Bogdan Aurescu a participat, în calitate de vorbitor principal, la prima ediție a Salzburg Forum, cu tema "The Rule of Law and the Laws of War", organizat de Institutul Internațional al Păcii.
Bogdan Aurescu a vorbit pe tema „Integritatea teritorială și autodeterminarea: regimuri ireconciliabile ?” alături de viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe și Europene al Republicii Slovace, Miroslav Lajcak, și profesorul John Packer de la Universitatea din Ottawa.
O paranteză. Slovacia are un ministru al afacerilor externe și europene. O denumire a funcției care este mai aproape de adevăr. Poate și la noi ar trebui să facem la fel. Afacerile externe separate în două direcții. Afacerile externe propriu-zise cu statele din afara spațiului Uniunii Europene la care se adaugă „afacerile externe” cu statele membre ale Uniunii Europene pe componentele de politică externă neacoperite de Tratatul UE și afacerile Europene care sunt limitate la statele membre ale Uniunii Europene pe acele componente politice care sunt incluse în Tratatul UE (problemele economice, problemele privind circulația persoanelor, problemele privind asistența consulară acordată cetățenilor europeni de către consulatele statelor membre - este posibil ca un consulat român să acorde asistență consulară unui german, francez, bulgar sau olandez acolo unde consulatul român este mai aproape sau are o mai bună reprezentare).
Sunt mulțumit de modul în care Bogdan Aurescu a prezentat poziția României, poziție propusă celorlalți participanți ca fiind cea mai corectă, având ca exemplu evenimentele din Ucraina.
„Principiul integrității teritoriale al statelor este unul dintre fundamentele dreptului internațional. (...) Segregarea între minoritate și majoritate sau fragmentarea statelor prin secesiune nu constituie soluții nici pentru exercitarea efectivă a dreptului la autodeterminare, nici pentru menținerea păcii durabile sau a stabilității. Încercări unilaterale de secesiune ar putea amenința pacea și securitatea internaționale, așa cum am putut constata recent, de altfel. Acceptarea dreptului la autodeterminare pentru minoritățile naționale va deschide o Cutie a Pandorei — pretențiile de independență pe baze etnice fiind rețeta perfectă pentru tensiuni interetnice fără sfârșit”.
Cât privește „dreptul la autodeterminare”, Aurescu l-a ancorat pe „dimensiunea internă” a acestuia, pe libertatea de a participa activ la viața socială, economică și politică a statului.
Bogdan Aurescu a arătat că politicile țările noastre sunt direcționate spre integrarea deplină a persoanelor aparținând minorităților naționale în societate ca întreg, protejând totodată identitatea culturală, lingvistică și etnică a acestora și asigurând o co-existență armonioasă între minoritate și majoritate și între diferitele minorități.
„Asemenea politici contribuie la dezvoltarea unor societăți tolerante, care se bazează pe un dialog intercultural — acesta prevenind, fundamental, conflictele. Aceasta este, în opinia noastră, abordarea corectă care trebuie urmată de toate statele. Participarea directă la treburile interne ale statului — a tuturor cetățenilor, indiferent de etnie, limbă, cultură sau religie, reprezintă soluția pentru menținerea integrității principiului autodeterminării”.
Rețin conceptul prezentat în numele României și recomandat de România celorlalte state. Este o altfel de abordare a politicii externe, a participării României la viața politică internațională. Nu ne mai scuzăm, nu ne mai ferim, abordăm frontal problemele și recomandăm altor state abordarea noastră.
Tipul acesta de comportament l-am lăudat la alte state. De la venirea lui Iohannis la Cotroceni, România a avut mai multe inițiative de acest fel. Se cuvine a observa și faptul că ce a spus Aurescu la Salzburg susține ca principiu de guvernare Klaus Iohannis, la rândul lui un aparținător al unei alte etnii decât cea română, dar care se consideră și român.
Zbaterile politicienilor maghiari pe plan internațional de obținere a unei recunoașteri internaționale a autodeterminării și autonomiei pe criterii etnice au fost refuzate de toate instanțele internaționale. Bogdan Aurescu vine și convinge alte personalități cu notorietate internațională de corecta abordare a României în contrast cu modul de abordare din alte state care are ca rezultat conflictul interetnic, pierderea integrității teritoriale, războiul. Abordarea României nu se sprijină doar pe principiile dreptului internațional, principii care au dat câștig de cauză României în litigiile deschise la instanțele internaționale cu politicienii maghiari sprijiniți de Ungaria (dar și de alte țări !), se sprijină pe exemplele concrete pe care le vedem permanent în jurul nostru. Aurescu a dat exemplul cel mai la îndemână: Ucraina. Acolo, un stat vecin (Rusia), a ajuns să intervină chiar și militar pentru a obține autodeterminarea comunității ruse în spațiul teritorial al Ucrainei. Intervenție care și-a depășit obiectivul prin ocuparea Crimeii și trecerea ei în spațiul teritorial al Federației Ruse. Rapt teritorial neacceptat de nici o altă țară.
Dacă Ungaria ar fi avut putere, probabil că ar fi acționat ca Rusia asupra României, Slovaciei, Serbiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu