Este ! PSD a pierdut iar. Tăriceanu ... ?!

Dimineață vorbeam cu „dacă”. Acum vorbesc cu „este”. Mihai Răzvan Ungureanu este noul director al Serviciului de Informații Externe.

O victorie politică în Parlament în urma unei bătălii murdare, tip PSD. Câștigătorii sunt mai mulți. Nu doar de la PNL. Sunt câștigători și cei de la UNPR, cei de la UDMR, cei de la minorități, independenții.

Tot o victorie politică este de notat și în dreptul Președintelui Klaus Iohannis.

Perdanții sunt cei din PSD și noua construcție mincinoasă numită ALDE, condusă de Tăriceanu și datornicul lui Voiculescu, Constantin.

Este a doua oară când se formează în Parlament o altă majoritate parlamentară. Tot pentru o propunere a Președintelui Klaus Iohannis. Prima a fost la Strategia națională de apărare. A doua este la alegerea directorului SIE.

Este o vorbă. Nu se poate 2 fără 3.

Urmează vacanța parlamentară. Va fi ? Întrebarea trebuie pusă chiar dacă ar părea că nu. Trebuie pusă din cauza lui Victor Viorel Ponta care este operat și stă la turci cu ochii beliți către țară. Cu inima în ghimpi. Ce va fi ? Ei bine, a fost prost. Pentru el și PSD-ul lui. După ziua de azi este posibil să fie și mai prost. Atitudinea agresivă a liderilor PSD în tandem cu Tăriceanu și lingăii lui, insultele la adresa lui Iohannis dar și a liderilor PNL care, vor sau nu, trebuie să primească în clubul înjuraților și pe Gabriel Oprea, va avea consecințe. Pe de o parte, PNL nu va rata ocaziile ce vor apare pentru a da în Ponta și ai lui cu tot ce pot. Pe de altă parte, PSD este, încă, la guvernare cu UNPR. Iar UNPR a adăugat pe lista „interesului național” rezolvarea problemelor cu cei din PSD. Probleme grave. Nici nu știu dacă cei din UNPR vor accepta 1-2 ministere ca să mai stea împreună cu PSD-ul aflat în degringoladă.

Mă gândesc și la majoritatea necesară PSD pentru a trece modificările la codurile penale. Alea care îi scapă pe infractori de pușcărie. O soluție pentru introducerea lor ar fi ordonanțele de urgență. Asta doar după ce vine Ponta și ia locul lui Oprea în fruntea Guvernului. Altfel, nu se poate. Ar mai fi un obstacol. Avocatul Poporului, demnitate ocupată de Ciorbea. Normal, Ciorbea ar trebui să sesizeze CCR pentru neconstituționalitate. Cum știm că Ciorbea este vândut lui Ponta și PSD, nu prea sunt speranțe. În Parlament, după ce începe sesiunea din toamnă, Tăriceanu și Zgonea pot fenta intrarea legilor organice (!) pe ordinea de zi și lăsarea ordonanțelor în funcțiune cât mai mult timp posibil. Abia după ce se aprobă legile de aprobare a ordonanțelor acestea pot fi atacate la CCR pentru controlul de constituționalitate de către partidele parlamentare. Dacă se manifestă majoritatea de acum la respectivele legi, PSD poate avea surpriza să constate că legile resping ordonanțele și, mai mult, majoritatea ce se va forma să fie de cord cu măsurile de revenire la starea inițială.

În fine, victoria lui MRU este o victorie comună, a tuturor forțelor din Parlament care au strâns rândurile în jurul Președintelui Iohannis. El este liantul viitoarei majorități parlamentare. El este, că se vrea sau nu, motivul pentru care PSD va deveni un partid oarecare. UNPR îi va lua locul !

Culmea, era să uit de dosarul lui Ponta ! Procurorul de caz abia îl așteaptă. De guvernare scapă, își dă demisia, de procuror, ba.

Kelemen Hunor se joacă cu focul. Modelul rusesc al intervenționismului în alte state nu îl pot ei aplica în România.

Am citit cu stupoare o declarație de azi a lui Kelemen Hunor, ca răspuns la o afirmație a Monicăi Macovei.

Agerpres. „Kelemen Hunor (UDMR) o contrazice pe Monica Macovei (PDL) cu privire la respectarea drepturilor minorităților naționale”.

Inițial m-am gândit că este doar o declarație de nuanță. Apoi am constatat că este o declarație care privește fondul problemei minorităților naționale, fond care exclude poporul român de la decizia cu privire la situația minorităților naționale pe propriul teritoriu.

Monica Macovei a făcut o declarație politică prin care a reamintit că în România am rezolvat problema minorităților naționale: „Cred că România a rezolvat problema drepturilor minorităților, este dată drept exemplu multor state membre. UDMR folosește această chestiune pentru a avea un rost al existenței”.

Declarația lui Kelemen Hunor este agresivă, pe fond, la adresa României și a poporului român:

„Atunci putem vorbi de un standard la un nivel european când spunem noi, maghiarii, că s-a rezolvat problema drepturilor minorităților naționale. Până când noi nu spunem acest lucru, când spune altcineva, când spune Monica Macovei, atunci lăsați-mă să am o oarecare îndoială. Să ne întrebe pe noi, dacă cineva vrea să știe, ce credem noi despre comunitatea noastră, despre viața comunității noastre și despre viitorul comunității și când spunem noi că e OK, atunci va fi OK. Până spunem că nu e OK, degeaba spune Monica Macovei că e, pentru că nu e. (...) Sigur că nu sunt rezolvate problemele, pentru că altfel nu am mai milita și nu am mai pune în programul nostru problematica minorităților naționale și a comunității maghiare”.

M-a deranjat teribil declarația lui Hunor. Este mai degrabă declarația unui lider al unei populații ocupate prin forța armelor iar el este liderul care luptă pentru libertățile acelei populații anulate de invadator. Kelemen Hunor elimină din problematică nu doar pe politicianul Monica Macovei ci pe toți românii. Practic, noi, românii, nu am avea dreptul să ne pronunțăm cu privire la statutul minorităților naționale, mai ales a minorității maghiare. Doar ei, cei de la UDMR care se reclamă a fi reprezentanții minorității maghiare au dreptul să decidă dacă statutul acestei minorități în România este sau nu deosebit.

Iar dacă îmi aduc aminte de politica Budapestei cu privire la minoritatea maghiară din statele vecine și dacă pun alături și comportamentul Rusiei vizavi de Ucraina, trag concluzia că maghiarii vor să profite de tulburările din Ucraina în speranța că Rusia va reuși să desfacă țara vecină astfel încât să avem aici, la frontieră, un stat în care „problema minorităților” este rezolvată după cum doresc maghiarii: regiuni autonome teritorial, administrativ și politic. Un stat în stat. Dacă rușii vor reuși în Ucraina, sigur UDMR și celelalte formațiuni politice maghiare împreună cu guvernul de la Budapesta vor cere același lucru în România.

Când mă gândesc că maghiarii din UDMR au ajuns să ne guverneze prin grija lui Ponta și a aliaților lui din USD mă apucă toți dracii. Când mă gândesc că Ponta și ai lui din USD vor să dea legi care să faciliteze UDMR realizarea obiectivului lor final, înființarea statului secuilor în interiorul României îmi vine să le mut fălcile. Poate că românii vor înțelege în ce mare pericol ne aflăm și vor merge la vot în număr mare astfel încât să eliminăm din Parlamentul European pe maghiari, să scădem numărul socialiștilor lui Ponta din același parlament iar mai apoi să prăbușim PSD și aliații acestuia la alegerile prezidențiale iar în 2016 la alegerile locale și parlamentare. Musai trebuie să revenim la mândria de a fi români.

Ca să se simtă major, PSD alege sexul cu minori. De preferință „în grup”.

