinerii din SCDM conduși de Dogaru, atunci are dreptate. Sunt mai tineri decât el. Nu știu câți au ajuns la 70 de ani. Meleșcanu are 73.

Contestațiile depuse la CCR împotriva candidaturilor lui Ponta și Macovei au fost respinse. Vor mai fi judecate în regim de urgență toate celelalte candidaturi. Data de 28 septembrie obligă toate instituțiile statului la celeritate. Maximă.

ICCJ, la solicitarea ANI a stabilit termen pe 25 septembrie pentru recursul înaintat de ANI împotriva hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Alba în favoarea lui Klaus Iohannis. Probabil se va da o soluție definitivă pentru a fi clară candidatura lui Iohannis. În legea ANI nu există sancțiune pentru cel ales în demnitatea de Președinte al României ! ANI se grăbește sau este grăbită. Un succes al ANI ar lăsa cale liberă Elenei Udrea, Monicăi Macovei sau lui Tăriceanu.

Trebuie să am încredere în cauza lui Iohannis. Am încredere că judecătorii CA Alba au decis corect, după lege. Hotărârea CA Alba a stat la baza deciziei ACL de a candida cu Iohannis. A dat „undă verde”.

De ce ai renunțat la candidatură Crin Antonescu ?! Nu te-ai gândit și la noi, cei care ți-am acordat încrederea deplină, cei care am așteptat și ne-am angajat să câștigi alegerile prezidențiale ?! Bag seama că tu, într-un acces de orgoliu în sensul „lasă că vă învăț eu minte, v-o fac eu”, ai comis un gest care ne costă pe noi. Ne-ai obligat să mergem „pe altă mână”. Vom merge. Ponta nu trebuie să ajungă Președinte al României. Nu putem lăsa PSD să ia toată puterea în statul român, nu ne putem întoarce la „epoca Iliescu”, la „epoca socialismului înfloritor la orașe și sate”. Vom sta cu inima „ghemuită”, ascunsă undeva în corp până când vom afla hotărârea ICCJ. Dacă nu renunțai, acum eram cu inimile deschise, fără „spaime”. Chiar și spaima de a vota pe Monica Macovei sau Elena Udrea în cazul în care Iohannis va primi interdicție. Ai greșit grav, Crin Antonescu. Mi-ai înșelat speranțele.

Mai sunt 4 zile de „ceață”. Sper să treacă cu bine.

Cu respect pentru un altfel de politician, Crin Antonescu.

Asta mi-am dorit. Crin Antonescu, Președintele României. Nu va fi să fie în acest an. A luat o altă decizie. A renunțat. După cum explică el, a renunțat pentru a nu produce rupturi în partid, frământări care sigur ar fi dăunat atât partidului cât și lui, ca om politic.

Crin Antonescu lasă un partid mai mare, un partid mai aproape de o masă a alegătorilor care ar fi optat pentru socialiști sau pentru autoritariștii băsescieni dacă PNL nu ar fi adoptat o mai mare deschidere față de întreaga populație, nu doar către o anume parte a ei. Deschiderea PNL a avut și are riscuri care s-au manifestat, în parte. Alegerile europarlamentare au arătat că tocmai această deschidere a stat la baza „înfrângerii”. Lideri locali ai PNL, adversari interni ai lui Crin Antonescu, au lucrat pentru îndepărtarea lui Crin de la conducerea PNL și, mai apoi, de la candidatura pentru alegerile prezidențiale.

Am ascultat, cu atenție, intervenția telefonică a lui Crin Antonescu în emisiunea lui Rareș Bogdan la Realitatea Tv. O parte din ea este redată, fragmentat, de către agențiile de presă, site-uri Tv, ziare. După cum a considerat fiecare jurnalist că este mai senzațional. Mediafax (aici) pune accentul pe retragerea candidaturii de la alegerile prezidențiale și aprecierile lui Crin Antonescu pentru Klaus Iohannis. Chiar dacă dă ca exemplu pe Ludovic Orban sau Teodor Atanasiu ca persoane care au tot scos în evidență „voința” populației de a-l susține pe Klaus Iohannis la Președinție, în mod sigur sunt și alți lideri locali sau de la nivel central al PNL care au și alte opțiuni. Mie, aceste explicații îmi arată că cei cinci ani de conducere a PNL au uzat pe Crin Antonescu și că pentru unii dintre colegii lui această conducere a devenit obositoare. Era nevoie de o schimbare iar acum ea se produce. Regretul meu și sigur și al altora, este că schimbarea nu s-a produs prin alegerea lui Crin Antonescu ca Președinte al României.

