Abrogare, modificare sau completare ? Pentru că există mai multe căi, toate permise dar cu sensuri diferite.

Ieri, după o oarecare vânzoleală la vârful puterii politice, generată de amploarea manifestărilor ostile actului abuziv de maltratare a codului penal în favoarea „penalilor”, prim-ministrul Grindeanu a anunțat că astăzi va lua o decizie privind OUG nr. 13/2017. Abrogare, prorogare sau altceva !

De la Președinție, de unde s-a cerut abrogarea, a venit un comunicat prin care declarația lui Grindeanu este apreciată.

Presiune pe procedura abrogării a dus la adoptarea „abrogării” ca idee de bază. Lectura legii care permite o procedură legală, constituțională, de intervenție asupra unui act normativ ne dă și alte variante, chiar mai bune decât abrogarea. Pentru că abrogarea poate doar să întârzie finalizarea unei intenții dolosive (DOLOSÍV, -Ă, dolosivi, -e, adj. (Jur.; despre acțiuni, contracte etc.) Făcut prin înșelăciune, cu rea-credință).

Temeiul intervenției asupra OUG nr. 13/2017 este art. 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru adoptarea actelor normative.

Capitolul VI - Modificarea, completarea, abrogarea si alte evenimente legislative

Evenimentele legislative 
Art. 58 
(1) Dupa intrarea in vigoare a unui act normativ, pe durata existentei acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea. 
(2) In situatii temeinic justificate, prin exceptie de la prevederile alin. (1), actele normative de importanta si complexitate deosebita pot fi modificate, completate sau, dupa caz, abrogate de autoritatea emitenta si in perioada cuprinsa intre data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si data prevazuta pentru intrarea lor in vigoare, cu conditia ca interventiile propuse sa intre in vigoare la aceeasi data cu actul normativ supus evenimentului legislativ. 
(3) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelasi nivel sau de nivel superior, avand ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar si prin alte acte normative ulterioare care, in principal, reglementeaza o anumita problematica, iar ca masura conexa dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor doua acte normative interferente.

Avem soluția „abrogării” dar avem și soluția „modificării” ! Eu aleg, de departe, soluția modificării.

Este vorba, în special, de acele prevederi din OUG nr. 13/2017 care au suportat critici de la instituțiile sistemului de Justiție. Nu doar criticile referitoare la art. II din OUG, cele privind maltratarea „abuzului în serviciu”, abrogarea „neglijenței în serviciu” etc. !

Gurvernul ar putea, cu sprijinul direct al celor din CSM, Ministerul Public chiar, să ajusteze acele prevederi din OUG astfel încât la data prevăzută, intrarea lui în vigoare să nu mai pună probleme. Art. 297 din Codul penal poate avea forma anterioară cu înlocuirea sugerată de CCR, art. 298 poate reveni prin anularea abrogării lui etc. Peste toate, Guvernul ar putea introduce unele reglementări care să îi permită să respecte condiția imperativă a „urgenței” din art. 115 alin (4) din Constituție, pentru OUG nr. 13/2017 !

Dacă este completare, atunci articolele incriminate ar trebui mai mult prelucrate astfel încât să se diferențieze gradul de pericol social al comiterii faptei. Dar, nu ar fi îndeplinit scopul principal al intervenției dorit de majoritatea penală din Parlament și partidele penale care susțin guvernarea.

Poate fi o variantă. În art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 apar doar 3 operațiuni pentru prevederile care urmează a intra în vigoare la o dată ulterioară intrării în vigoare a actului normativ: modificarea, completarea sau abrogarea. Nu este loc de suspendare sau cum i-a spus, aproximativ și penibil, Grindeanu, „prorogare” !

Nici una dintre variante nu elimină riscul maltratării art. 297 Cp și abrogarea art. 298 Cp ! Puterea roșie din Parlament este suficient de mare pentru a aduce modificările printr-un proiect de lege introdus de Guvern sau printr-o inițiativă legislativă a parlamentarilor puterii.

Protestele nu sunt doar împotriva formei aleasă de puterea roșie să impună un act normativ, protestele sunt în special împotriva conținutului OUG nr. 13/2017 ! Ambasadele la acest conținut se referă, conținutul este cel care îngrijorează ! Multinaționalele acuzate de reprezentanții PSD și ALDE de acest conținut se leagă. Pentru că multinaționalele care activează în România au reprezentanțe înregistrate în România ca persoane juridice române, au tot dreptul să protesteze, sunt subiecte de drept în România ! Poate învață juriștii din PSD și ALDE mai mult despre drept, poate mai pun mâna pe Teoria Generală a Statului și Dreptului și astfel vor înțelege cadrul general al dreptului în interiorul unui stat ! Poate ! Atunci când însă acțiunile lor sunt dolosive, orice recomandare devine retorică.