Au trecut zilele, trec orele iar vrajba din USL nu se mai termină. Se va termina ea, din clipă în clipă. Ori la bal, ori la spital.

Pervers, PSD și-a pregătit pașii din timp. A capturat UNPR-ul devotat „interesului național”, imediat ce a avut garanția că PDL va pierde lupta politică, anunțând cu surle și trâmbițe o fuziune între cele două partide. Uite că au trecut doi ani și „fenomenul” nu s-a petrecut. A intervenit altceva. A apărut ca partid parlamentar PP-DD. Cum nu se făcea ca PSD să apară ca fiind „absorbantul” principal al PP-DD - după ce s-au bălăcărit ca la ușa cortului pe la olteni, UNPR a primit sarcina „canibalului” de serviciu.

Tot din timp a capturat și PC-ul varanului Voiculescu, profitând de faptul că PNL nu a vrut să dea voiculescienilor mai mult decât puteau duce. Iar Voiculescu și ai lui „vărănei” s-au aliniat lângă UNPR pentru capturarea PP-DD întru gloria PSD. S-a ajuns la momentul favorabil pentru a forma o ditamai alianța - USD.

A ajuns astfel PSD ca o „...” între două „...”. Nu putea doar atât. A trecut la minorități. Acolo, Varujan Pambucian, un mai vechi nemulțumit de PNL, a răspuns prezent. La fel cum răspundea prezent și la apelurile PDL și la indicațiile lui Băsescu să ne lămurească din punctul de vedere al minorităților naționale cât de bine procedează guvernarea Băsescu-Boc prin creșterea TVA, tăierea salariilor și a pensiilor și desființarea spitalelor și a școlilor. Cum ne explica Pambucian că trebuiesc luate măsuri pentru salvarea țării care a ajuns în criză din cauza bătrânilor pensionari care, nu este așa, trăiesc cam mult și grevează bugetul de pensii.

Undeva, în rezervă, aștepta UDMR. Mai de dreapta el dar nu atât de dreapta încât să nu aibă înțelegere față de puterea care poate da ceva pentru interesul etnic.

Până acum, PSD are în jur 4 (patru) pitici parlamentari. Mai sunt niște pitici prin Parlament, cum ar fi țărăniștii, forțoșii civici, pedeliștii și, mai nou, independenții PMP băsescieni. Mare lucru dacă nu cumva PSD va ajunge ca Alba ca Zăpada și cei șapte pitici !

În configurarea actuală, USD este ca un grup sexual cu minori. Cred că asta este dorința PSD. Să fie perceput ca fiind „mare”. În fața PDL din 2008 și a PNL astăzi, imaginea cu mărimea PSD nu era prea clară. Cu piticii este evidentă.

O seară în Piața Universității

Aseară am fost în Piață. Tot așa îmbrăcat, am împărțit flyere, am pus lumânări, am discutat cu niște persoane despre viața de acum și cea de atunci, am socializat.

Există o confuzie, întreținută de tot felul de „vuvuzele” portocalii, cu privire la fenomenul „Piața Universității”. Sigur, fără a nega cumva rolul și locul lui Ion Iliescu atunci trebuie să vedem cu ochii larg deschiși ziua de azi. Atunci exista pericolul ca Ion Iliescu să ducă societatea românească din nou în comunism. Un „comunism de omenie”, de parcă ar putea exista așa ceva. Comunismul, ca politică de guvernare este frate de sânge cu fascismul și nazismul. Toate au rădăcinile adânc băgate în seva național-socialismului. Fenomenul „Piața Universității” a fost reacția societății civile la aceste intenții iar scopul acțiunii a fost enunțat de cei din piață prin susținerea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara.

Punctul 8
8. Ca o consecinta a punctului anterior, propunem ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate. Prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca. Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara. Cerem, de asemenea, ca in legea electorala sa se treaca un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti candidatura la functia de presedinte al tarii. Presedintele Romaniei trebuie sa fie unul dintre simbolurile despartirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vina. Stim cu totii in ce masura era conditionata viata individului, de la realizarea profesionala pana la primirea unei locuinte, de carnetul rosu si ce consecinte grave atragea predarea lui. Activistii au fost insa acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist si a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere nu prezinta garantiile morale pe care trebuie sa le ofere un Presedinte (...)".

Revin asupra unei idei mai vechi expusă de mine într-un articol anterior și anume că Ion Iliescu nu mai poate fi acum subiectul unei acțiuni de contestare. Dacă ar fi îndeplinit în aceste zile o funcție de demnitate publică cu atribuții de decizie asupra vieții noastre, da. Dar este doar un particular. Rămâne vinovat pentru multe și cumplite acte antinaționale săvârșite în perioadele în care a avut putere de decizie ca Președinte al României dar azi, când suntem victimele unor acțiuni politice și administrative similare celor aplicate de regimul comunist al lui Ceaușescu începând cu anii 1980, subiectul contestării trebuie să fie cel care dispune, discreționar, de drepturile și libertățile noastre, cel care consideră că este dreptul lui de a umbla fără jenă în buzunarele noastre, cel care conduce direct și autoritar un Guvern de marionete portocalii în defavoarea întregii nații însă în beneficiul familiei sale și a apropiaților săi. Azi este la putere tot un lustrabil, potrivit punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, Traian Băsescu. Individul a fost și una și alta. Și activist și ofițer de securitate. Nu mai spun de Emil Boc dar și de alții din această guvernare portocalie. Presa a dat suficiente date cu privire la trecutul lor. Pentru că părerile în aceste probleme sunt împărțite, am dreptul să mă susțin cu părerile celor care gândesc la fel ca mine. De aceea recomand o altă opinie, a lui Marian Sultănoiu, în ziarul „Gândul” : Iliescu, golanii vechi și noi.

Pentru că noi, cei care susținem „Mișcarea Violet”, mișcare civică îndreptată împotriva „noului Ceaușescu, noului Iliescu” - Traian Băsescu -, am înțeles că Traian Băsescu este marea problemă a României așa cum a fost Ion Iliescu atunci, în 1990, ne-am hotărât să participăm la campania de sensibilizare a opiniei publice asupra pericolului real care ne grevează existența prin acceptarea acestui activist comunist și securist la putere, ne-am concentrat acțiunile pentru a arăta adevărata față a dictatorului de la Cotroceni. Și suntem activi și în mediul virtual și în piața publică acolo unde putem fi văzuți de oameni, acolo unde putem fi întrebați asupra susținerilor noastre acolo unde din discuții în contradictoriu se poate ajunge la un punct de vedere comun. Știm că există mulți oameni care gândesc ca noi. În mediul virtual și nu numai au pornit și se desfășoară campanii care au ca scop opoziția față de regimul autoritar și nedrept al partidului-stat, PD-L, al aliaților acestuia, al personalităților care susțin aberațiile de guvernare ale acestui „nou Ceaușescu”. Dar sunt insuficiente aceste acțiuni. Fără dezbaterea problemelor în agora, fără confruntarea de idei care să genereze poziții comune și ca o consecință acțiuni comune, nu se realizează mare lucru.

Noi am fost în piață. Am făcut o cruce din lumânări în amintirea victimelor mineriadei din 1990. Victime atât ale minerilor dar, în special, victime ale securității ceaușiste și miliției folosite de puterea iliesciană împotriva populației nemulțumite. Le-am aprins ziua, ne-am retras un timp și, revenind, le-am văzut reaprinse de cei care au trecut pe acolo. Alte persoane au văzut acțiunea, și-au cumpărat lumânări și le-au pus, aprinse, printre cele puse de noi. Aceste gesturi au un cuvânt care le definește - solidaritate.



Astăzi are loc și se manifestă cu violență, o altă mineriadă. Puterea portocalie nu a mai adus mineri ci își aduce în sprijin puterile statului, autoritățile de stat care pot, într-un fel sau altul să propage programul de teroare băsescian împotriva poporului român. Parlamentarii PD-L înfrățiți în nesimțire și ură față de români cu cei ai UDMR, sprijiniți de cei ai partidului nou înființat care are ca temei și liant trădarea și încălcarea jurământului - UNPR -, cei ai minorităților naționale altele decât cea maghiară care una au declarat și susținut și alta votează, liderul lor Pambucian făcând echilibristică filosofică și economică în emisiunile televizate cot la cot cu cei ai PD-L. Curtea Constituțională a României a devenit, deocamdată, loc de aranjamente politice prin intervențiile lui Traian Băsescu în numirile pe funcții și „indicațiile prețioase” ale acestuia - la fel ca ale lui Ceaușescu -, care pun în sarcina CCR „bunul mers al economiei” băsesciene, o economie a sărăciei bazată pe jaful practicat de PD-L asupra resurselor financiare și nu numai ale țării. Ministerul Public și serviciile fac liste, la Prefecturile județene se fac liste, Poliția Română face liste, Jandarmeria face liste ... iar în liste sunt protestatarii, funcționari publici, pensionari, oameni de afaceri care nu sunt de acord cu modul în care guvernarea băsesciană distruge țara. Statul polițienesc ceaușist a murit, trăiască statul polițienesc băsescian !

Da, noi, românii, îl deranjăm pe dictatorul Traian Băsescu pus, prin votul unor români, din nou, în fruntea țării. Îl deranjăm pentru că ne apărăm drepturile, pentru că vrem democrație și nu mai vrem dictatură, pentru că viața noastră și a celor apropiați nouă ne este mai dragă decât politica lui care are ca rezultat, previzibil, mizeria și sărăcia, ura și infracțiunea, moartea și boala.



Actualizare:

Epistolepentruzeus a adunat imaginile din pasaj. Este foarte interesantă „lectura” lor.

Ce facem ?

Băsescu a acționat. Cum știe el. Ca măcelarul. Toată lumea vorbește. Este în drept. Toți vor fi afectați. Că sunt de la stat, că sunt de la privat. Nu are importanță. Nu vor fi afectați cei care iau contracte de la stat. Sau cei care oferă produse populației pe baza contractelor de adeziune (curent, canal, Tv, internet, telefonie - unii încă mai speră). Din acest motiv îi vezi pe troglodiții cu pretenții de analiști economici sau reprezentanți ai organizațiilor patronale că aprobă așa-zisele măsuri băsesciene. Normal, se bagă în față evitarea modificărilor la TVA și cota unică. Dar nu sunt siguri de așa ceva.

Băsescu se comportă ca un dictator. El a luat măsurile iar Guvernul incompetentului Boc trebuie să le aplice. În Ev.Z. este un articol cu „ședința” lui Băsescu cu susținătorii. Semnificativ. „Intervin pantru că ați eșuat”.

Dacă era Președintele României și nu Dictatorul României, și-ar fi retras sprijinul față de hahalerele adunate sub denumirea „Guvernul Boc”. Dar, nu este Președinte ! Am toate motivele să continui să refuz a-i acorda statutul de „președintele meu”. Nu este și nu va fi.

Ce facem ? Păi, sunt cam multe de făcut.

În primul rând să participăm la acțiunile de protest din stradă. Apoi să susținem, fiecare dintre noi, poziția partidelor politice care au alternative la abuzurile băsesciene. Nu în ultimul rând, să atacăm pentru neconstituționalitate, actele normative care vor trece de Parlament cu ajutorul UDMR și minorități și vor fi promulgate de Sauron Băsescu.

PNL are o poziție corectă. Trebuie să se țină de cuvânt și să facă tot ce poate pentru a contracara distrugerea țării. Chiar și un compromis, sau mai multe, de va fi nevoie. Compromisul poate fi reparat, în timp, însă morții care vor rezulta în urma aplicării măsurilor băsesciene nu vor mai putea fi aduși la viață !