vineri, 4 septembrie 2009

Despre una, despre alta, despre mai multe.

Dupa o pauza scurta generata de un disconfort de anotimp si readaptare la zona, timp in care m-am uitat pe ici pe colo prin zona media, vine timpul sa pun impresiile.

Normal, primele impresii care imi vin in cap sunt cele legate de sarbatoarea celor 40 de ani de la terminarea liceului, la Campulung Moldovenesc. Frumusetea aparte a zonei ma urmareste si acum.

Pe blogul promotiei noastre, facut de Nicu Scutaru, au inceput sa apara imaginile si comentariile colegilor. Unele mai frumoase ca altele. Nu o sa transfer aici totul insa ma voi inspira din lada de zestre a nastureilor anului 1969 pentru a aduce aici, din cand in cand, pentru sufletelul meu, cate o bucatica din amintire.

Nicu s-a tinut de cuvant si, dupa ce ne-am tras in poza, a pus imaginea celor care au scris mai mult pe blogul promotiei. Nu au fost cuprinsi toti, Eugen Lazar, sufletul organizatoric si scriitor de forta era plecat prin alte zone ale petrecerii astfel ca poza este fara el. Dar il voi gasi si il voi "arata la fata" cu alta ocazie.

Nicu este primul din stanga, urmez eu, Aliosa ( asta are inima mai mare decat el) carcotasul, Freddye cel plin de verva, Ile Matra initiatorul sarbatoririi ce este disponibil permanent pentru cei din jur ... Se spune ca noi suntem bloggerii. Se spune. Realitatea este ca nastureii au inceput sa apara pe blog cu mai mult curaj si este o mare placere sa ii citesti.

Eugen Lazar ne-a promis un festin memorialistic. Va pune, in serial, anul cautarilor nastureilor, treaba organizatorica incepand cu peste un an in urma. Pas cu pas, clipa de clipa, succes si esec, speranta si durerea aflarii ca unii dintre noi, destul de multi, ne-au parasit. A pus deja un prim post care este savurat nu doar ca informatie ci in special ca scriere, dinamica, cu verbul pus pe fapte mari.

M-a impresionat postarea colegului Otu Petru, istoric militar, o rememorare a drumului catre Campulung Moldovenesc si inapoierea catre Bucuresti in "Marginalii la o aniversare". A tinut minte lucruri interesante insa, dintre toate, scena care a impresionat cel mai mult este cea in care doi tarani radauteni au dat o solutie timpurilor noastre tulburi.


"În gara Burdujeni după ce mi-am cumpărat bilet, m-am aşezat pe o bancă, citind fără tragere de inimă “Cuvântul”, o revistă cultură a stângii intelectuale de la noi, aflată acum, datorită, crizei, pe val, cum se spune. Lângă mine doi ţărani din zona Rădăuţilor discutau aprins subiectele zilei – recolta, starea vremii şi, bineînţeles, politica dâmboviţeană, plină de scandaluri. Dintr-dată am devenit atent.
-Nu plouă, dom’le, zice unul, n-am nutreţ la animale.
- Da, aşa este, spune celălalt. Dar Dumnezeu a fost bun cu noi anul acesta, ne-a dat o recoltă frumoasă de grâu, porumb şi cartofi. Măcar de la el am avut milă, că politicienii se ceartă care să ne jecmănească mai tare. Hoţi şi nevolnici sunt toţi din Parlament şi guvern.
-Da, aşa este. Ai dreptate, sosi răspunsul prompt. Dacă aş avea putere aş băga furca în ei.
-Nu, nu; alta este soluţia, răspunse primul. Un an de comunism, doar unul. Confiscarea averilor, arestarea tuturor şi apoi puşi să termine Canalul Bucureşti- Dunăre. Acolo să-şi ispăşească păcatele".


Fiecare dintre noi are ceva de zis aici. Eu spun ca s-a ajuns prea departe cu disolutia statului si debandada politicienilor de la conducere de a ajuns, un taran de la munte sa isi doreasca "un an de comunism, doar unul". Cumplit. Spun doar ca un fel de comunism avem si acum, doar ca este comunism basescian. Acel om s-a gandit la Ceausescu.

Ei, de aici, din lada de zestre cu amintiri este destul de neplacut sa ma uit la nemernicia politichiei noastre de toate zilele. Totusi merg. Duda s-a retras si speculatiile curg garla, Orban si comisia au luat o decizie iar Elena Udrea arata neagra la fata mascarind colegii deputati care au indraznit sa arate dezmatul din minister, procurorii s-au alaturat judecatorilor in protestul contra guvernarii aiuritoare pedeliste iar Predoiu si Kovesi s-au pus pres la dispozitia basescienilor atacand pe cei din subordinea lor care au indraznit, pentru prima oara in zeci si zeci de ani sa isi apere pozitia sociala si profesia impotriva imposturii politice, ziarul Cotidianul a trecut de partea Justitiei si ii sustine constient ca este in joc soarta republicii noastre si a sistemului democratic in care am hotarat sa traim ...

Fiecare dintre evenimentele evocate dar si altele se cuvine a fi tratate separat. Talmes-balmesul nu foloseste nimanui.

miercuri, 2 septembrie 2009

Este bine ca incepe sa comunice si on-line.

Crin Antonescu a inceput sa comunice. Am primit primul newsletter de cand m-am logat la PNL. Ma bucur si il pun aici, sa fie vazut si cunoscut si de alti simpatizanti ai PNL.








O ALTFEL DE CAMPANIE
newsletter numarul 1
Prieteni dragi,
Săptămâna trecută am avut ocazia să vorbesc în faţa Delegatiei Permanente a PNL şi a peste o mie de tineri despre o altfel de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale. Voi face o campanie cu adevărat diferită, pentru că aceasta nu are legătură atât de mult cu mine sau cu partidul pe care îl conduc, ci mai degrabă cu transformarea ţării în care trăim din ţara cea mai prost guvernată din Europa, într-o ţară normală.
Există un zid care separă în România de astăzi politicienii de oamenii obişnuiţi.
Dacă vrem să dărâmăm acest zid, trebuie să schimbăm însăşi maniera de a face politică. Când vorbesc despre o campanie diferită, mă refer la o campanie care este mai apropiată de problemele care îi frământă pe oameni.
Aşa încât vă scriu nu numai pentru a întări ceea ce am spus acum o săptămână, şi anume că voi avea o altfel de campanie şi că nu mă veţi vedea pe la hramuri şi sărbători câmpeneşti cerşind voturi, ci şi pentru a vă explica ce înţeleg eu printr-o altfel de campanie:
- O campanie sinceră, construită nu pe promisiuni care să fie uitate a doua zi după alegeri, ci pe soluţii bazate pe bun simţ şi care au nevoie, pentru a fi implementate, de efortul comun al nostru al tuturor;
- O campanie simplă, în care nu voi pune în scenă gesturi false pe la festivităţi, ci în care voi vorbi direct şi deschis cu oamenii despre lucrurile care contează cu adevarat pentru ei;
- O campanie directă, care să nu discute cine dansează cu cine in politică şi cum se împarte caşcavalul între cei puţini, ci care să ofere românilor cinstiţi, românilor muncitori, românilor care încă speră, un alt model de Preşedinte.
Prieteni, această campanie nu este a mea, ci a voastră. Pentru a o face astfel, vă invit alături de mine!
Aştept cu nerăbdare sugestiile voastre, sfaturile şi criticile voastre, pentru că numai aşa vom putea conduce o campanie cu adevărat diferită şi putem face ca România să fie, în sfârşit, a noastră.
Cu incredere si respect,
Crin ANTONESCU

Este altceva. Il voi ajuta pentru ca am convingeri liberale si pentru ca m-am saturat de tampeniile coalitiei FSN.

Guvernarea sta sa crape.

Sensibilizat de "procuror", care prezinta pe blogul sau Comunicatul de presa al ICCJ sub titlul "Lovitura de gratie", am cautat la ICCJ si am luat acest comunicat. Cei care doresc il pot citi aici, pot merge la ICCJ sau pe blogul procurorului.



ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
BIROUL DE PRESĂ

Comunicat de presă

Astăzi, 1 septembrie 2009, ora 12,oo, a fost convocată adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 21 – 22 lit. f) din Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi în temeiul dispoziţiilor art. 126 pct. 1 din Constituţia României, în raport de care, „în România, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe stabilite de lege”.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât:

  • solidarizarea cu protestul iniţiat ca urmare a adunărilor generale convocate de judecătorii curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor din ţară;
Modalităţile în care judecătorii I.C.C.J. îşi vor manifesta propriul protest constau în:
  • continuarea demersurilor legale în vederea achitării de către Ministerul Finanţelor Publice a drepturilor salariale legale şi nemodificate până în prezent, pentru a se înlătura pe această cale situaţia fără precedent în istoria justiţiei române de a nu se plăti primilor magistraţi a ţării drepturile salariale legale lunare;
  • amânarea tuturor cauzelor aflate pe rolul instanţei supreme, cu excepţia cauzelor urgente cu arestaţi, precum şi a cauzelor având ca obiect drepturi salariale şi care, potrivit dispoziţiilor legale, se judecă în regim, de urgenţă;
  • relaţiile cu publicul urmează a fi asigurate doar prin poştă şi poştă electronică;
  • pentru a nu crea suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor, I.C.C.J. nu va proceda la tragerea la sorţi în vederea constituirii Biroului Electoral Central, apreciind că suntem într-un real conflict de interese generat de numeroase litigii care există între judecători, pe de o parte şi puterea executivă, pe de altă parte, putere care a ignorat statutul magistratului şi rolul ce revine acestuia într-un stat de drept.
Atitudinea adoptată în cadrul adunării generale a judecătorilor I.C.C.J. a fost determinată de poziţia executivului, care a subfinanţat în mod constant justiţia, inclusiv I.C.C.J. şi care, prin proiectul legii privind salarizarea unică, în discordanţă cu Constituţia României, principiile dreptului internaţional şi salarizarea judecătorilor din celelalte ţări membre U.E. a exclus practic judecătorii din rândul puterii judecătoreşti, golind, astfel, de conţinut autoritatea judecătorească.

Ne manifestăm astfel şi indignarea pentru nerespectarea, inadmisibilă în statul de drept, a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, care a sfidat actul de justiţie.

Formele de protest vor continua până când reprezentanţii celorlalte puteri vor accepta un real şi constructiv dialog cu reprezentanţii desemnaţi de ICCJ, CSM şi organizaţiile profesionale ale magistraţilor.

Pozitia clara a ICCJ pune in dificultate Guvernul Boc-Basescu. Au intins coarda prea mult si s-a rupt. Reparea legaturilor normale, democratice intre puterile statului se va realiza cu o alta guvernare din care va lipsi, in mod evident, gasca de mafioti ai PD-L. Cu aceasta ocazie constata si Basescu ca visele lui de carciuma nu pot fi aplicate intr-o tara fara acceptul populatiei. Ba, mai mult, are idei depasite de conditiile istorice sau copiate, grobian, dupa "modelul" Moldovei lui Voronin pe care, in ultima perioada de timp incearca sa il imite.

marți, 1 septembrie 2009

De la un judecator

Pun in postare pozitia unui judecator, Presedinte de Judecatorie. La Bicaz. Orasel in care am trait un trimestru, in clasa a IX-a de liceu.

Dl Gheorghe Morosanu nu se impiedica in cuvintele mari si nu se fereste sa spuna lucrurilor pe nume. Vorbeste pe intelesul tuturor si este accesibil tuturor celor care vor sa il citeasca. Problemele Justitiei, asa cum le vede el, sunt si problemele noastre. Ne putem regasi, fiecare dintre noi, in problemele pe care un magistrat le are in viata de zi cu zi. De la cele personale la cele profesionale si, ca un bonus, in cele de manager (este la moda sa vorbim modern) al unei instante din Romania.

Pana mai de curand magistratii taceau. O cutuma idioata la care s-au supus cu toti fara sa se intrebe daca problemele lor sunt ale tuturor sau doar ale lor, ale fiecarui magistrat in parte. Tacerea lor le-a adus un mare deserviciu social. Lumea nu a crezut in spusele magistratilor de la CSM, in spusele unor conducatori de instante de cel mai inalt nivel - ICCJ. Lumea a crezut in fantasmele politicianiste a celor care au facut tot ce le-a fost in putinta pentru a subordona justitia in scopuri politicianiste. Inclusiv in comandarea unor dosare penale adversarilor politici. Iar sub acest aspect avem exemplele necesare. Pe timpul guvernarii Nastase (va amintiti stenogramele ?) Rodica Stanoiu era nemultumita ca nu se da liber la dosarele lui Basescu. Ca sa dau cazul cel mai cuoscut. Deci, pe atunci, Nastase si apropiatii pastrau "dosarul Basescu" sau "dosarele Basescu" pentru lupta politica de mai tarziu prin interventii la conducerea CAB sau ICCJ. Mai tarziu, Basescu s-a apucat de sa foloseasca aceeasi practica incepand cu Nastase. Nu au scapat ceilalti dusmani social-democrati (macar si pentru intentia declarata a PSD din 2001-2002 de a absorbi PD pentru a nu exista mai multe partide social-democrate pe piata politica si a denatura concurenta politica). Dar Basescu a aplicat metoda si pe politicienii din PNL. Magistratii erau muti. Taceau iar tacerea lor a creat imaginea de forta oculta subordonata puterii politice. Erau la fel de secretosi ca securistii din SRI sau SIE, ca sa nu mai spun de 0215. Chiar daca realitatea era alta. Iar faptul ca realitatea era alta s-a vazut, pentru cei dispusi sa vada, in solutiile date de intante la dosarele politice basesciene. Mai mult, unii procurori nu au dus circul mai departe si au dat NUP la dosare sensibile, dorite in mod expres de Basescu si camarila mafiota din jurul lui, chiar pe timpul Monicai Macovei, procuroarea stalinista devenita, sorosian, democrata.

Acesta a fost trecutul. Cu o imagine deformata despre Justitie si slujitorii ei nu se poate merge mai departe. Vrem sau nu, Justitia este proprietatea noastra iar magistratii sunt cei de langa noi catre care ne indreptam atunci cand vrem si trebuie sa ne rezolvam un diferend cu respectarea legii. Pe ei ii investim cu puterea, increderea si cunoasterea rezolvarii cauzei si de la ei asteptam decizia legala, dreptatea. Mai mult, reducerea numarului justitiabililor care isi fac singuri dreptate cu bata, cutitul, focul de arma letala etc. se poate realiza doar prin punerea Justitiei la locul ei, acela de putere in stat, egala cu cea legislativa si executiva. Nu mai spun de necesitatea imperativa de eliminare a practicilor basesciene si nastasiene de subordonare a Justitiei si de folosire a acesteia in scopuri politicianiste. Dar pentru asta trebuie sa avem decenta si intelepciunea de a da crezare magistratilor care azi se revolta impotriva sistemului ticalosit basescian ce s-a instaurat odata cu Guvernul pedelisto-pesedist "condus" de marioneta Emil Boc.


1 Septembrie 2009 - Gheorghe Morosanu

Cind eu spuneam sau scriam ca in justitia romana nu s-a facut nici un fel de reforma in acesti douazeci de ani, ba dimpotriva, unii se uitau la mine ca la un ciudat, si imi dadeau mereu aceeasi singura replica: “Bine, dar s-a facut computerizarea instantelor”. Trebuie sa spun acum, sper pentru ultima oara, dar nu cred, ca informatizarea a fost singurul lucru bun care s-a facut in justitie. Trec peste faptul ca si asta s-a facut cu fonduri europene, si la presiunea Europei, dar nu pot trece peste faptul ca, desi este un lucru bun, aceasta informatizare a adus o si mai mare incarcatura de lucru pentru grefierele noastre, o birocratie si un formalism ceva de speriat.

In rest, s-a facut anti-reforma intr-o frenezie. Justitia, nu numai ca a fost lasata de izbeliste de catre factorii politici responsabili, dar acesti factori au luptat activ impotriva ei. Cine nu crede, sa observe ce se intimpla zilele acestea, cind judecatorii au ajuns sa lupte cu regimul ca muncitorii de la Grivita.

Ca sa ma explic, ar trebui sa pun citeva probleme simple, cu raspunsuri la fel de evidente, ca de exemplu:

Ce este justitia?

Justitia este un serviciu public care trebuie, la fel ca celelalte, sa se desfasoare cit mai operativ si mai eficient pentru cei care apeleaza la ea.


Cum este justitia in Romania?

Este greoaie si de un formalism innebunitor. Este birocratica pina la absurd, si ginditi-va ca va spune asta nu un cauzas care a nimerit si el o data pe acolo, ci un om care lucreaza in sistem de 15 ani. (Voi detalia cindva aceasta sustinere, cu exemple de risu-plinsu.).


Ce este reforma in justitie? Va spun eu ce este: este o fraza comunista gen “noua revolutie agrara”. Este o formula cu care factorii responsabili ne tot ametesc de cap de douazeci de ani.

Ce ar trebui sa fie reforma in justitie?

La aceasta intrebare nu a dat nimeni, niciodata, rapunsul corect, desi el este usor de identificat. Vi-l dau eu acum:


Reforma in justitie inseamna indeplinirea a doua cerinte mari si late:

1. procese simple, rapide, ieftine si pe intelesul tuturor;

2. un statut adecvat al personalului din justitie ca putere in stat, comparabil cu al celorlalte doua puteri.

Sa le luam pe rind:

1. Cind am inceput activitatea la Judecatoria Bicaz, abia aveam 15 dosare pe sedinta. (Atunci, pentru o sedinta de peste 15 dosare, se dadea si un spor la salariu.) Pe parcurs, numarul de cauze pe sedinta a crescut la 50, 80, 100, am avut personal si sedinte de 117, si de 127 (recordul meu). La 100 de cauze pe sedinta, oamenii nu incap in sala, e plina si curtea, aerul devine irespirabil, linistea si ordinea sunt foarte greu de mentinut, si o lume intreaga se mira cum de mai reusesc macar sa tin minte cit de cit despre ce este vorba in fiecare dosar, cind reusesc sa le lucrez ulterior, si cum de n-o iau razna (apropo de sporul de stres).

Sa va spun eu cind si cum. Toata lumea cu care ma intilnesc in timpul verii imi spune: A, dar voi sunteti in vacanta. Cum au copiii si profesorii, adica. Sa vedeti cum a fost “vacanta” mea. La inceputul lui iulie am fost o saptamina la mare (la acelasi modest hotel al justitiei, nu ne-am permis altul). Dupa care m-am intors la birou, unde aveam restanta la motivat 276 dosare. Acum, dupa o luna si jumatate de “vacanta”, in care nici nu are rost sa contabilizez cite zile de concediu am facut efectiv si cite nu, caci oricum nu am cind sa mi le permit, mai am 101 dosare (la 30 august). Speram sa le termin in “vacanta”, dar nu voi reusi.

In conditiile acestei incarcaturi imense, inumane, eu sunt nevoit sa dau termene de o luna si jumatate – doua, chiar si la dosarele care au prin lege caracter urgent. Daca as da termenele conform legii, as ajunge la 2-300 dosare pe sedinta – incercati sa va inchipuiti asa ceva.

Fata de cele de mai sus, analizati si dumneavoastra in ce masura romanii pot beneficia de un proces echitabil, intr-un termen rezonabil. Daca ar actiona statul roman la CEDO, toti romanii care au trecut printr-o sala de judecata ar obtine daune de la statul roman. Si nu judecatorii ar fi responsabili pentru asta.

2. Separatia, echilibrul si controlul reciproc al celor trei puteri ale statului reprezinta un principiu fundamental al oricari structuri statale democratice. In buna traditie comunista, de care inca nu am scapat (daca tot s-au suparat pe Brucan, romanii se pot supara si pe mine) toata lumea clameaza acest principiu, declara ca este de acord cu el si ca il respecta.

Numai ca, pentru ca acest principiu sa functioneze, mai trebuie indeplinita o minima, dar esentiala conditie: pe linga separatia, echilibrul si controlul reciproc al celor trei puteri, mai este necesara si egalitatea acestora. Egalitate in ce priveste pozitia sociala, dotarile, sansele, finantarea, salarizarea. In toate aceste privinte, diferenta dintre magistrati pe de o parte, guvernanti si parlamentari pe de alta, este imensa si absolut umilitoare pentru noi. Se poate scrie un studiu masiv pe aceasta tema, si voi incerca sa-l scriu curind. Deocamdata, va dau doar citeva exemple:

- numai suma cu care se plateste curentul electric de la palatul parlamentului este echivelent cu bugetul integral al citorva curti de apel, cu toate instantele arondate;

- cindva (am citit in presa) la schimbarea parcului auto de la parlament, alesii neamului au considerat ca acele masini noi si scumpe nu erau suficient de comode si de dotate pentru ei; eu, judecator si presedinte, nu am la instanta nici macar un Logan;

- toti ministrii actualului cabinet au averi care pur si simplu au speriat natia; in aceste conditii, generoasa lor hotarire de a renunta la 20% din salariu este o gluma buna. S-o creada cine vrea ca acesti oameni traiesc din salariu, si reducerea asta inseamna ceva pentru ei. Pentru noi, magistrati cu un salariu si atit, avind interdictie legala de a avea cel mai mic venit din alta sursa, reducerea cu 20% a salariului inseamna, fata de creditele pe care le avem, ca fiecare roman, faliment, colaps.

Ei bine, in privinta egalitatii, a egalitatii de tratament si de sanse intre cele trei puteri, guvernantii au tratat puterea judecatoreasca, din ce in ce mai evident, cu indiferenta si dispret. Citeva exemple:

- subfinantare cronica a intregului sistem judiciar; daca instantele au terminat banii la jumatatea anului bugetar, si nu-si mai pot plati citatiile, si nu pot cumpara nici macar un bec, ce prestanta mai are o instanta de judecata in fata publicului?

- restantele noastre salariale (bani neplatiti timp de ani de zile, din cauza unor legi incilcite si prost aplicate) cistigate printr-o lupta la nivel national, pentru care am fost mustrati de toata lumea pentru ca ne-am judecat singuri, de parca judecatorii n-ar avea si ei dreptul la justitie, ca orice alt cetatean, ei bine, acesti bani sunt refuzati la plata si esalonati la calende dupa pofta debitorului (guvernul roman), cind, in orice sistem judiciar normal, hotarirea judecatoareasa este lege si se aplica fara comentarii. Ce-ar fi daca eu, sau oricare al roman, am esalona darile la stat cum am pofti noi, invocind criza? Am fi executati silit, fara mila si fara intirziere. Asa va fi executat si statul roman;

- lovitura suprema si totala pe care guvernantii incearca s-o aplice puterii judecatoresti este prin proiectul legii unitare de salarizare. Proiect care a cunoscut o multime de variante, nici una supusa in mod real dezbaterii publice, nici una adusa oficial la cunostinta si pusa in dezbaterea magistratilor. Din surse intimplatoare si neoficiale, magistratii afla ca au fost pusi pe acelasi plan cu diverse categorii, altfel absolut onorabile, de salariati: soferi, jandarmi, militari, chiar medici si profesori. Problema este asa: eu, judecatorul Morosanu, am fost la viata mea si muncitor necalificat, si sofer si altele. Dar atunci faceam rate si credite la nivelul salariului de sofer sau muncitor necalificat, sau ce mai eram. Acum, sint de 15 ani judecator, deci, logic, am contractat rate si credite la nivelul veniturilor (exclusiv salariale) de magistrat. A-mi scadea acum aceste venituri inseamna a ma duce direct in faliment.

Si daca falimentul meu si al familiei mele este o problema personala, bataia de joc la adresa unei asemenea categorii profesionale – putere in stat – este o chestiune strategica de importanta nationala. Cind Europa va intelege ca in Romania democratia este amputata de o asemenea maniera, ne va arunca la periferia continentului si a istoriei.

De aceea, in ceasul al doisprezecelea, satui de atita reforma inversa in justitie, magistratii s-au hotarit, in completarea evenimentelor din Decembrie 1989, sa faca ceea ce trebuia facut de atunci, si nu s-a facut: Revolutia in justitie.

Asa am inteles eu sa prezint si sa explic ultimele evenimente din justitia romana. In masura in care acest text va deveni public, invit si alti colegi, dar si factori responsabili din justitie, dar si din cadrul celorlalte doua puteri, sa-si expuna punctele de vedere.

Scrieti la:

Email: geio@clicknet.ro

Dar, atentie: scrieti aici doar daca sinteti de acord ca textul dumneavoastra sa fie dat publicitatii.

Textul de mai sus fiind doar conceptual si general, ar fi de discutat o multime de chestiuni punctuale, ca de exemplu:

- reforma in justitie: ce este ea? ce ar trebui facut concret?

- ar fi necesar si normal sa existe un sindicat al magistratilor romani, ca in alte tari?

- comparatia sistemului nostru judiciar cu cele din alte tari: dotari, finantare, organizare, salarii;

- comparatia intre reprezentantii celor trei puteri: sedii, dotari, tehnica, personal auxiliar, salarii, alte venituri, timp de lucru etc.;

- cine reprezinta puterea judecatoreasca?

- care sint pirghiile prin care puterea judecatoreasca isi poate juca rolul constitutional in relatia cu celelalte puteri ale statului?

- ce rol au grefierii si unde ar trebui situati in sistemul judiciar?

- ce trebuie facut pentru a micsora imensa incarcatura de dosare pe cap de lucrator din justitie?

- ce trebuie facut pentru ca romanii aa aiba parte de procese cit mai scurte?

- ce trebuie facut pentru ca procedurile in justitie sa fie mai simple, mai clare si mai rapide?

- exemple concrete de probleme ale activitatii din justitie.

Judecator Gheorghe MOROSANU
- presedinte al Judecatoriei Bicaz – Neamt -
Ma bucur ca magistratii au inceput sa comunice cu noi, justitiabilii. Citindu-i incepi sa-i intelegi, vezi ca sunt la fel ca tine, cel care lucrezi la stat sau privat, ca au problemele tale si ca, uneori, cand stai peste program chinuit de necunoscutele ecuatiei care trebuia rezolvata ieri desi ai primit-o azi nu vor sa fie deslusite, poti sa vezi cu ochii mintii pe procurorii care la randul lor incearca sa inteleaga actele faptuitorilor din putinul documentelor sau probele reduse culese de la locul faptei sau pe judecatorii care citesc nu doar nota grefierului ci si dosarul in intregul sau incercand sa incadreze cauza in prevederile legale pentru a da, celui ce o are, dreptatea.

luni, 31 august 2009

Se misca tara.

Se misca tara. Citesc, cu placere, pe HotNews ca procurorii de la TB s-au alaturat judecatorilor. Autorul, Marius Mihaiescu prezinta stirea curat, fara sa practice metoda site-ului de a balacari si acuza Justitia pentru toate cele.

Fara informatii detaliate si analize pertinente asupra fenomenului revoltei magistratilor in Romania se poate ajunge la situatia stupida de a da crezare propagandei portocalii basesciene ce promoveaza devalizarea statului in favoarea persoanei "sacrosancte" existenta, temporar, in fotoliul de Presedinte al Romaniei.

Cateva opinii interesante am luat de pe ici-colo.

Prof.univ.dr. Gheorghe Piperea isi expune punctul de vedere in articolul "Criza din Justitie. Cauze si explicatii". Dupa ce il citesti cu atentie, ii dai ceva dreptate. Poate nu in totalitate, avand in vedere ca autorul vorbeste de pe pozitia avocatului interesat ca instantele de judecata sa functioneze potrivit legii. Dar este de citit pentru ca, din cate am inteles eu, Gheorghe Piperea a fost, la randul lui, judecator. Deci stie ce spune.

Nu trec mai departe pana nu aduc in prim plan si o tanara judecatoare, despre care am mai scris, Ana-Maria Puiu ce are o pozitie exprimata cu multa claritate in articolul "Pulsul Justitiei Romane".

Si pentru a fi tacamul complet, in Gardianul este un articol care il "divinizeza" pe renumitul farseur Pogea : "Pogea a dat, Pogea a luat ... Guvernul finanteaza campania electorala cu banii justitiei".

Nu pot trece mai departe fara a observa ca problemele justitiei nu sunt mediatizate. Sunt mediatizate doar salariile magistratilor, cu accent pe unele dintre ele si mai ales pe unele pensii insa problemele reale ale justitiei nu fac obiectul atentiei. Pacat. Au alte interese ?

Era sa uit. Boc-poloboc care face poc are o interventie stupida. El, chiar El, garanteaza ca magistratii isi vor avea locul la nivelul cel mai inalt, inclusiv in salarizare. Parerea mea este ca isi depaseste atributiile. Rolul si locul magistratilor este stabilit prin Constitutie iar singurul loc in care se poate discuta cu privire la magistrati, sub aspectul salarial, al practicii la instanta etc. este in Parlament. Prin angajarea raspunderii Guvernului pe un act normativ care priveste soarta magistratilor inseamna ca Guvernul subordoneaza Justitia. Dar pe Boc nu il duce mintea sa priceapa asa ceva. ce naiba, doar este profesor universitar de drept constitutional ! Cine dracu i-a conferit aceasta calitate ? Ori a primit-o politic ? Ori a cumparat-o cu "porc-bagajul" ?

SPP este serviciul secret basescian !

Umbland eu pe net, fara prea mult chef, asa, de plictiseala, dau peste Cotidianul. Si peste Cornel cu al sau comentariu. Un mic zvac ma indeamna sa il citesc. Ma uit unde ma trimite el, in actele normative insirate ca margelele pe ata si ajung, relativ repede, la concluzia ca are dreptate. SPP este alceva decat ar trebui sa fie. Si pentru ca este asa, avem si o problema de securitate nationala. Un serviciu de informatii in beneficiul unei singure persoane, chiar daca acea persoana este Presedintele Romaniei in functie, este un mare pericol pentru noi, ceilalti, cetatenii.

In Constitutia Romaniei exista un articol incalcat grosolan prin aceasta facatura basesciana. Art. 2 alin. (2) din Constitutie prevede ca "Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu". Iar aici vorbim de suveranitate nationala incalcata de o persoana in nume propriu. Iar persoana respectiva se numeste Traian Basescu.

Trebuie sa lamurim lucrurile. Nu se mai poate asa.

La acest articol, la alin. (1), se prevede ca "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum". De aici, trebuie sa mergem sa vedem care sunt acele "organe reprezentative" si mai ales, unde sunt ele reprezentative. Care le sunt puterile de reprezentativitate.

In primul rand Parlamentul. Este organul reprezentativ suprem al poporului. Are drept de control asupra tuturor celorlalte institutii ale statului, inclusiv asupra Presedintelui.

Presedintele Romaniei reprezinta statul roman in relatiile cu alte state sau cu organizatiile de state la care Romania este parte. El nu are reprezentare interna. Doar externa.

Guvernul Romaniei nu are reprezentare ci este mandatat sa indeplineasca atributii executive, de administrare.

Parlamentul Romaniei are controlul asupra tuturor institutiilor statului care indeplinesc functii specifice sigurantei si securitatii nationale, materializate in culegerea, prelucrarea si valorificarea informatiilor, inclusiv despre persoane. Dupa cum vedem din informarea lui Cornel Nistorescu, SPP a depasit propriile atributii de protectie si paza a demnitarilor si a intrat in zona serviciilor de informatii. Dar legea lor nu prevede ca SPP este controlat de Parlament. Nici nu avea cum sa controleze Parlamentul un serviciu platit de la buget pentru paza demnitarilor. Ne faceam de tot rasul pe tot mapamondul. Dar acum treaba este serioasa. Foarte serioasa. O unitate militara a fost preluata de un politician si este folosita pentru culegerea informatiilor confidentiale despre ceilalti politicieni carora le asigura protectia dar care culege informatii si despre politicienii adversi care nu au dreptul la protectie ! Grav. Foarte grav.

In aceasta idee si renuntarea de catre Crin Antonescu la demnitatea de vicepresedinte al Senatului pe timpul campaniei electorale are o noua conotatie. SPP-istii care ii asigurau protectia ar fi turnat la Basescu toate informatiile la care ar fi avut acces.

Pun mai jos comentariul lui Cornel din Cotidianul. Este nu doar interesant ci si util.

Ochii pe SPP!
30 Aug 2009 Cornel Nistorescu

În ultimele zile, numele SPP-ului a fost pronunţat din ce în ce mai des. Şi de fiecare dată în legătură cu înregistrările de la Comisia parlamentară sau cu alte chestiuni ce ţin de libertăţile cetăţeneşti.

Şi totuşi, partidele politice şi societatea civilă nici măcar nu au clipit, în ciuda faptului că informaţiile despre năzbâtiile SPP sunt mai vechi. O simplă privire pe bugetul anului 2009 ne arată un număr de 3.334 de angajaţi, plătiţi în acest an cu 24 de milioane de euro (plus taxele către bugetul de stat), premiaţi cu încă unul şi având alocate pentru activităţile legate de siguranţa naţională încă 34,5 milioane de euro. Nu discut despre bugetul pentru construirea noului sediu şi despre preţul bisericii incluse în proiect (SPP-iştii nu pot apăra şi nici urmări dacă nu se roagă!). Spre sfârşitul guvernului Adrian Năstase, la CSAT fusese depus un proiect de lege care prevedea aproximativ 650 de oameni.

În 5 ani, SPP-ul a crescut de aproape 5 ori. Are meserii de toate felurile (croitori, bucătari, ospătari, frizeri), are buget pentru plasarea ofiţerilor prin cârciumi pentru că se presupune, dar nu se ştie pe unde poposeşte seara şi noaptea Traian Băsescu.

În conformitate cu Legea 191/1998, completată cu OUG 103/2002 şi aprobată cu modificări şi completări de Legea 67/11 martie 2009, SPP-ul nu este serviciu de informaţii. Este doar „un organ de stat” „specializat în protecţia demnitarilor români şi a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în România, a familiilor acestora, în limita competenţelor legale”. Serviciul se subordonează preşedintelui României. În mandatul lui Traian Băsescu nu avem ştiri despre un control parlamentar temeinic asupra acestui serviciu. Dimpotrivă, pare a fi singurul serviciu care se supune necondiţionat şi raportează doar preşedintelui României, executând toate ordinele acestuia, indiferent de natura lor. De altfel, directorul SPP Lucian-Silvan Pahonţu s-a afirmat doar ca un executant super-supus. În anul 2006, la SPP a mai fost adus generalul-locotenent Alexandru Burian. Acesta a lucrat şi în informaţiile militare, dar mai ales în DGIPI (fostul 0215 de la Interne şi Administraţie).

Din informaţiile noastre, de la venirea sa la SPP a început dezvoltarea activităţii de serviciu secret, de urmărire de persoane, înregistrări de convorbiri, analiză şi interpretare de date, deşi Legea 191/1998 prevede: „Operaţiunile tehnice pentru efectuarea acestor activităţi se execută de către Serviciul Român de Informaţii” (art. 14. lit. e). SPP-ul cooperează cu celelalte servicii de informaţii şi „poate efectua cu respectarea Legii 51 din 1991 verificări prin solicitarea şi obţinerea de obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la alte instituţii”. „Solicită procurorului, în cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală autorizarea efectuării unor activităţi potrivit Legii 51/1991 în scopul culegerii de informaţii pentru îndeplinirea misiunilor specifice.” Deci SPP-ul era un serviciu de pază şi însoţire, dar s-a transformat pe nesimţite într-unul de urmărire, ascultare, prelucrare şi stocare de informaţii. Şi atunci întrebarea este ce fac cei 3.334 de angajaţi, mai ales că paza ambasadelor este efectuată cu soldaţi de la unităţile de jandarmi? Pe cine urmăresc acoperiţii de la UM 0163 şi dacă au aceştia mandate semnate de procurori? Şi dacă au, mandatele privesc persoane periculoase pentru siguranţa demnitarilor sau privesc urmărirea unor politicieni, jurnalişti şi adversari politici ai preşedintelui?

Ce face SPP? Înregistrează telefoanele din Parlament, urmăreşte adversari politici şi cheltuieşte fonduri exorbitante de la buget, asta doar pentru ca preşedintele României să deţină un instrument informativ suplimentar pe care nu-l verifică nimeni?

Un control parlamentar minuţios se impune mult mai repede decât ne-am putea imagina!

Se impune un control parlamentar minutios. De ce nu si o desfiintare a SPP si externalizarea serviciilor acestuia sau limitarea atributiilor acestuia doar la Presedintele Romaniei. Restul demnitarilor, pentru propria protectie, ar trebui sa foloseasca servicii externalizate.

duminică, 30 august 2009

Cioc, cioc, cioc. Esti "acasa" ?

Nu trece zi fara surprize. Ieri, Viorel Catarama, darnic, ne-a oferit una. Inconfundabilul Catarama a dat apa la moara lui Turcescu si portocaliilor basescieni. Si totusi este un liberal. Nu slobozenia la gura este problema lui ci ideile pe care le promoveaza.


REALITATEA.NET - V. Cataramă: Cred că PNL ar trebui să facă o alianţă cu PSD sau cu PD-L

Eu cred ca ideile lui Catarama ar putea fi aplicate daca liberalii ar renunta la ideologie. Asa cum si Valeriu Stoica a recomandat fostului sau partid. Deocamdata, PD-L are avantajul numarului suporterilor vrajiti de gargara cu pioneze basesciana privind lupta impotriva coruptiei - dovedind pana la urma ca el, Basescu, este de fapt unul dintre corupti -, si "vinovatiile" adversarilor politici stabilite ca urmare a raportarii acestora, in grup, la persoana fizica Basescu, noul Mesia din Balcani.

Daca liberalii vor sa ramana in constiinta romanilor, atunci trebuie sa urmeze cursul firesc al lucrurilor. Nu poti face politica, la nivel inalt, dupa regulile comertului. Aici greseste Catarama. El simplifica totul luand ca model managementul situatiei de criza la o intreprindere oarecare. Din punctul asta de vedere este inferior lui Dinu Patriciu care are viziune. Dar si Dinu o da in gard in privinta functiei publice si a functionarului public.

Nu mai spun de fixul lor cu privire la bugetul de stat. O mare greseala pe care o comit guvernantii nostri se traduce in folosirea bugetului pentru investitii. Politicienii guvernanti concureaza cu investitorii privati care ar putea prelua investitiile in infrastructura sau le faciliteaza altora performanta propriilor investitii pe directii alese functie de interesele grupurilor de interese care le sponsorizeaza campaniile. Folosirea bugetului ca instrument economic cu dedicatie este boala care ne macina in ziua de azi.

Ma deranjeaza faptul ca nu se vorbeste despre inegalitatile flagrante comise prin politica bugetara de PD-L in aceasta guvernare. Se aduna bani de la toti romanii si se folosesc doar pentru unii dintre ei, in special in favoarea celor care au facut dovada ca au votat cu PD-L. Boc a destinat o multime de bani din buget pentru infrastructura Clujului, Elena Udrea a cheltuit serpeste pentru favorizarea anumitor operatori de turism si mediatizarea doar a anumitor zone din tara, Berceanu a dirijat fondurile din transporturi doar acolo unde profitul maxim va avea culoare portocalie, Videanu talhareste acolo unde profitul sustinatorilor portocalii poate fi maxim datorita grijii deosebite a statului (?!) fara a provoca multiplicarea locurilor de munca. Alaturi de talharii pedelisti vin pesedistii cu conceptul socialist al "mentinerii locurilor de munca", o eroare fundamentala in domeniul dezvoltarii economiei. In loc sa se creeze conditiile pentru o mai mare liberalizare a investitiilor private si a pietei de munca pentru favorizarea creerii de plus valoare, pedelistii si pesedistii se complac in blocarea dezvoltarii si salvarea intreprinderilor care nu mai performeaza concomitent cu distrugerea celor care nu se subordoneaza celor doua partide rosii.

Nu ma mira iesirea lui Catarama cu ideile pe care le-a expus. Gandeste ca oricare comerciant care asteapta de la Guvern o "placinta". Restul vorbelor au fost "rautacisme". Se pare ca Turcescu l-a cautat pentru aceste declaratii in intentia, demult declarata, de a lovi in PNL si a favoriza PD-L pentru campania de la toamna.

Emisiunea lui Turcescu cu Catarama a avut o tinta precisa: liberalii care au mai ramas alaturi de Crin si PNL. Descurajarea lor. Plus ca au dorit o stimulare a adversarilor PNL prin afirmatiile absolut gratuite si penibile cu privire la Tariceanu.

Oare cati din cei care au urmarit emisiunea sau au lecturat informatiile despre ea au cazut in plasa lui Turcescu si Catarama ?

sâmbătă, 29 august 2009

Ne intoarcem la comunism ?

In timp ce presa toaca marunt fanteziile duduii de la Cotroceni si apucaturile de bisnitar ale mezinului familiei Basescu, Guvernul Boc care face poc lucreaza din greu la transformarea Constitutiei tarii intr-o prostituata de lux care sa asigure serviciile potrivit cerintelor si fanteziilor clientului. Da, acesta este adevarul. Iar clientul este Basescu, de buna seama.

Prin intermediul ministrului Predoiu, placut piratului cotrocenist, pentru obiedienta si servilismul de care da dovada, Guvernul Boc reduce Justitia la o simpla anexa a executivului. Realitatea zilei de azi este cruda. Romania fuge, da, fuge de democratie ca dracul de tamaie. Iar haturile sunt tinute de Basescu cel care a dat, din gura, o multime de declaratii despre aplecarea lui si a apropiatilor lui de sistemul democratiei constitutionale. Ne-a inselat iar cei cinci ani de mandat pirateresc dovedesc cu prisosinta ca Basescu are alte intentii decat a sprijini definitivarea procesului de democratizare a tarii. Democratia este un pericol pentru Basescu si familia lui.

Pentru ca interventiile SRI la instantele judecatoresti nu au avut succesul scontat, ingrozirea si subordonarea prezidentiala a judecatorilor care au fost investiti cu anumite cauze, pentru ca interventiile anumitor procurori si judecatori din corpul profesional al "cozilor de topor" nu garanteaza succesul subordonarii Justitiei puterii marinaresti basesciene, s-a trecut la sanctionarea magistratilor pe linie pecuniara prin puterea ce o confera legea suprema executivului de a avea initiativa legislativa. Iar Boc, prea-plecata sluga basesciana a trecut la lucru impreuna cu Predoiu si slugile basesciene care il insotesc si au schilodit deja celebra lege a salarizarii unice astfel incat membrii Justitiei sa fie asimilati cu oricare alt functionar public din subordinea lor. Grotesc.

Imi doresc foarte mult ca noi, toti cei care nu suntem membri ai corpului magistratilor sa parasim propaganda desantata a televiziunilor si ziarelor in favoarea ideilor discriminatorii si conflictuale promovate de Basescu si gasca lui de idioti si sa vedem pericolul in care suntem pusi prin slabirea puterii judecatoresti si subordonarea Justitiei intereselor politice pedelisto-basesciene.

Invit pe toi cei care ma citesc sa sustina demersurile magistratilor in apararea Justitiei si in aducerea ei la acelasi nivel de putere cu executivul si legislativul. Invitatia are un fundament simplu: daca executivul emite un act sau savarseste un fapt care este contrar interesului social Justitia este singura care ne poate apara si anula actul sau faptul antisocial, abuziv al executivului, fie el Presedintele fie Guvernul. Daca legislativul emite o lege contrara interesului national, tot Justitia este cea care ne poate ajuta sa se constate neconstitutionalitatea legii sau incalcarea conventiilor internationale la care Romania este parte, in special cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

Nu poate exista egalitate intre puterile statului daca una dintre puteri este la bunul plac a executivului, de exemplu. Parlamentul comunica executivului bugetul ce si l-a stabilit, iar Guvernul se executa. Justitia sta la mila lui Predoiu, prea-plecata sluga a lui Basescu, care taie si maltrateaza finantele necesare savarsirii actului de justitie dupa cum considera el ca raspund magistratii la chemarea politica a anarhsitului de la Cotroceni.

Daca Basescu si gasca lui de idioti isi ating scopurile, o sa regretam vremurile ceausiste !

Cristi Danilet are un mesaj cutremurator pe blogul sau cu titlul "Revolta in Justitie".

Pe juridice.ro un articol ne informeaza ca

AMR, UNJR si APR despre puterea judecatoreasca intre dispretul guvernantilor si iluzia statului de drept

Tot pe juridice.ro judecatorul Adrian Neacsu ne lamureste cum si de ce intalnirea de la CAB are importanta pentru pozitionarea magistratilor fata de abuzurile Guvernului in articolul

Intalnire cruciala pentru Justitie


Ziarele tac. Televiziunile umbla creanga dupa rating in timp ce existenta Romaniei ca stat democratic este pusa in cumpana. Oribil.

vineri, 28 august 2009

Doneaza o carte. Este un gest de noblete.

Dupa zile minunate apar dilemele.

Am revenit la tastatura dupa un periplu minunat prin Tara Bucovinei, la Campulung Moldovenesc, unde am sarbatorit, alaturi de alti 158 de fosti colegi de liceu plus inca pe atat invitati, cei 40 de ani de la terminarea liceului si cateva zile alaturi de mama la Onesti.

La Campulung Moldovenesc a fost zavera mare. Surprindere si uimire, placere si satisfactie. Liceul insusi, chiar el a fost una din cele mai mari surprize. Parca nu era asa mare cum mi-a ramas in amintire, nu doar mie ci si celorlalti nasturei veniti la aniversare. Doamne, mare mai era platoul pe care faceam inviorarea de dimineata, serveam gustarea si ne adunam la "raportul companiei". Acum, ei bine, acum era mic, "burtos" si crapat. Cladirile erau la fel de mari si de vechi ca acum 40 de ani. Au mai modernizat ei pe ici pe colo, au mai schimbat cate ceva dar amprenta a ramas. Este un liceu vechi insa performant. Comandantul ne-a facut o informare placuta. Performanta liceului a ramas.

Din muzeul liceului am luat pe patronul nostru, mic la stat, mare la sfat si viteaz cum nu s-a mai vazut. Asta stiam atunci si mult timp dupa. Mai apoi am aflat ca era si aspru, tare aspru, Maritul Stefan fiind cel care a tras in teapa dusmanii si lotrii inaintea lui Vlad Dracul.


Acesta este chipul care il reprezinta cel mai bine. Un om aspru, hotarat, aprig. Bun gospodar si cu dragoste de norod. Priceput la razboiae si la administratie. Poate ca Maritul Stefan ar trebui inviat sa vada cum portocalii zilelor noastre duc de rapa tara mai ceva decat un razboi. Poate ca ar mai scurta din capetele bezmeticilor care ne conduc astazi pentru rea credinta fata de norod si neputinta fata de ei insisi. Iar capul cel mai scarbavnic ce ar cade cu zgomot ar fi al celui care prin ticalosie a facut posibila o astfel de guvernare. Nu mai spun de "jupaneasa" Elena Udrea ce apriga masura de corectie ar primi pentru lucrarile viclene ce le facu in viata de pana acum. Si totusi poarta un nume vechi in Tara Moldovei, un nume vechi si cinstit in timpurile de demult. Dar ce poti cere la muierea proasta ?

Mare placere am avut vazand, discutand si punand tara la cale cu dirigintele meu. Domnul profesor Radasanu Dan. O minune de om. Peste care au trecut 40 de ani dar care s-a pastrat tanar, vioi, glumet, cu trasaturi care nu pot fi confundate. Sincer, am avut emotia sa fiu scos la tabla, la fel ca ceilalti colegi de clasa participanti si sa dua socoteala de cele ce am facut intre anul terminarii si anul intalnirii. A "rasunat" si un superb, dupa atatia ani, "stai jos, ai patru" ! Exceptionale momente.

Dupa ce iau parte de astfel de momente minunate sa dai peste invartelile comerciale ale mezinului Mircea Basescu, fiinta lacoma si degraba apucatoare de bani pe considerente de "frate prezidential", sa vezi pe Elena Udrea evoluand ca o matroana de bordel si sa vezi cum sunt maltratate institutii fundamentale ale statului de tot felul de neevoluati politici ca Basescu, Udrea, Boc, Pogea, Videanu, Gherman, Hoara, Anastase ... parca te apuca toate cele. Asa cum scriu despre frumusetea bucovineana a campului si verdele molidului in aerul racoros a diminetii si putin umed de la poalele Raraului asa se cade sa ma aplec, mai tarziu, si asupra muncilor noastre de zi cu zi fara folos imediat insa obligatorii pentru viitorul existentei noastre. Si am ce spune, alaturi de multi altii, despre tampeniile guvernarii incapute pe mana amatorilor pedelisti si a perversilor pesedisti.