În paranteză, fie spus, televiziunile au fost complet pe alături. Dana Grecu la Antena 3 a reținut că „Băsescu a comunicat că s-a înșelat în privința lui Putin, că acesta a mințit de două ori” (prostie de o simplitate dezarmantă !), Dumitrescu a făcut încercat să spele rufe murdare acolo unde acestea nu existau. Am prins ceva cu Norica Nicolai care a încercat să fie în nota normalității (treabă grea la Antena 3 cu Bolcaș alături). La Realitatea Tv ... of, toți marii „specialiști” vindeau „blana ursului din pădure”. La B1Tv au încercat să se țină în limite rezonabile. Recunosc că nu i-am urmărit cu intenția de a le face o analiză ulterioară. Am luat pe sărite.
Pun comunicatul de presă așa cum a fost pus pe site la Președintele României (aici). Eu voi face doar oficiul de a sublinia ce am considerat că are relevanță pentru o anume interpretare politică.
„Comunicat de presă
(13 mai 2014)
Ref.: Declarația de presă a președintelui României, domnul Traian Băsescu
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a susţinut marți, 13 mai a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.
Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:
„Bună seara! Astăzi va fi doar o declaraţie de presă. Dar este interesantă pentru că am constatat că toată presa este extrem de atentă la poziţiile instituţiilor româneşti în întâlnirile viitoare. Vreau să ştiţi că poziţiile stabilite astăzi sunt poziţii care au fost deja exprimate toate, fără excepţie, până la această oră au fost transmise în mod repetat de Preşedinţie şi de consilieri în diverse ocazii către toate cancelariile europene şi către aliatul transatlantic, către SUA. Dar n-aş vrea să vă întrebaţi care sunt poziţiile noastre şi, nefiind nimic de ascuns, cu mici excepţii unde nu se poate intra în nişte zone ca explicaţie, vă dau exact ceea ce este de interes public.
În ceea ce priveşte Ucraina, poziţia României este că există un risc major de federalizare. Al doilea lucru, şi revin acum pe o declaraţie pe care am făcut-o acum circa două săptămâni., România consideră că trebuie făcute negocieri între Kiev şi reprezentanţii minorităţii ruse din estul şi sudul Ucrainei. De altfel, aţi văzut că această soluţie a fost aplicată şi, urmare a discuţiilor între guvernul central şi reprezentanţii populaţiei de etnie rusă din Harkov, referendumul nu a mai avut loc. Deci, poziţia noastră este că, în continuare, Kievul trebuie să continue discuţiile, fie că sunt sub formă de masă rotundă, cum a propus Germania, fie că sunt sub forma unor dezbateri directe dar care să ajungă la populaţie şi în Doneţk şi în Lugansk, unde au avut loc voturile, nerecunoscute de altfel de comunitatea internaţională, votul de la referendumul de duminică. România propune ca, în situaţia în care se vor organiza negocieri internaţionale privind Ucraina şi modul de stabilizare a ţării, separatiştii să nu fie parte a negocierilor. Negocierea între Kiev şi propriii ei cetăţeni trebuie să se desfăşoare intern, în responsabilitatea celor două părţi, minoritatea rusă şi guvernul central de la Kiev, iar minoritatea rusă, oricum ar fi reprezentată, nu este reprezentativă pentru Ucraina, ca atare nu trebuie să participe la negocieri internaţionale, dacă acestea se vor organiza. Şi o să vă aduc un argument. Priviţi Transnistria, unde separatiştii au fost incluşi în formatul de negociere, drept pentru care sunt utilizaţi sau din proprie iniţativă, de 20 de ani blochează procesul de soluţionare a problemei transnistrene. Acesta este un argument asupra căruia l-am atenţionat şi pe prim-ministrul Iaţeniuk. Pentru România, în eventualitatea în care, aşa cum s-a reuşit la Harkov, guvernul central va stabili o anumită linie care să vizeze păstrarea dreptului de a utiliza limba, cultura, presa, menţinerea tradiţiilor, deci în cazul în care, în negocierile cu minoritatea rusă se vor face astfel de aranjamente care sunt absolut democratice, şi România le-a făcut, cerem categoric ca de aceleaşi drepturi să se bucure şi minoritatea română din Ucraina. În opinia noastră, în opinia României, obiectivul Federaţiei Ruse are două priorităţi. Unul este federalizarea Ucrainei, proces care a şi început prin recunoaşterea de către ministrul Lavrov a referendumurilor, deci nu a independenţei, a referendumurilor din Lugansk şi Doneţk. Deci, acesta este un obiectiv al Federaţiei Ruse şi considerăm că este o încălcare a Constituţiei Ucrainei. Iar cel de-al doilea este împiedicarea alegerilor prezidenţiale de la 25 mai. Este clar că Federaţia Rusă doreşte destabilizarea Ucrainei pentru a o pune sub control, integral sau parţial. Ce considerăm că este esenţial pentru guvernul de la Kiev? Să ia toate măsurile şi să facă toate eforturile, pe cât posibil fără vărsare de sânge, în aşa fel încât alegerile prezidenţiale din 25 mai să se desfăşoare în deplină siguranţă şi corectitudine, pe tot teritoriul Ucrainei, inclusiv în regiunea Lugansk şi Doneţk. Care pot fi efectele dacă acest lucru nu se întâmplă? Preşedintele ales nu va fi un preşedinte legitim pentru toţi cetăţenii Ucrainei şi, doi, înscăunarea unui preşedinte la alegerea căruia n-au participat două regiuni, Lugansk şi Doneţk, aproape are semnificaţia pierderii teritoriale a celor regiuni. De aceea este imperios necesar ca alegerile din 25 mai din Ucraina să se desfăşoare corect şi în deplină siguranţă pe întreg teritoriul Ucrainei. Sigur, nu este punctul nostru de vedere că, dacă nu s-ar desfăşura alegeri în Lugansk şi Doneţk, ar trebui să considerăm aceste două regiuni independente, aşa cum s-au autoproclamat, dar cu certitudine propaganda rusă va profita de blocarea alegerilor în două regiuni extrem de importante.
Un alt element de poziţie este că România nu recunoaşte nici anexarea Crimeii, nu recunoaşte nici referendumul din Lugansk, nu recunoaşte nici referendumul din Doneţk. De ce? Pentru că sunt împotriva Constituţiei Ucrainei. Ucrainei trebuie să i se facă ofertă clară, prin semnarea Acordului de asociere şi a acordului de liber schimb, nu numai a părţii politice a acestor acorduri, ci semnarea integrală, atât de repede cât se poate, probabil imediat după alegerile de la 25 mai şi să i se dea în acelaşi timp o perspectivă europeană. Simpla intrare în vigoare a Acordului de asociere şi a acordului de liber schimb nu înseamnă o perspectivă europeană sau măcar nu înseamnă o perspectivă europeană apropiată, ci este doar un proces tehnic, nu şi unul politic. Nu credem sau asta este poziţia României, nu credem că Federaţia Rusă intenţionează să invadeze Ucraina. Federaţia Rusă a început să-şi atingă şi cel de-al doilea obiectiv legat de Ucraina, şi anume federalizarea şi dezmembrarea ţării. Cerem ca preşedintele Putin să-şi respecte cuvântul. Toate informaţiile arată că preşedintele Putin nu a spus adevărul atunci când a informat opina publică mondială că a ordonat retragerea trupelor Federaţie Ruse de la frontiera de est a Ucrainei. De altfel, menţinerea acestor trupe la frontiera de est, 40.000 de militari cu tehnică de luptă modernă, plus 25.000 de militari în Crimeea, au fost un formidabil element de presiune asupra autorităţilor de la Kiev şi în acelaşi timp un suport extrem de puternic, care a încurajat separatiştii să organizeze referendumurile la Lugansk şi Doneţk. De aceea, credem că preşedintele Vladimir Putin are obligaţia să-şi respecte cuvântul. Am afirmat în repetate rânduri că nu cred că preşedintele Federaţiei Ruse nu-şi respectă cuvântul. Iată că am avut prea multă încredere.
Al doilea element care pune sub semnul întrebării corectitudinea preşedintelui Vladimir Putin este legat de mesajul să nu se organizeze referendumuri pentru independenţă sau pentru apartenenţă la Federaţia Rusă. În realitate, ieri, deci înainte de a se termina numărarea voturilor, ministrul de Externe Lavrov a salutat rezultatul referendumurilor, ceea ce îl pune pe preşedintele Putin din nou într-o situaţie dificilă, de a se constata că una spune şi alta face.
În sfârşit, în ceea ce priveşte Ucraina, soluţia corectă în opinia noastră este ca această ţară să-şi reobţină din nou garanţii pentru integritatea sa teritorială şi pentru independenţă. În momentul de faţă, sub ameninţarea armatei Federaţiei Ruse, este greu să consideri că o ţară atât de importantă şi de asemenea dimensiuni este împinsă către o zonă în care nu mai este stăpână pe întregul său teritoriu. Este un rapt teritorial pe care România îl condamnă. Şi anexarea Crimeii, şi ceea ce se pregăteşte în estul Ucrainei.
