Liderii europeni au pus o concluzie de valoare: problema refugiaților și a imigranților economici este în statele lor nu în în statele europene. De aceea, Europa va trebui să găsească soluții pentru a sprijini revenirea la normalitate în țările din care provin refugiații și imigranții economici.
Angela Merkel a fost directă. Va trebui să fie activate toate legăturile internaționale pentru ca problema să fie rezolvată, în statele aflate în criză, de către toți cei care pot face acest lucru. A pomenit de SUA, de Rusia, de Iran, de Arabia Saudită, de Bashar Al-Assad. Este o abordare care poate deranja pe mulți, este însă o abordare care are foarte multe posibilități de punere în practică. Îl condamnăm pe Al-Assad însă nu putem să excludem din ecuație faptul că este la putere în Siria și că are o parte din populație alături de el. Nu putem exclude faptul că Al-Assad are susținerea Rusiei și a Iranului. Nu putem exclude faptul că Siria luptă cu ISIS pentru recucerirea teritoriului ocupat de organizația teroristă. Este mai mult de discutat aici.
În acest context, Boiko Borisov a venit cu propunerea Turciei de instituire a unei zone demilitarizate cu o lățime de 200 km pe teritoriul Siriei (care se va obține, totuși, prin luptă), la frontiera Turciei cu Siria unde populația Siriei să se poată refugia și să se simtă în siguranță protejată de statele vecine (Turcia, Kurdistan) și statele care participă la efortul de război împotriva ISIS (SUA, UE, Rusia). Zona avută în vedere are mai mulți „administratori” acum. Sunt cei din opoziția democratică armată, ISIS, kurzii din Siria și ceva din guvernul Assad. Cumva, va trebui să fie eliminați cei din ISIS (prin acțiuni armate terestre !) și va trebui ca celelalte forțe să nu se lupte în acest teritoriu. O soluție de compromis ar fi o administrare internațională care să impună și să combată orice abatere de la regulile ce urmează a fi convenite.
Tot în acest context, UE intensifica discuțiile cu Turcia pentru a se pune de acord asupra pașilor următori necesari soluționării crizei refugiaților. Iar cu Turcia sunt multe de discutat. De la sprijinul Turciei pentru a susține refugiații aflați în taberele turcești la sprijinul Turciei pentru controlul mai bun al frontierelor astfel ca plecările pe mare ale imigranților să fie descurajate.
Viktor Orban are și el o propunere interesantă, pe lângă altele. UE să preia atributele Greciei de protecție a frontierelor și cu participarea tuturor statelor membre UE să se formeze o structură polițienească de frontieră a UE. Bănuiesc că aici ar intra în rol FRONTEX. Astfel, personalul și mijloacele terestre, navale și aeriene pe care Grecia le are la frontierele sale să fie completate cu personalul și mijloacele celorlalte state ale UE pentru a eficientiza controlul și supravegherea frontierelor grecești.
Donald Tusk, Președintele Consiliului, a afirmat ferm necesitatea refacerii controlului la frontierele externe pentru ca imigranții să nu se mai plimbe liberi pe teritoriul statele UE. Foarte bună cerința. Are în propunerea lui Orban una din soluții. Tot Tusk a comunicat că până la sfârșitul lunii noiembrie se va finaliza înființarea hotspoturilor în Italia și Grecia pentru înregistrarea imigranților. Este o prevedere în Regulamentul Dublin din 2013 care stipulează că acestea vor putea fi înființate în statele care au probleme cu imigranții cu participarea experților în domeniu din celelalte state europene. Normal, cheltuielile pentru funcționarea acestora vor fi suportate de către CE.
Cam toată lumea a fost de acord să sprijine ONU în acțiunile de susținere a țărilor în care sunt refugiații sirieni și irakieni. UE va pune la dispoziție un miliard de euro, pe lângă sumele ce vor fi oferite suplimentar de către fiecare stat în parte. Hollande de declarat că Franța va oferi 100 milioane de euro în doi ani, Klaus Iohannis a declarat că România va oferi 300.000 euro în 3 ani. Toți banii vor intra în fondurile de sprijin alimentar al refugiaților și vor fi gestionați, probabil, de statele care au tabere de refugiați din apropierea zonelor de conflict: Turcia, Liban, Iordania.
Klaus Iohannis a propus ca taberele de refugiați din statele europene să fie administrate de UE pentru că problema refugiaților și a migranților nu mai este una națională ci una europeană. Din ce a declarat Președintele nostru, propunerea a fost apreciată și de alte state.
Croația, cu durerea ei cea mare, a propus crearea unui culoar pentru imigranți pentru ca țările de pe parcurs să nu mai fie în suferință. Hm. Cam puerilă cerere. Egoistă. Reflectă, după părerea mea, incapacitatea de a se opune valului migrator din cauza abordării greșite a situației inițiale. În fine. Profitând de fluxul migrator, Croația încearcă să mai „rezolve” unele divergențe „istorice” cu Serbia. Sârbii au închis frontiera cu Croația pentru trecerea persoanelor și mărfurilor, croații au procedat la fel acum. Ăștia își dau palme în public fără nici o jenă. Sârbii nu vor să își închidă granițele și duc imigranții către Croația iar croații le propun să ducă imigranții către Ungaria și România. Balcanii încep din nou să pută.
S-a ridicat, cum era și normal, problema financiară a valului migrator. Este evident faptul că statele care au fost copleșite de valul de imigranți au cheltuieli suplimentare. Unele state au cheltuieli foarte mari. Este o situație de criză care are implicații asupra bugetelor naționale, în unele state fiind în pericol deficitul bugetar aprobat. Pentru zona euro, bugetele statelor sunt „aprobate” la nivelul CE. Și noi am intrat în această zonă a controlului prin semnarea acordului cadru al UE, chiar dacă nu suntem în zona euro. Statele din zona euro va trebui să prezinte proiecția lor bugetară pentru anul viitor la CE până la 15 octombrie. Să evidențieze cheltuielile cu imigrația pentru ca la nivelul CE să se poate aproba starea de necesitate pentru ca deficitul bugetar să fie mai mare fără a depăși însă 3%. Angela Merkel a cerut ca problema să fie foarte serios studiată. Are, pe undeva, dreptate. Unele state vor încerca să profite și să obțină o creștere a deficitului peste necesar.
CE, prin comisarul Corina Crețu, atrage atenția că fondurile pentru dezvoltare regională pot fi folosite și pentru rezolvarea problemelor privind imigranții urmând ca problemele de integrare ale acestora să fie cuprinse în proiectele de dezvoltare regională ale comunităților locale.
Tot de la comisarul Corina Crețu am reținut și o formulare care mi-a confirmat o bănuială, venită prin cap zilele trecute. CE tratează valul de imigranți ca pe o problemă a UE și nu doar ca o problemă a fiecărei țări în parte. Trag concluzia că are sprijinul Franței și Germaniei, ca principali contributori. Pentru că sunt implicate fondurile financiare ale UE trag concluzia că Germania, prin Merkel, se gândește că statele nu ar cam trebui să umble la deficitul bugetar în sensul creșterii lui. Este posibil să nu am dreptate însă acum, asta îmi trece prin cap.
Nu am cuprins totul aici. Doar ce am reținut și am crezut că este important. Cât privește refugiații pe care îi va primi fiecare țară potrivit cotelor stabilite de CE, eventualele refuzuri ale acestora de a merge într-o țară sau alta nu au soluții. Nu există sancțiuni pentru ei. Cum nu există„sancțiuni” pentru imigranții economici care nu pot fi returnați. Cum unele măsuri care ar putea fi luate de unele state pentru controlul acestora pot fi catalogate de hăbăucii care trăiesc din propaganda ostilă statelor ca fiind discriminatorii. Taberele de imigranți care nu primesc acceptul de intrare în statul în care au ajuns dar nici nu pot fi returnați din diferite motive „umanitare” pot fi „promovate” de hăbăuci ca „inchisori”, „lagăre de exterminare” etc.
Eu sper ca unele idei expuse la acest summit să fie finalizate cumva. Este sigur că va urma un altul care va încerca să dea o soluție politică cât mai favorabilă unor decizii administrative la nivelul CE. Mai ales după ce la ONU se va discuta în zilele următoare problema refugiaților și a migrației.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu