sâmbătă, 19 septembrie 2015

Ne tragem din alte viețuitoare. Nu am fost construiți de la început așa. Am evoluat în timp.

Mai multe emisiuni de promovare științifică vorbesc și demonstrează legătura indisolubilă dintre noi și „pești”.

Până la apariția oxigenului în atmosfera terestră, speciile de viețuitoare marine foloseau oxigenul din apă. Abia după apariția oxigenului în compoziția aerului au putut „strămoșii” viețuitoarelor de pe pământ, plante și animale (să respectăm totuși ordinea ocupării pământului la suprafața oceanelor) au putut să trăiască și să se dezvolte în afara apei oceanului.

Privesc cu mare atenție imaginea acestui celacant, fosila vie care ne arată o formă de viață apărută în urmă cu sute de milioane de ani în urmă.

Cercetătorii spun că celacanții au trăit și în apele mici, de coastă, având un plămân funcțional. Cei care s-au adaptat la viața marină de adâncime, au început să piardă plămânul, preluând oxigenul din apă prin filtrarea acesteia, motivul pentru care au supraviețuit extincțiilor repetate ale vieții pe pământ.

Sunt pești, în diferite zone ale globului, care trăiesc în afara apei, mare parte din zi.

Privind însă celacantul, cu mai multă atenție, am impresia că regăsesc toate elementele care îl pot transforma într-o formă de viață terestră. Membrele, coada, capul, ochii (avem ochi de „pește”, ochii noștri au avut o evoluție înceată, sunt dependenți de existența apei, umezirea lor permanentă este o dovadă !), chiar creierul (tot cinci lobi !), sistemul nervos, elementele principale ale scheletului ba chiar și oasele palmei sau ale labei piciorului.

Pentru cei oripilați că se trag din maimuță le ofer posibilitatea să fie mai liniștiți. Maimuța nu este strămoșul nostru, este, cumva, fratele nostru, amândoi ne tragem din alt mamifer care se trage dintr-o reptilă care se trage, la rândul ei, dintr-un batracian care la rândul lui se trage dintr-un pește care la rândul lui se trage dintr-o moluscă etc. Ce mișto ! Iar un candidat la îndemână pentru a arăta această evoluție este celacantul. Încercați să vedeți în el un animal de uscat. Asemănările sunt uimitoare ! Poate că din el nu a evoluat batracianul „vinovat” de apariția speciilor de viețuitoare de uscat însă este un bun candidat. Mă gândesc că ar fi unul din candidații serioși la această evoluție. Dacă nu el, are atunci niște „veri” care au făcut pasul.

Niciun comentariu: