Inculpatul Tăriceanu și infractorul Dragnea sunt fervenți practicieni ai post-adevărului (post-truth).

În anul 2016, dicționarul Oxford a acordat onoarea „cuvântul anului” noțiunii post-truth (post adevăr”. O interpretare mai simplă spune că este o minciună spusă de politicieni care stârnește emoții în acord cu convingerile publicului fidel care nu mai are nevoie de realitatea obiectivă.

În Dilema veche, Teodor Tiță afirmă: „Ce e post-adevărul? Post-adevărul e victoria emoției asupra faptelor. E triumful ostentativ al eului subiectiv asupra obiectivității. E lene intelectuală, e nerăbdare, intoleranță, oboseală ontologică și dorință de răzbunare. E simptomul universal al inabilității de a atribui tehnologiei conștiință sau de a recunoaște că așa ceva nu este posibil. Pentru că post-adevărul, în sensul care i-a fost descoperit și atribuit în 2016, nu este posibil fără tehnologie.”

Citeam, cu ceva timp în urmă, niște comentarii de prin presa insularilor britanici unde se afirma că la ei, în Marea Britanie, politica serioasă, politica obiectivă a fost înlocuită de politica post-adevăr, o politică care aduce voturi în dauna unei politici care aduce dezvoltare. Se poate lua schema și aplica la noi. PSD a renunțat la a mai prezenta o doctrină social-democrată și a apelat la politica post-adevăr împotriva tuturor adversarilor săi. Ca atare, identitatea politică a PSD este cea a unui partid al emoțiilor și nu a unui partid doctrinar.

ALDE este construit ca partid pe modelul post-adevărului ! De la fundament, ALDE este un partid al minciunii politice. Este un partid copy-paste după PNL care încearcă să inducă, folosind tehnologia atât de permisivă, ideea că ei sunt „adevărații liberali” deși, este mai mult decât evident că acțiunile lor sunt împotriva liberalismului !

În timp ce clamează „pacea socială”, infractorul Dragnea și inculpatul Tăriceanu provoacă dezordinea socială și slăbirea obiectivului strategic național privind lupta împotriva corupției ! Pentru că au acțiuni concrete prin care vor să scoată demnitarii lor și funcționarii publici obedienți de sub controlul Justiției în cazurile de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, încheierea contractelor de către autoritățile publice centrale și locale etc.

Ei cer Președintelui Iohannis să găsească calea către dialog în timp ce oamenii lor cară „protestatari” din țară, contra cost, care să ceară la Cotroceni demisia Președintelui !

Declarațiile publice ale celor doi indivizi certați cu legea sunt împănate cu minciuni „politice”. Iau doar o declarație a inculpatului Tăriceanu imediat după discursul Președintelui Iohannis în Parlament:

Noi lucrurile acestea trebuie să le rezolvăm. Apoi, nu pot să nu remarc, stau și mă întreb, ce era în capul președintelui când vorbea de oameni integri la conducerea statului. Păi în momentul în care tu însuți ești condamnat pentru modul în care ai obținut niște case, ai o problemă că nu ai restituit cei 300.000 de lei statului pe care i-ai încasat necuvenit, nu se știe dacă ți-ai plătit impozitele pentru meditații, poți să vii și să dai lecții Parlamentului sau altora? Mi se pare foarte, foarte nepotrivit. Cred că funcția de președinte presupune o anumită experiență politică, o anumită pregătire, pe care, în mod evident, președintele pare să nu o aibă

Sunt afirmațiile inculpatului Tăriceanu adevărate ? Nu. Au fost lămurite problemele însă inculpatul Tăriceanu și infractorul Dragnea, cu sprijinul televiziunilor Antena 3 și România Tv transmit aceste mesaje continuu pentru a menține un neadevăr în viață și pentru a menține o parte a populației în neștiință.

La fel cum s-a întâmplat în alte state unde partidele politice s-au folosit de post-adevăr pentru a obține voturi, la noi au ajuns la putere două partide practicante a politicii post-adevărului.

Eu consider că protestele din Piața Victoriei sunt împotriva unei astfel de politici. Declanșate ca urmare a unei acțiuni de abuz politic prin dezincriminarea unor infracțiuni de corupției ele continuă ca o sancțiune a unui guvern mincinos. Iar mai târziu nu este exclus ca „realitățile” unei guvernări vopsite în roz astăzi să își piardă învelișul fals și să iasă la iveală marea înșelăciune a unui program de guvernare și a unei legi a bugetului construite pe himere.

Împotriva politicii post-adevărului se poate lupta doar cu adevărul. Plăcut sau nu, el trebuie spus. Dacă partidele politice nu sunt capabile să îl pronunțe, există lumea liberă, a neangajaților politic dar și a celor angajați politic care se manifestă ca persoane independente. Ceea ce este foarte bine !

Personal, am o problemă cu comunicatele de presă și declarațiile de presă ale PNL. Este plictisitor și neeficient să vezi aceste mesaje în formatul unei declarații de tip ANAF ! Oferă un adevăr, este corect, dar este un adevăr formal, țeapăn (un adevăr cu morcov înfipt undeva), lipsit de viață. Președintele Klaus Iohannis a demonstrat în discursul din Parlament cum poate fi pronunțat adevărul fără al face „necomestibil”.