luni, 13 februarie 2017

Fără a recunoaște adevărul, nu se poate merge mai departe. Cârpelile organizatorice au sfărâmat PNL.

Scriu pentru că îmi pasă. Mă pronunț asupra unor teme pe care le consider importante, fără a aduce o acuză cuiva anume. Pentru că nici nu știu cine și cum a fost cel care a băgat sămânța dezordinii și discordiei în PNL.

Am mai spus că anumite așa-zise principii adoptate de PNL au fost și sunt canceroase. Este vorba despre unificarea dreptei și cel al parității. Se adaugă ideea că fiind în familia Popularilor Europeni, PNL ar trebui să renunțe la liberalismul tradițional pe care l-a folosit și să preia elemente de doctrină creștin-democrată, conservatoare sau ce o mai fi prin familia popularilor europeni.

Eu cred că totul a pornit de la proasta aplicare a unor reguli democratice. Cineva, nu știu cine, a vrut mult mai mult decât putea avea. Nucleul de conducere al PNL, cu idei liberale ferme, a devenit „victima” propriilor politici de „unificare a dreptei”. Tot felul de partide mai mici sau egale ca mărime au fost absorbite sau au fuzionat cu PNL iar liderii acelor partide sau partidulețe au devenit, potrivit protocoalelor încheiate, lideri ai PNL. Structura de conducere a PNL s-a reformat. Liberalii tradiționali au fost dați la o parte pentru a face loc noilor veniți care numai liberali nu erau.

Ideea de liberalism a suferit prin acceptarea unor idei, declarate de cei care le-au impus, a fi de dreapta. Idei tembele din moment ce introducerea lor a îndepărtat partidul de „voința politică a cetățenilor” care fie s-a alăturat PNL la renașterea sa în 1990, fie au susținut PNL în anii ce au urmat.

Astăzi suntem în fața unei mari întrebări. Mai este PNL un partid național-liberal așa cum îi este numele ? Este posibil să fii partid național-liberal, să afirmi că ești continuatorul liberalismului dar să introduci ca elemente de doctrină elemente „de dreapta” care nu au nimic a face cu liberalismul ?

De la fuziunea cu PDL derapajele s-au agravat. PDL a capturat, la rândul lui, înainte de a fuziona cu PNL, potrivit unei concepții proprii, alte partide și mișcări cu pretenții „de dreapta” astfel că PDL era la momentul fuziunii o altă struțo-cămilă politică. Neplăcut a fost să constatăm, ca simpli membri sau simpatizanți, că în urma fuziunii au venit prin structurile de conducere ale PDL foști liberali care au participat cu foarte mult entuziasm la distrugerea imaginii PNL ! Oribil ! Practic, au fuzionat două struțo-cămile aflate la concurență o perioadă de timp pentru acapararea altor formațiuni politice construite ca urmare a ambițiilor personale ale unor persoane care au profitat de toate mișcările de pe scena politică pentru a se face cunoscute, persoane devenite campioane ale oportunismului politic. Cum este și normal, oportuniștii care au ocupat la un moment dat poziții de lideri ai PNL au părăsit corabia imediat ce ambițiile lor nu au fost satisfăcute. Odată cu ei au plecat și o parte dintre susținătorii lor, dar sămânța canceroasă a rămas. Și se vede, se simte în relațiile membrilor și simpatizanților liberali cu conducerea PNL. Conducere care folosește, obsesiv, ideea unificării dreptei în locul ideii de întărire a liberalismului, de revenire la liberalismul clasic, tradițional, cel care ar permite existența unor curente ca urmare a modului în care s-au format unii membri sau ca urmare a dorinței unora de a adopta o anumită orientare ideologică.

Este imposibil să mai ai liberalism când în conducerea PNL, acolo unde se iau deciziile strategice au poziții de decizie anti-liberalii ! Există șansa ca în urma acestor alegeri de jos în sus să se revină la liberalism. Există șansa ca cei care au fost la alte formațiuni politice până la fuziunile cu PNL, dar care sunt purtători ai valorilor liberale să fie aleși și să ducă mai departe doctrina liberală. Există șansa de a întări liberalismul și de a scoate din prim-plan pe cei care l-au distrus până acum. Scoaterea oportuniștilor politici din structurile de conducere este deja un imperativ. Altfel nu se poate reveni la liberalism, altfel PNL nu poate să își ocupe locul și să îndeplinească rolul constituțional de partid politic care „contribuie la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor” cu idei și concepții liberale ((art. 8 alin. (2) din Constituție)).

PNL trebuie condus de liberali aleși de organizațiile liberalilor, nu numiți ca urmare a unor aranjamente administrative. Ambițiile personale ale unor persoane care aveau sau mai au câțiva susținători nu mai trebuiesc acceptate.

Cele două așa zise principii au lucrat împreună pentru distrugerea PNL. Unificarea „dreptei” a dus la „paritatea” conducerilor și a structurilor. Administrativ, organizațiile PNL au fost date noilor veniți care au profitat și au eliminat membrii vechi ai PNL din organizații și au adus „invitați” care au votat în favoarea lor primind astfel „girul” organizațiilor pentru a ocupa funcțiile de conducere. Au acaparat, pur și simplu, ca la război, „cetățile” ! Au făcut o severă epurare politică ! Din structuri închegate, organizațiile PNL au devenit „centre de afaceri politice”.

Singurul liberal care a rămas pe poziție, ferm, chiar dacă nu mai face politică activă în cadrul PNL, este Președintele Klaus Iohannis. Toate acțiunile lui ca Președinte al Țării se înscriu în conceptul doctrinar al liberalismului. Toate ! Sunt domenii de responsabilitate față de care liderii liberali nu au exprimat idei coerente. Au bătut câmpii, iar pe alte teme au fost mai aproape de ideile socialiștilor decât ale liberalilor. PNL trebuie să renunțe la binevoitorii „liberali” care sunt foarte deciși ca prin ideile de renunțare la parteneriatul PNL cu Președintele Iohannis să rupă cât mai mult PNL și să îl pună pe tavă la dispoziția unora care nu au nici o treabă cu liberalismul. Se pare că PNL încă mai are un număr mare de adoratori ai lui Băsescu și Iliescu !

Niciun comentariu: