Un om printre oameni

Recunosc că am o aplecare către oamenii de valoare. Nu valoare obținută prin șmecherii polticianiste, nu valoare obținută prin susținerea deșănțată a unor organe de presă sau a unor politicieni gen Traian Băsescu. Mă atrage valoarea unor oameni obținută prin  practicarea profesiei și dedicația față de om. Un exemplu pentru mine este Raed Arafat. Iar Nistorescu mi-a adus prin intermediul Cotidianului un alt exemplu. Dr. Bende Barna Gavril, un ungur care nu mai operează și nu mai repară astfel oasele hunedorenilor însă vrea să continue să fie util comunității în care trăiește. Ca viitor primar al Hunedoarei. Să fie !

Cornel Nistorescu își prezintă propria imagine despre acest mare om într-un articol: „De ce îl admir pe Bende Barna Gavril”. O poveste și simplă și complicată, în același timp. O poveste care se poate multiplica la fiecare dintre noi dacă ar fi să vorbim începând cu experiențele trecutului nostru la care să adaugăm prezentul. Sunt oameni pentru care avem, chiar în contra unor păreri contrare vehement exprimate, sentimente de adâncă prețuire, sentimente ce se întăresc cu trecerea timpului.

Într-o lume plină de politicieni de carton apar astfel de excepții care întăresc regula potrivit căreia politica ar trebui să fie făcută de cei care au capacitatea de a face ceva pentru comunitatea în care trăiesc și care au susținerea membrilor colectivității. Indiferent de etnie. La Hunedoara va câștiga, probabil, sper, dr. Bende Barna Gavril, etnic maghiar, la Sibiu un alt exemplu pozitiv este Klaus Johannis, etnic german, în acest an a explodat, în popularitatea căpătată în rândul etnicilor români, Raed Arafat, etnic palestinian iar exemplele pot continua. Am un sentiment de mândrie că noi, românii, avem capacitatea de a aprecia valoarea acolo unde ea se arată, că nu suferim de naționalismul păgubos cu care vor să ne infesteze unele personaje politice ale momentului, indiferent de etnia lor.

Îmi place articolul lui Nistorescu. Mult.