PNL merge înainte cu agenda impusă de Crin Antonescu. Schimbarea familiei politice europene este un eveniment major. Trece PNL de la statutul de „partid balama” la cel de partid cu vocația reală de putere politică internă. La statutul de „partid alternativă” la politicile socialiste. Una este să fii susținut de către o mare familie politică europeană - cu avantajele evidente ale acestei susțineri, PDL fiind beneficiarul susținerii din partea PPE, iar PSD are avantajele susținerii de către PES -, alta este susținerea de către o familie politică europeană neclară din punct de vedere doctrinar, cu o orientare mai mult de stânga decât de dreapta, cu scăderi severe de popularitate și fără realizări majore pe scena politică, în primul rând în țările din care provin respectivele partide dar și la nivelul politicii europene în general. Obișnuința este a doua natură însă în politică poate fi periculoasă. Cu o informare deficitară, am considerat că ALDE este liberal și că rămânerea în ALDE este naturală. Ei bine, în afara PNL, politicienii cu adevărat liberali din ALDE se numărau pe degetele mâinilor. Liberalismul vest-european este „roșu”, înclină către o alianță cu socialiștii europeni. Mai ales după ce liberalii-liberali de dreapta nu au mai fost aleși la aceste alegeri. În PPE sunt însă partide liberale de dreapta cu care PNL poate colabora fără a face concesii politicilor de stânga. Cu un anume regret, dat de obișnuință, am ajuns la concluzia că intrarea PNL în PPE este corectă. Cât va fi de bună vom vedea.

Fuziunea care se pregătește cu PDL (alt eveniment politic major) are, la rândul ei, nu doar rolul de a întări „alternativă”, prin creșterea puterii politice, ci și pe cel de a opri diseminarea opțiunilor politice a celor care nu mai doresc socialism. Conducerea PNL de către Crin Antonescu, creșterea puterii PNL în cei cinci ani de zile, a oprit ascensiunea lui Traian Băsescu. Alegerile europarlamentare au fost un test sever pentru toate partidele politice din România. Stânga ne-a arătat limitele sale superioare. Acel procent de 37% a fost plafonul maxim pentru stânga socialistă. Un plafon totuși mincinos. Un plafon la care stânga a ajuns ca urmare a unei campanii electorale extrem de costisitoare și mincinoase (USL trăiește !). S-au folosit fondurile atrase de PSD și aliații lui dar și fondurile „mogulilor” deținători ai posturilor Tv - Voiculescu și Ghiță. Tot la limita maximă s-a oprit și Traian Băsescu (un 6% „uluitor”). PMP-ul lui Traian Băsescu a fost, la fel ca PSD, beneficiarul unei campanii extrem de costisitoare, pe lângă fondurile proprii beneficiind și de fondurile unor „moguli” (B1Tv, HotNews, EvZ etc.). PMP a beneficiat și de sprijinul PSD și a aliaților acestora care au căutat astfel să împiedice creșterea PNL și a PDL, posturile media aservite intereselor PSD și PC intoxicând, copios, opinia publică cu „războiul Ponta - Băsescu”. Un „război” fals, o mascaradă politicianistă. Obiectivul tandemului Traian Băsescu - Victor Ponta a picat. Nu doar că partidele lor au arătat care le este plafonul maxim, au pierdut și partidulețele sprijinite de Traian Băsescu să preia alegătorii din PDL și PNL. Dezastrul a fost pe linie. Are dreptate Crin Antonescu când afirmă că aceste alegeri au confirmat prăbușirea politică a lui Traian Băsescu. Evenimentul politic major al anului va fi dat de PNL și PDL care au hotărât să fuzioneze astfel încât PSD să aibă un singur adversar real. Dreapta politică în România va fi reprezentată doar de partidul rezultat în urma fuziunii.

Crin Antonescu se retrage și lasă o moștenire frumoasă, totuși. Clarificarea scenei politice românești, creșterea politică a PNL, căderea politică reală a lui Traian Băsescu, unificarea dreptei, stoparea ascensiunii PSD și a aliaților acestuia etc. La fel ca mulți alți susținători ai lui Crin Antonescu îmi doresc ca acesta să considere că acum ia o pauză. El spune că are „cicatrice” care îl dor. Mogulii Voiculescu și Ghiță, dar și mogulii băsescieni nu îl lasă și îi provoacă zilnic altele. Prăbușirea lor și a idolilor lor este datorată lui Crin Antonescu și nu îl pot ierta. Atacurile lor murdare împotriva lui Crin Antonescu și a familiei lui nu vor mai putea atinge însă PNL. Renunțările lui Crin acum urmăresc și scoaterea PNL de sub tirul acestor nemernici în această perioadă sensibilă în care se negociază fuziunea cu PDL. La fel ca mulți alții sunt deranjat de atacurile unor liberali la Crin Antonescu comise din studiourile Antena 3 și România Tv. Ioan Ghișe dă dovadă de un jigodism extrem. Nu l-am simpatizat, nu îl simpatizez și nici nu îl voi simpatiza. I-am apreciat, în anii din urmă, unele acțiuni, am scris frumos despre el însă acum nu o voi mai face. Am motive serioase să spun aceste lucruri.

Sper ca peste niște luni să îl vedem pe Crin Antonescu din nou în prim-plan. Între timp, PSD are toate șansele să se prăbușească. Nu va ajunge alături de Traian Băsescu însă nu va mai fi cea mai mare forță politică a țării. Crin Antonescu merită acest rezultat.

După emoția admiterii candidaturilor este timpul să trecem la treabă serioasă.

În general, s-a ajuns la un capăt. Contestațiile împotriva candidaturilor la europarlamentare au fost soluționate de CAB. Unii candidați și-au confirmat eligibilitatea, alții nu.

Cazul particular al lui Mircea Diaconu a fost nu doar interesant, din punct de vedere juridic ci și necesar. Era necesar deoarece instituția publică ANI, condusă de numitul Horia Georgescu, a dus interpretarea legii pe culmi nebănuite. Culmi care pun la mare îndoială competențele juridice ale inspectorilor de integritate, pe de o parte, iar pe de alta, pun la mare îndoială buna lor credință. Cele două sunt indispensabile bunei funcționări ale unei instituții publice. Pentru că instituția publică este constituită în scopul sprijinirii cetățenilor în activitatea lor socială astfel încât prin exercitarea dreptului unei persoane să nu fie încălcat dreptul altei persoane, ANI este obligată să distingă acele stări de incompatibilitate sau de conflict de interese care ar afecta interesele generale, imparțial și lucrativ, în sensul de a permite să se facă o acțiune sau să existe o stare cu corecțiile necesare pentru a se încadra în normele prevăzute de lege. Ei bine, ANI a „sărit calul” și a devenit sub conducerea unor persoane neadecvate funcției publice un fel de instituție de sancționare și nu una de corectare a unor stări sociale.

Mircea Diaconu a câștigat o interpretare a prevederilor sancționatorii din art. 25 al Legii ANI în sensul dreptului de „a face”, de „a se permite să facă”, sancțiunea fiind limitată la starea care a dus la incompatibilitate și nu la alte stări, așa cum au susținut funcționarii ANI cu o determinare suspectă. În informația de presă cu privire la respingerea contestării candidaturii lui Mircea Diaconu am observat că și Ministerul Public a intervenit. Pentru că nu au fost date alte amănunte, înclin să cred că procurorii au contestat candidatura având în vedere procesele penale ale lui Mircea Diaconu în curs de judecare cu privire la conflictele de interese ale acestuia pe timpul cât a activat ca director al Teatrului Notara. Pe bună dreptate instanța de apel a respins contestarea Ministerului Public. Procesele fiind în curs, există prezumția de nevinovăție. Ca atare, Mircea Diaconu nu poate fi acuzat că a săvârșit fapte ce se supun conflictului de interese atâta timp cât nu există o soluție definitivă și irevocabilă în aceste cauze. Este adevărat că Mircea Diaconu a câștigat un proces însă acesta este doar în altă fază a judecății.

Mircea Diaconu merită felicitat pentru acțiunile lui de a obține recunoașterea instanței pentru dreptul său. Decizia instanței de apel este opozabilă erga omnes, nici o acțiune nu mai poate fi îndreptată împotriva candidaturii lui Mircea Diaconu pe motiv de incompatibilitate. Alte acțiuni însă, pe alte motive necunoscute acum, se pot iniția până la data alegerilor.

Am înțeles din presă că Mircea Diaconu a fost întrebat dacă se va duce înapoi la PNL. A declarat că nu. Explicația lui, că „a adunat singur semnăturile pentru candidatură” este un reproș adresat PNL că nu a fost sprijinit. Este atitudinea lui. Eu consider că PNL nu trebuia să îl sprijine. Este vorba despre demnitate, este vorba despre verticalitate, este vorba despre respectul pe care PNL trebuie să îl acorde tuturor candidaților partidului înscriși în lista electorală. Ar fi fost inadmisibil ca PNL să îl fi sprijinit pe Mircea Diaconu, demisionar din partid, în defavoarea propriilor candidați ! Nici o persoană, indiferent câtă notorietate ar avea, mai ales după ce a părăsit partidul, nu poate fi susținută în dauna aleșilor partidului. Este inadmisibil.

De acum încolo trebuie să trecem la treburi serioase. Este obligatoriu. Partea emoțională a „luptei” lui Diaconu cu ANI a trecut. Interpretarea corectă a legii s-a făcut. Diaconu va candida ca independent. Treaba lui. Dacă va ajunge în Parlamentul European se va alătura grupului independenților, grup pestriț, format din personalități cu intenții politice și competențe personale diferite. Vor fi acolo ultra-socialiștii alături de ultra-conservatorii, vor fi acolo persoane care nu vor înțelege, la un moment dat, ce caută în PE. Ca persoană care face politică prin acțiuni sociale și prin scris, prin publicarea unor comentarii asupra vieții noastre de zi cu zi, nu am cum susține un independent. Un independent este, de fapt, un aventurier. El nu reprezintă pe nimeni. Se reprezintă pe sine. Dacă nu se alătură unor grupuri politice de anvergură, cum ar fi popularii europeni, socialiștii europeni, liberalii și democrații europeni sau extremiștii europeni el nu va putea spune că a făcut politică europeană. Va fi și el ceva, acolo.

Iau din DEX sensul cuvântului „politică”: „POLÍTICĂ, politici, s. f. I. 1. Știința și arta de a guverna un stat; formă de organizare și conducere a comunităților umane, prin care se menține ordinea internă și se garantează securitatea externă a comunităților respective. ◊ Expr. A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului. ♦ Suprastructură a sistemului social, incluzând conștiința politică, relațiile politice, instituțiile și organizațiile politice. 2. Tactica, strategia, metodele și mijloacele folosite de organele puterii în vederea realizării obiectivelor fixate; ideologia care reflectă această activitate. 3. Fig. Dibăcie, abilitate în atingerea unui scop. – Din lat. politicus, ngr. politikós, fr. politique. 
Sursa: DEX '09 (2009)”.

Mircea Diaconu va face o politică. Independent se va exprima în plen, în limita a 2 minute potrivit regulamentului PE. Va spune lucruri frumoase, interesante însă va fi tot singur. Pentru că marile formațiuni politice din PE nu lucrează cu vorbele frumoase. Au obiective politice de îndeplinit, au strategii construite pe un întreg mandat. Adoptă tactici funcție de evoluția internă a popoarelor UE dar și în relațiile cu alte state. Încheie între ele înțelegeri pe obiectiv și vor vota pentru realizarea acestora. Indiferent ce „proiect politic” va anunța Mircea Diaconu pentru a obține voturile românilor el va fi singur. Toți independenții vor fi singuri. Indiferent de competențele lor personale, indiferent de mesajele pe care promit că le vor transmite în PE ei vor fi singuri. Chiar alăturați unei mari formațiuni politice din PE ei nu vor conta. Nu vor avea drept de decizie, nu vor participa la construirea decizie respectivului grup parlamentar. Vor vota cum vor decide cei din grupul parlamentar respectiv altfel vor fi alungați. Angajamentele independenților față de alegători vor fi de bună credință, sunt sigur, vor fi însă și false. Pentru că ele nu vor avea finalitate. Scopul trimiterii europarlamentarilor la Bruxelles este de a obține recunoașterea intereselor comunităților politice formate în fiecare țară, cu mai multă sau mai puțină susținere socială, la nivelul reprezentanților cetățenilor tuturor statelor membre ale UE. Scopul este de a uni cetățenii europeni în curentele politice semnificative capabile să obțină puterea în fiecare țară și să o exercite. Independenții se reprezintă pe sine. Chiar afiliați unui curent politic european, ei tot singuri sunt.

Pentru noi sunt importante, pentru că este posibil să aibă relevanță practică, programele cu care partidele politice naționale merg în PE. Știm, de pe acum, ce urmăresc curentele politice. Știm cum au acționat popularii europeni care au condus UE în ultimii 8 ani, am simțit dezastrul provocat de popularii europeni prin susținerea corporațiilor și a băncilor falimentare, știm cum se vor poziționa socialiștii europeni pentru că au un candidat la președinția CE (Schulz) pro-rus. Știm și care este poziția liberalilor și democraților europeni (singurii din PE care au susținut demersurile partidelor USL la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu !).

Consider că a susține independenții la alegerile de orice fel este o greșeală. Este un act de teribilism. Este un act de superficialitate politică.

Candidaturile USL la locale

Au fost comunicate candidaturile USL pentru funcțiile de președinți ai consiliilor județene și primari ai municipiilor reședință de județ. Tabelul este aici, în fișier atașat.

Cunoscând situația din teren, este evident că unele dintre candidaturi au șanse mari de realizare. În alte locuri însă nu. La o primă evaluare. Dacă însă se va face o campanie inteligentă pentru fiecare localitate în parte și județ, nu este exclus ca USL să aibă un scor mai bun decât cel pe care eu îl bănui acum.

Sunt județe și municipii care au lideri PDL puternici, cu notorietate, cu o susținere încă peste 50%. Acolo vor fi bătălii crâncene. Posibil ca în unele consilii județene să candideze din partea PDL aceeași lideri, în alte județe vor candida, probabil, actualii parlamentari ai PDL. Când își va anunța PDL candidaturile se va putea face o mai bună evaluare, empirică din partea unuia ca mine, însă evaluare.

La Caraș-Severin este Sorin Frunzăverde. Contra-candidatul lui va fi liberalul Marcel Vela. Primarul Caransebeșului are o evoluție bună în timp, are cu ce se lăuda și, dacă conjudețenii lui acceptă ideea că el este președintele Consiliului Județean cel mai bun pentru viitoarea guvernare USL, nu este exclus să câștige. Consecința la nivelul PDL va fi negativă. Sorin Frunzăverde este unul din greii PDL, un simbol, inclusiv al rezistenței față de Traian Băsescu și promotorul curentului de dreapta în PDL. Dacă Sorin Frunzăverde va pierde va fi ca o consecință a dezastrului guvernărilor succesive Băsescu-Boc.

La Arad, primar este Gheorghe Falcă. Personaj influent în PDL, „patron” al nominalizărilor de miniștri și al altor funcții publice cu influență în jefuirea bugetului de stat în interes personal, partener al sinistrei Elena Udrea dar și fin al chiorului Traian Băsescu. Contracandidatul lui la primărie este conservatoarea Lia Ardelean. Linck-ul arată o candidată cu oarecare șanse, o victorie a Liei Ardelean va fi o percepută nu doar în Arad ca un rezultat reparatoriu pentru populația locală în lupta ei cu grobianismul guvernării haotice și distructive a PDL-Falcă dar și pentru restul populației informate și îngrijorate de dezastrul acestei sinistre guvernări.

La Suceava este „celebrul” aviar Gheorghe Flutur. Președinte al Consiliului Județean. Contracandidatul lui va fi Cătălin Nechifor, deputat PSD. Ce va fi acolo ? Informațiile despre județ și municipiu sunt în nota unui relativ echilibru între PDL și USL. La primăria municipiului va candida liberalul Alexandru Băișanu. Suceava este județul în care PDL își pune mari speranțe. Va reuși USL să răstoarne PDL ? PDL crede că la Suceava nu are nevoie de alianțe preelectorale la alegerile locale, dar tot în județ sunt și situații în care organizațiile locale ale USL nu se înțeleg și au ales să candideze separat. La Vatra Dornei deja s-a hotărât ca PSD să contracareze pe primarul liberal în funcție, Ioan Moraru. Și la Rădăuți se pare că PSD intenționează să meargă separat de PNL.

La București se pare că s-a ajuns la consens. Andrei Chiliman la S1, Rareș Mănescu la S6, Dan-Cristian Popescu la S2. Este una din variantele vehiculate de Iosif Buble. Sper să fie cea reală și cea câștigătoare. La mine, la S3, va candida Robert Negoiță. Va primi votul meu necondiționat. Nu de alta, dar am pe cap trei pedelei notorii: senatorul Vasile Blaga, deputatul Sulfina Barbu și primarul Liviu Negoiță. Prea mult. Mult prea mult. Chiar dacă au o altfel de imagine comparativ cu cea a aviarului Flutur, sinistrei Elena Udrea, perversului Sever Voinescu etc.

Candidaturile.

Un colegiu din Sectorul 1 al Capitalei ofera posibilitatea de a ne lamuri ce si cum cu partidele noastre.

Bogdan Olteanu a demisionat din Camera Deputatilor dupa ce a reusit sa ajunga vice-guvernator la BNR. Loc vacant. Alegeri. Legea face precizarea ca pot participa la alegeri persoane care sunt membri ai partidelor parlamentare.

Remus Cernea, fostul candidat la Presedintie, din partea Partidului Verde, face "spectacol". Nu i-a fost primita candidatura si ameninta cu CEDO. Chipurile, vrea sa demonstreze ca in Romania nu exista liberatate. Slab. Chiar daca este laudat pentru "istetime" se vede ca are si talente de scandalagiu.

PNL a hotarat sa il arunce in lupta pe Radu Stroe. Hotarare buna. Om cu experienta parlamentara si guvernamentala.

PDL a hotarat, cu mici sincope, sa mearga pe mana tanarului de nici 24 de ani Horatiu Prigoana. Motivele ? Aici este aici. Ia sa vedem cum au motivat cei din PDL.

Explicaţia oficială: s-a remarcat mai bine în campania prezidenţială şi a avut o prestaţie mai bună în emisiunile televizate din perioada campaniei. De altfel, a venit din Statele Unite special pentru a susţine candidatura Elenei Băsescu. De asemenea, tânărul Prigoană a înfiinţat o filială a PDL în Chicago, oraşul american în care îşi făcea studiile.

Ei ! Pentru asemenea merite se cuvine un fotoliu de deputat in Parlamentul Romaniei. Nu trebuie uitat si faptul ca tanarul H. Prigoana a declarat ca modelul lui politic este Traian Basescu !

La europarlamentare a fost "ajutata" Elena Basescu. Acum, ei bine, acum a venit randul tanarului Prigoana, pentru "reintregirea" familiei in Parlament. Meritele in slujba lui Traian Basescu trebuie rasplatite. De la grade de general date unor nulitati militare la fotolii de parlamentari date pe baza "fidelitatii" fata de primul marinar al tarii nu este cale lunga. Cu EBA si HP avem imaginea hidoseniei politice practicata de Traian Basescu si PDL.

Am inteles ca Horatiu Prigoana isi va finanta singur campania ! Inseamna ca dragul de Boc va face economii la bugetul de stat.