În ceea ce priveşte Republica Moldova: şi eu şi toţi factorii de decizie am ştiut că în perioada 1 - 9, dar şi în continuare, vor exista provocări ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Repet, am ştiut! În ceea ce priveşte Republica Moldova, punctul nostru de vedere este că trebuie accelerat procesul de semnare a Acordului de asociere şi a acordului de liber schimb, dacă este posibil tehnic, pe 27 mai. Dacă nu, la Consiliul din luna iunie. De ce insistă România ca, de altfel, şi Chişinăul, pentru 27 mai? Pentru că pe 27 se desfăşoară un consiliu extraordinar, pe 27 mai. Pe 26 - 27 iunie se desfăşoară Consiliul ordinar, de vară, Consiliul European de vară. Ar fi extrem de important să se semneze în mai pentru a se da timp Republicii Moldova, României, poate Poloniei, poate Ţărilor Baltice, poate Cehiei să ratifice aceste acorduri înainte de vacanţa de vară. Ar fi un semnal extrem de puternic legat de angajamentul unor state faţă de Republica Moldova şi în acelaşi timp de angajamentul Republicii Moldova faţă de Uniunea Europeană. Am subliniat şi subliniem că trebuie utilizaţi banii europeni pentru realizarea proiectelor de interconectare, atât pe liniile de 400 de kV, liniile electrice, cât şi pentru finalizarea gazoductului, precum şi extinderea acestuia până la Chişinău, o a doua fază de dezvoltare a gazoductului. În ceea ce priveşte Republica Moldova, scenariul cel mai rău ar fi o destabilizare a regiunii Odessa şi dacă vă puteţi uita pe hartă, veţi constata că regiunea Odessa încinge ca un brâu Transnistria, iar odată destabilizarea realizată, să se poată ajunge, cu influenţa Federaţiei Ruse, incluzând şi Transnistria, astfel ca teritoriul Federaţiei Ruse sau teritoriul controlat de Federaţia Rusă să ajungă până la braţul Chilia. Este vechea frontieră a României cu Uniunea Sovietică şi noi credem că acesta este unul din obiective. În momentul de faţă, în Odessa se încearcă o regrupare a rusofonilor, în aşa fel încât să fie gata să acţioneze. Să sperăm că populaţia ucraineană, structurile statului vor reuşi să ţină această regiune în echilibru, să nu se producă o destabilizare care are riscul de a antrena şi Transnistria.
Moldova este supusă unor riscuri consistente de securitate, atât prin ceea ce ştim că se intenţionează, provocări legate de Transnistria, dar nici Găgăuzia, o regiune din sudul Republicii Moldova, nu este extrem de liniştită, ca de altfel nici zona din estul Republicii Moldova, la frontiera cu Transnistria, locuită de minoritatea bulgară. Sigur că trebuie mult calm, multă atenţie şi să nu se răspundă provocărilor pentru că nu estimăm că Federaţia Rusă va trimite trupele Federaţiei Ruse în regiune, cu excepţia celor care se află deja în Transnistria. Fac precizarea că în analiza noastră, Transnistria, în afară de prezenţa armatei Federaţiei Ruse constând din trupele de menţinere a păcii şi trupele care supraveghează păzesc, întreţin depozitele de muniţie şi armament din Transnistria, deci armata transnistreană, în afara acestor facilităţi militare ale Federaţiei Ruse, are 5.000 de militari bine instruiţi, bine echipaţi.
Cam acestea ar fi elementele. Trag şi concluzia pentru Republica Moldova: Republica Moldova are nevoie să avanseze cât mai rapid şi să semneze cât mai rapid cele două acorduri şi Republica Moldova trebuie să se gândească foarte bine care este valoarea articolului din Constituţie care stabileşte că Republica Moldova este un stat neutru, atâta timp cât neutralitatea nu îi este respectată, ea are trupe de ocupaţie pe propriul teritoriu. România îşi asumă în continuare calitatea de avocat onest al Republicii Moldova în drumul ei spre UE. Am să încerc să deschid puţin o portiţă, fără să fie o portiţă conflictuală, legată de survol. Ca participant la ultimul Consiliu European, vă pot spune că nu s-a discutat problema survolului şi România va acţiona în deplin acord, repet, în deplin acord cu regulile ce vor fi stabilite la nivelul UE în acest sens.
Vă mulţumesc, vă doresc o seară plăcută!”.
Departamentul de Comunicare Publică
13 Mai 2014”.
Acest comunicat este cuprinzător. Pentru populația României este suficient. Sunt garanții de comportament politic dar și de altă natură care răzbat din „poziția României”. Poziție care a fost comunicată, oficial, tuturor partenerilor din UE și NATO. Prin căile de comunicare uzitate la acest nivel. În urma acestor poziții exprimate de România dar și de alte state membre UE și NATO se desfășoară acțiunile acestor organisme cu vocație internațională în relația cu Rusia. Este o legătură directă între acțiunile statelor membre UE și NATO și poziția respectivelor state.
Cei care au fost atenți, vor observa că Cehia, de exemplu, a refuzat staționarea trupelor NATO pe teritoriul său în această perioadă de încordare a relațiilor cu Rusia. Această poziție a Cehiei este o confirmare a faptului că la nivelul NATO s-a convenit deplasarea unor forțe NATO în statele aflate aproape de frontiera europeană a Rusiei în sprijinul acestor state. Totuși, deși politică, mi se pare o poziție necolegială a Cehiei față de aliații ei. Este membru NATO și refuză să participe la apărarea altor state NATO aflate sub amenințarea Rusiei. O poziție neclară are Bulgaria. Este un stat care „tace suspect de intens”. Ungaria este un alt stat care pune mari semne de întrebare. Știm că Victor Orban are o orientare pro-rusă, este susținut politic de Jobbic, partidul care susține Rusia în agresiunea acesteia față de Ucraina și alte state care au aparținut zonei de influență sovietice. Eu înclin să cred că Cehia, Ungaria, Bulgaria și Serbia (care nefiind încă membru al UE a comunicat că în relația cu Rusia nu va fi de partea UE !) sunt state nesigure pentru stabilizarea politică a zonei. Nu cred însă că ar încuraja Rusia să declanșeze un război împotriva statelor membre ale UE aflate la frontiera cu Rusia sau aproape de frontierele europene ale Rusiei însă nici nu se vor omorî cu firea să o împiedice. Pentru noi însă, atitudinea vecinilor noștri trebuie să fie un semnal de alarmă: Bulgaria, Ungaria și Serbia. Nici ucrainenii nu ne prea iubesc însă ei sunt acum ocupați să își salveze țara.
Alte poziții ale statelor membre UE confirmă alte acțiuni. De exemplu, Franța a anunțat că își va respecta contractul comercial și de colaborare militară cu Rusia privind producerea și livrarea a două nave de tip „Mistral”. Ne punem problema, noi, cei de la Marea Neagră, dacă aceste nave vor ajunge în apele acestei mări.
În plus, protecția lor în Marea Neagră nu mai există. Distanțele mici permit statelor riverane să se apere împotriva elicopterelor transportate lovind nava transportatoare, indiferent unde s-ar afla ea. Este evident că locul lor este în spații mai largi unde ele vor fi încadrate într-o flotă cu sarcini ofensive. Posibil în zona Oceanului Înghețat, în Pacific sau în nordul Atlanticului. În concluzie, contractul comercial continuă până la finalizarea lui cu condiția ca Rusia să nu treacă pragul în care din adversar politic devine dușman militar. În acel caz, navele nu vor mai fi livrate Rusiei, vor fi echipate și vor fi folosite de NATO împotriva Rusiei.
Mie mi se pare foarte corectă poziția României comunicată de Traian Băsescu în calitate de Președinte al țării. Și corectă și prudentă. Exclude și comportamentul de „găinar” pe care acesta îl are în „relația politică” cu Ponta și elimină pe Victor Ponta de la „masa deciziei strategice”. Este evident, din comunicat, că deciziile au fost luate la Cotroceni și comunicate de acolo către cancelariile lumii. Nu de la Guvern. Apoi, nu a comunicat nimic despre folosirea forțelor armate și acțiunile acestor forțe pentru că nu se consideră că România este în pericol de a fi atacată direct. Vorbind despre acțiunile NATO, Traian Băsescu dă de înțeles că România se va comporta ca partener al NATO în relația cu Rusia, partener care în cadrul NATO are anume obligații pe care și le va îndeplini urmând ca celelalte state NATO care au alte sarcini cu caracter militar să și le îndeplinească la rândul lor. Declarația Cehiei ne confirmă că statele NATO care au obligații militare operative au început pregătirile pentru îndeplinirea acestor angajamente asumate și stabilite în comun.
Presa română, în căutare disperată după senzațional, aruncă în public cu platitudini pretențioase. Din nefericire, lumea lipsită de informare crede tâmpeniile „prețioase” ale guralivilor care vor să iasă în evidență cu orice preț. La „Nașul Tv” am văzut, accidental, un idiot prețios care lămurea el lumea care se uita la emisiune că intervenția UE și a Rusiei în Ucraina s-a produs ca o reacție a acestora împotriva expansionismului economic al Chinei ! Că între UE și Rusia este o înțelegere pentru împărțirea Ucrainei ! O presă de groază. Antena 3 nu este departe. Dar nici celelalte posturi. Poate că sunt mai moderate însă invitații lor sunt de groază.
Apreciez comunicatul de aseară al lui Băsescu. Fără nici un dubiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu